4,867 matches
-
Viteazul, Războiul pentru Independență, cu cântece populare despre Carol I), unele rășluiri din hotarele țării, reflectate în cântecul popular, ca în acesta: ,Frunză verde măr uscat,/ Fi-i-ar neamul blestemat,/ Fi-i-ar casa tot pustie/ Și copiii-n pușcărie/ Cine pe rus l-o făcut/ Stăpân dincolo de Prut." Punctează adesea momente istorice cu reflexul lor în cântece: Deașteaptă-te române, Hora Unirii (cu melodiile lor). }ăranul român este prezentat în legătură cu statul, religia, pământul, străinii ș.a. îi sunt prezentate tipul, portul
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
aspiratorul în orele de liniște pentru a-i îmbolnăvi pe vecinii cu probleme cardiace; cum să punem în practică metode eficiente, rapide și sigure de prădare a unei bănci... Cum trebuie să procedăm, aflându-ne în arest sau chiar la pușcărie, pentru a convinge că suferim de claustrofobie, că suntem bolnavi de cancer pulmonar, iar în ceea ce privește ficatul, aici e deja vorba de metastază, așa că... nu mai e mult până. Astfel, avem șansa ieșirii din arest și, în baza unei șpăgi importante
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
ducem de râpă! Sistemul e atât de corupt, încât, fără să vrei, devii prizonierul lui. Am încercat să mă pun în pielea directorului meu actual. Credeți-mă, nu ai cum să fii corect, ca director, decât dacă ai băga la pușcărie pe câțiva din colegi. Și cine face asta? Cred că și eu aș ezita - au familie, copii, hm, cum aș putea duce o astfel de greutate pe conștiință? Cel mai grav e că directorii sunt mână în mână cu inspectoratele
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]
-
nemângâiați pe cei ce realizaseră o tradiție, vorbeau în numele unei vechimi, pe care o adânciseră până la Burebista... Voiosul personaj care, în zorii tinereții, întocmise două-trei note informative, mai mult mălăiețe decât revoluționare, de pe urma cărora, poate, n-a intrat nimeni la pușcărie, nu știa zicala potrivită femeii ce stătuse numai trei zile la bordel, și nu trei ani, că tot curvă se numește. Chiar încetându-și activitatea, rămânea în optime relații cu "organele", promova în slujbe de mare încredere, în țară și
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
antiaeriene. Astăzi, în cele mai multe dintre forturile Cetății București sunt cantonate unități militare. Excepție de la această regulă face fortul Jilava, care a fost cedat Ministerului de Interne. Aflat în ul, fortificații incinta închisorii cu același nume, el a fost utilizat ca pușcărie, prima oară în 1907, an în care câțiva dintre răsculați au fost ținuți în fortificație. Aici, rar se intră de bunăvoie. Cu excepția evenimentelor organizate la intervale rare de timp, accesul publicului la fort este interzis. Istoria uitată sub bălării Ascuns
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
12 ani (eram băiețelul din Decameronul care se uita pe sub fustele literaturii) Și a vizitat ferma de vaci de la CAP-ul unde bunicul meu, Coande, era șef de atelaj vestit mirmidon. De fapt, îi spuneam Tica. Făcuse cîțiva ani de pușcărie la Canal pentru că pus gestionar de Republică la fosta lui cîrciumă ar fi băgat mîna în avutul obștesc. Unii mi-au spus mai tîrziu că motivul ar fi fost altul că ei știau că bunicul meu a fost legionar Și
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/3649_a_4974]
-
plăcea să merg pe jos o noapte întreagă, fără însoțitori privind cum maidanezii trec strada în șir indian, mâinile mele puternice să rupă trandafirii din cartier, soarele să fluiere ca un polițist să mă condamne la detenție pe viață în pușcăria lui cu ferestre hexagonale precum fagurii de miere mi-ar plăcea, mult mi-ar plăcea să mă uit lung la un trandafir înainte de a închide ochii, dar nu știu dacă o să-mi îndepliniți dorința nu știu dacă o să aveți curajul
Dorința by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/5378_a_6703]
-
castel-conac compus din mai multe corpuri de clădire concepută în arhitectura meticulos-grandioasă tipică imperiului austro-ungar. Mariana avu un mic fior de mîndrie rănită - venise la un castel sau conac despre care știa că-i cu totul altceva; un lagăr, o pușcărie... Mariana Nădăban, un fir de nisip în mizeria acestui univers al morții, descindea în Treiskirchen, cerîndu-și fără să știe dreptul la propria moarte în acel miez de noiembrie din anul 1987. Tot fără să știe și fără vorbe ea se
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
vorbească Zvetlana a venit Zvetlana de la est a siliotcă mirosind și-a vinuri eram mort de supărare și credeam c-o să mor curînd - dar cu alin'uri m-a făcut mai viu decît am fost într-o cîrciumă de lîngă pușcărie unde zac otrepele ca-n stup trîntorii 'ncercați de fandaxie aprindea în mine focul stins ca din lutul galben vin de razachie țîțele ei fragede-mi erau la buze cupe rase noaptea cînd se știe că nu-i trup mai
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]
-
prin ce spaime trec escrocii și profitorii care timp de patru ani s-au înfruptat din ciolanul gras al puterii? Vă imaginați groaza lor de-a fi deconectați de la sursele de îmbogățire? Dar isteria la gândul c-ar putea înfunda pușcăriile pentru matrapazlâcurile comise în timpul guvernării sau a mandatului de parlamentar? Din acest punct de vedere, cred că elucubrațiile ai căror martori am fost până acum sunt nimic pe lângă ce va urma lunile viitoare. Măgăriile de la Curtea Supremă de Justiție, tranformarea
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
zece ani (împușcări pe stadioane, naționalizări, expulzări, curățiri etnice etc.) Alții (cunosc destui!) nu mai suportă, pur și simplu, jocul de-a uite-Vadim-nu-eVadim și cred că mascarada trebuie încheiată cu orice risc, inclusiv acela de-a se vedea bagați în pușcării de gorilele acestui Mesia de doi bani. Nu știu dacă pesedeii chiar realizează pericolul în care se află. Alternativa PRM îi va viza în primul rând pe ei, beneficiarii celui mai larg sprijin electoral (pentru că Vadim nu va mai dori
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
aceleași standarde sociale cu interlocutorii săi, pentru a le cîștiga încrederea și a-i trage de limbă mai ușor; astfel, pe lîngă faptul că le transcrie numele în manieră comunistă (întîi numele de familie, apoi prenumele, ca la catalog sau pușcărie), el le mai pune și întrebări arierate, gen: “Ce etate aveți?” (p. 34) Adept teatral al jocului de-a solidaritatea cu oligofrenii, “reporterul” știe să se bage pe sub pielea “interlocutorilor”, făcînd în același timp discret cu coada ochiului cititorului. În
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
peisaj idilic al închisorii politice: "Ce făceau? Păi, dimineața era scularea. Pe urmă masa. Pâine (...), cafea, pe urmă venea prânzul: pâine (...), castroane mari cu fasole, cu varză. Mâncau, și pe urmă se întindeau pe pat gemând, bine mai era la pușcărie, paștele mă-sii". Enormitatea enormităților o reprezintă, însă, soluția pe care o propune Preda în Convorbiri cu Florin Mugur problemei migrării țăranilor către orașe: "Nu-i putem trimite înapoi la vilele lor de la țară, pentru ca, împreună cu nevestele și copiii lor
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
problemele interne ale partidului, cu incompatibilitatea tot mai greu de ascuns între bătrâni și tineri, cu ura vizibilă de la o poștă între Năstase și Iliescu, acești Karenin și Karenina ai scenei politice românești, cu spaima marilor corupți că vor înfunda pușcăriile (motiv pentru care-și caută deja apărători în rândurile noii puteri), nu prea văd cine să se mobilizeze pentru campanie. Sau poate-l clonează pe Geoană, că tot s-au învățat pesedeii s-o încaseze prin intermediari - boșii din partid
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
în ea sâmburele unei ciudate doamne. Nu poate urca pe treptele meseriei din cauză că la "cadre" sosesc neîncetat anonime prin care este "denunțat" el și părinții. Tatăl fusese o scurtă perioadă senator în guvernarea Iorga - din care cauză face, pe nedrept, pușcărie - mama - fiică de "exploatatori" din Râmnic. Denunțuri peste denunțuri soseau la teatru ca și cum cel ce le trimitea nu ostenea în a murdări și a pune piedici lui Mihai Berechet. "Cât de ușor e să vrei să distrugi, ascuns după perdelele
"Pe cine cauți tu?" by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/12093_a_13418]
-
ele au rămas tulburi? Pentru această a doua ipoteză pledează faptul că dl Iliescu a acceptat marginalizarea procurorului Dan Voinea în 2000, după revenirea sa la Cotroceni. Să ne amintim că generalii Stănculescu și Chițac, condamnați la mulți ani de pușcărie pentru implicarea lor în reprimarea mișcării de la Timișoara, au scăpat de pedeapsă după recursurile făcute în favoarea lor, în timpul ultimului mandat al dlui Iliescu. Una dintre obsesiile fostului președinte al României e că a ajuns primul om din stat în urma unei
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
informeze despre confiscarea Revoluției. Dacă e să dau crezare acestor informații - și n-am absolut nici un motiv să n-o fac -, atunci orice om care instigă sau ordonă astfel de acțiuni brutale, înspăimântătoare, în serie, ar trebui să fie în pușcărie și nu în fruntea unei țări. Ce pot eu face? Tot ce-mi vine în minte acum e să te autorizez pe dumneata să faci să circule această scrisoare în orice mod vei găsi de cuviință. Nu e mult, nu
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12147_a_13472]
-
Toate lucrurile teribile, toata nefericirea. Uneori, cu licăriri în ochi, alteori cu plînsul neauzit sau cu un zîmbet, salvator, discret, în colțul gurii. Preț de cîteva minute mi-am amintit cum își povestea Ioana Berindei, Hudița de față, anii de pușcărie, copilul născut și crescut acolo, copilul lăsat afară... Aceeași răscolitoare simplitate, același tip de asumare, acelasi zîmbet dulce-amar pe buze, tot timpul poveștii. Rodica Negrea sarea prin timpuri, prin vîrste, era bătrînă sau copilita, era femeia topită după bărbatul fără
Într-o mansardă din Varșovia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12243_a_13568]
-
se agață pur și simplu de bietul Patrick Bruel, un cartofor nenorocit vînat de creditori, pentru că îl consideră "Alesul". După cum, în Les Fugitifs, neîndemînaticul spărgător de bancă se cramponează de ostaticul său, care e un spărgător profesionist, abia ieșit din pușcărie și care încearcă să devină un om cumsecade. La autorul Veber (nu întîmplător, el este deopotrivă regizorul și scenaristul filmelor sale), mecanismul dramaturgic este cam același: un cuplu masculin alcătuit pe principiul complementarității (principiu comic infailibil de la Stan și Bran
Să râdem cu Francis Veber by Cristina Corciovescu () [Corola-journal/Journalistic/12632_a_13957]
-
au opus cu înverșunare noii realități politice, cu metode mai mult sau mai puțin convenționale și profitorii regimului, slujitorii zeloși ai politicii partidului comunist, fie ei activiști, securiști sau simpli oportuniști. Primii au trecut prin anchetele securității, au suportat teroarea, pușcăriile comuniste și au trăit în mizerie din practicarea de meserii aflate mult sub calificarea lor. Ceilalți au beneficiat de locuințe luxoase în cartiere ale nomenclaturii (de obicei confiscate de la cei aflați la închisoare), de magazine speciale, de automobile și de
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
cea cu un copil strigînd în gura mare, în stradă: Mamă, ce e mai secret, că tata ascultă Europa Liberă sau că ne-am luat video?. Un video costa cît o Dacie, iar ascultatul de Europa Liberă, cîteva luni în pușcărie. Nu era ușor lucru umorul în anii "80. În general, se consideră că , pentru istoria orală, îndepărtarea în timp a subiectului de obiectul relatărilor sale e o condiție de autenticitate; în mod sigur, lucrurile ar trebui reevaluate pentru perioada post-comunistă
Manualul Bucureștiului optzecist by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12752_a_14077]
-
una și bună, am zice noi, fără să ne gîndim neapărat la unicul volum al prozatorului ieșean. Problema e că dl. Petrescu nu se lasă și caută pricină, cum se spune, cu afirmații calomnioase, declarîndu-se gata chiar să meargă la pușcărie, în lipsa banilor, pe care nu-i are, dar pe care ar putea fi condamnat să-i plătească. Dl. Petrescu socotește că ironia ieftină e firească într-o dispută care implică oarecare seriozitate. E cazul să afle că s-a dezonorat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
era un provizorat această...Iar în toamna "47 cînd am plecat de la Stockholm rechemat de guvern, și știind că sînt implicat în procesul Maniu, mi-am zis că trebuie să fiu nebun să mă întorc. Într-adevăr, aș fi înfundat pușcăria cine știe cît, cum toți colegii mei de birou, grupul ăsta de la birou care era la Direcțiunea cifrului și cabinetului, au făcut toți pușcărie, și, după cum au fost mai dîrzi, sau mai slabi de înger, au făcut 15-16 ani, sau
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
mi-am zis că trebuie să fiu nebun să mă întorc. Într-adevăr, aș fi înfundat pușcăria cine știe cît, cum toți colegii mei de birou, grupul ăsta de la birou care era la Direcțiunea cifrului și cabinetului, au făcut toți pușcărie, și, după cum au fost mai dîrzi, sau mai slabi de înger, au făcut 15-16 ani, sau au făcut numai 3-4. Eu nu știu în ce categorie m-aș fi aflat, ca să fiu cinstit ! Dar nici un moment nu m-am gîndit
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
În locul Domniei Tale, aș accepta cererea. Din cauze de strategie politică. Un om de al nostru, la cârma Bisericii, ar fi un pas pozitiv. Va rog să mă credeți că regimul comunist va fi impus, iar noi vom ajunge prin pușcării. Dacă vom pierde alegerile ar trebui să ne refugiem pe unde vom putea, deoarece, altfel, vom cădea victimele nevinovate ale celor care au decis deja soarta lunii !” Se așternu o liniște bolnavă. Unii ar fi vrut să riposteze, alții să
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]