336 matches
-
a ma înrola de bună voie și nesilit de nimeni în UȘ Army? Trei motive au stat la baza acestei decizii importante și oarecum curajoase...la aproape 30 de ani să te înrolezi în UȘ Army, unde ai alături de tine puști de 18-20 de ani cu care trebuie să ții pasul, nu e chiar “picnic”. Primul motiv a fost să-mi arăt respectul pentru noua mea țară adoptiva și să-mi câștig aprecierea americanilor prin faptul, că eu, un foreign citizen
US ARMY VS. ROMANIAN ARMY de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378011_a_379340]
-
Uneori visez aroma unei femei necunoscute, făcându-mi semne evidente de dragoste. Apoi urcă-ntr-un avion, scriindu-mi cu rujul pe geam: „așteaptă-mă-n gară!” Avionul decolează și cască, ducându-și aripa la gură... Prins de rutină, își pușcă fiecare deget și își masează șoldurile șubrezite. Lichefierea firescului din zona mea naște curiozități și trăiri anormale. Mă invadează o foame de înjurături și sudalme, construite pe formatul unui haiku. Ca un om ce trăiește între două gări... sau un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
adorm.Uneorivisez aroma unei femei necunoscute,făcându-mi semne evidente de dragoste.Apoi urcă-ntr-un avion,scriindu-mi cu rujul pe geam:„așteaptă-mă-n gară!” Avionul decolează și cască,ducându-și aripa la gură...Prins de rutină, își pușcă fiecare degetși își masează șoldurile șubrezite.Lichefierea firescului din zona meanaște curiozități și trăiri anormale.Mă invadează o foame de înjurături și sudalme,construite pe formatul unui haiku.Ca un om ce trăiește între două gări...sau un val ... XV
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
să nu pățească ceva rău. Tristă pentru lovitură de picior, nu de durere, doar de gestul asta plin de răutate, plin de cruzime. Văzu în ultima clipă mașină care venea în viteză în timp ce omul stătea încă în mijlocul drumului, privindu-și pușcă încă fumegânda din mâna dreaptă. Văzu mașină cum vine direct spre el și în ultima clipă, uitând de aripă rănită, preschimba lumină semaforului în roșu. Mașină se opri cu un scrâșnet de frane. Omul privi o clipă mașină, fără să
ÎNGERUL de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376565_a_377894]
-
de viață cazonă cu veșnica foame a țăranului sărac, lipsit de pământ și de grâne. Am tras aer în piept și am început să turui: „Tata meu cătană-a fost Cu șapică de rogoz Și c-o pușcă de răchită Pușcă-un bruj de mămăligă”. „Atât?” - a întrebat tata. „Nu, nu! Mai știu!” - am strigat eu speriat de posibila dispariție a mașinuței și am continuat: „E bolnavă rău broscuța! Umblă-n cârje sărăcuța. Dar la vara care vine Are să se facă
CEA DINTÂI DURERE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372612_a_373941]
-
Departamentului Moldova • prof.univ.dr. Vasile BURLUI, președinte Universitatea APOLLONIA Iași • Biblioteca Județeană ‘’V.A. Urechia’’ Galați, director prof.dr. Ilie ZANFIR • Universitatea ‘’Dunărea de Jos’’ Galați, rector prof. univ. dr. ing. Gabriel Iulian BÎRSAN • Universitatea ‘’Danubius’’ Galați, rector-fondator prof. univ. dr. Benone PUȘCĂ • Arhiepiscopia Dunării de Jos, arhiepiscop Î.P.S. dr. CASIAN • Uniunea Artiștilor Plastici, Filiala Galați, președinte prof. David SAVA • Inspectoratul Școlar al județului Galați, inspector școlar general prof. Mioara ENACHE • Societatea Scriitorilor ‘’Costache Negri’’, președinte Sterian VICOL • Liga Culturală Pentru Unitatea
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
care ferită de "interpretări", de fanatele clișee cu copiii străzii pîclișind imaginea țării dincolo îți produce pe loc cea mai proaspătă senzație de plinătate a vieții. Aurolaci sau nu, pîlcul de țînci, cu maieurile și chiloțeii aruncați în iarbă, goi pușcă, unii cît pumnul, alții cu fuduliile cît pumnul, sfidează cu superbie înțesata arteră și, în chiote de piei roșii, se bucură pur și simplu de plăcerea apei împroșcate. Mașini luxoase încetinind, pietoni rămînînd o clipă locului, spectacolul acestei crude scalde
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
am dus acolo într-o zi, aveam vreo zece sau cincisprezece cadavre de mătrășit în apă. Am găsit o copcă. Și atunci i-am văzut pe toți ceilalți, pe cei dinainte. Goi, căci, bineînțeles, li se recuperau zdrențele. Da, goi pușcă, sub gheață, nicidecum putrezi. Uite, ca o bucată de holodet! Holodet-ul, carnea aceea în aspic, din care tocmai aveam o farfurie pe masa noastră, a devenit un cuvânt groaznic - gheață, carne și moarte înțepenite într-o sonoritate tăioasă. Ceea ce m-
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care s-au Împlinit abia mai târziu. Poporul i-a Închinat, În semn de recunoștință, multe cântece de slăvire a faptelor lui de vitejie. Astăzi, satul lui natal din Munții Apuseni Îi poartă numele. Pe dealul Feleacului Merge oastea Iancului. Pușcă Iancu prin butuci Fug domnii fără papuci; Dă Iancu cu tunurile De răsună dealurile. Până Iancu se crăiește Iobăgie nu mai este. Vine Iancu de la munte Cu trei sute de răgute; Iancu merge fluierând Iar feciorii toți cântând. Merge Iancu la
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
p. 536). Până în acest punct al scenariului, armele „voinicești” nu-și găsesc rostul. Eroul uzează exclusiv de arme „magice”. Textele subliniază în mod expres această idee : De-mi aduce leu legat, Leu legat nevătămat, Nici în puști că nu-i pușcat, Nici în săbii nu-i tăiat (29, p. 71) ; sau C-aduce [în târg] leu-nzgărdat ’Nzgărdat, nevătămat Cum e bun de-ncălecat (109, pp. 279-281). Chiar și în cazurile de excepție, în care sunt folosite arme războinice, acestea joacă (paradoxal) același
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
face, prin el însuși, s) ias) în evident)? În domeniul afacerilor internaționale, forța r)mane ultimul arbitru. Astfel, unii au crezut c), prin dobândirea de arme nucleare, terții își reduc distanță fâț) de marile puteri. ,,Pentru c), asemeni prafului de pușc) din alt) epoc)”, dup) cum este avansat un argument, ,,armele nucleare trebuie s) aib), ca rezultat ultim, transformarea celor mici în egalii celor mari” (Stillman și Pfaff 1961, p. 135). Și totuși, praful de pușc) nu a încețoșat distincția dintre
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Pentru c), asemeni prafului de pușc) din alt) epoc)”, dup) cum este avansat un argument, ,,armele nucleare trebuie s) aib), ca rezultat ultim, transformarea celor mici în egalii celor mari” (Stillman și Pfaff 1961, p. 135). Și totuși, praful de pușc) nu a încețoșat distincția dintre marile puteri și celelalte, la fel cum nu au f)cut-o nici armele nucleare. Armele nucleare nu sunt mării egalizatori care au fost uneori considerați c) ar fi. Lumea a fost bipolar) la sfârșitul anilor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
asediată de Gheorghe Ștefan, dușmanul Lupului, Timuș a găsit vreme și pentru o „plimbare de jaf” prin Bucovina: „Timuș, cum au sosit la cetate, de a doa dzi s-au desfrânat la parcurile mănăstirilor, și întâi asupra Dragomirnei mănăstirii cu pușci au mărsŭ și au bătut mănăstirea. Și dacă i s-au închinat, toate odoarăle, veșmintele în jocŭ au dat, și câți bieți neguțitori era închiși acolo și mulți den boieri, rușinând căzacii femei și féte, și nu ca creștinii, ce
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
oferă și o „plimbare” prin Bucovina: „Timuș, cum au sosit la cetate, de a doa dzi s-au desfrânat la jacurile mănăstirilor [în acest rând „cenzura” impusă de Bogdan Hmelnițki n-a mai funcționat], și întâi asupra Dragomirnei mănăstirii cu pușci au mărsǔ și au bătut mănăstirea. Și dacă i s-au închinat, toate odoarale, veșmintele în jacǔ au dat, și câți bieți neguțitori era închiși acolea și mulți den boieri, rușinândǔ căzacii femei și féte, și nu ca creștinii, ce
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dr. Mihaela Secrieru de la Facultatea de Litere a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași - director de proiect, (cf. contractul de cercetare nr 1237/15 XII.2004), stud. Maria Lehăduș, Irina Cotoc (Hetriuc), Andreia Mihalache, Roxana-Doina Secrieru, Iacomi Irina, Pătrașcu Oana, Pușcă Aurelia, Stafie Florentina, Timaru Cătălin de la Facultatea de Litere, Universitatea ―Alexandru Ioan Cuza‖ Iași, Monalisa Văduva, stud la Facultatea de Științe ale Educației și a fost realizată cu sprijinul substanțial al specialiștilor bibliografi: Mariana Nestor de la Biblioteca Centrală Universitară, Iași
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române (1757-2010) Volumul al II-lea by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/441_a_1141]
-
personaj - existent, neconturat încă, în Oul -, prototip, în intenția lui S., al unui alt Cănuță om sucit. Se ajunge, în cele din urmă, la articularea unei trilogii, Adio, domnilor țărani, alcătuită din romanele Botează-mă cu pământ, De-ar fi pușca iarbă verde (1976), Război și dragoste (1982). Primul, construit după modelul vieților paralele, aduce în prim-plan personaje din generații diferite: Nick (bunicul), un Moromete mai pișicher călătorit prin America, Aron (tatăl) și Nicky (nepotul). Se amalgamează planurile temporale, punându
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
ele printr-o serie de amănunte, care focalizează diferit atmosfera și ororile războiului. Prima este o încercare de surprindere a vieții de pe front din perspectiva unui personaj din categoria suciților - Mitru Fântână, protagonist și în romanul anterior, De-ar fi pușca iarbă verde. Mai reușită este a doua proză, articulată pe scenariul unei tragedii și în care moromețianul Picu figurează ca personaj. Într-un sat intrat în letargie odată cu izbucnirea războiului și ocupat de o patrulă germană, o stranie poveste de
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
schilodul Samuilă e curmată de uciderea femeii de către nemți. SCRIERI: Oul, București, 1968; Antrenorul și zeul, București, 1969; Soarele neterminat, București, 1970; Lucrări și zile din viața lui Nick, București, 1972; Botează-mă cu pământ, București, 1974; De-ar fi pușca iarbă verde, București, 1976; Război și dragoste, București, 1982. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Oul”, GL, 1968, 12; Stere Gulea, „Oul”, TMS, 1968, 5; Al. I. Friduș, „Antrenorul și zeul”, IL, 1970, 4; Dana Dumitriu, „Soarele neterminat”, RL, 1970, 25; Aurel
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
nici soarele atotvăzător nu te-ar putea zări. încă ceva: așa cum liniștea adîncă, dar aparentă, care precede și prevestește furtuna, este uneori mai îngrozitoare decît furtuna însăși - liniștea asta fiind doar învelișul furtunii, pe care-o ascunde, la fel cum pușca aparent inofensivă ascunde pulberea, glonțul și explozia fatală - tot așa, grațiosul repaos al saulei, care șerpuiește în tăcere printre vîslași, înainte de a intra în acțiune, ascunde mai multă teroare veritabilă decît oricare alt aspect al acestei primejdioase îndeletniciri. Dar ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Roșcata-i vicleană, are două ieșiri din vizuină. Raluca: Atunci, Ana stă la o ieșire, iar eu atac cu arma intrarea principală. Miki: Acolo este intrarea, iar acolo ieșirea în caz de pericol. Eu merg cu Ana, tu, Raluca, ai pușca. (se aud vocile puișorilor) Puișorii (plâng): Noi stăm la închisoare/ N-avem apă, nici mâncare... Raluca: Sunt aici, și vii! Iar Vulpea este plecată. Miki: Atenție, vine Roșcata împreună cu Lupul. Raluca: Să ne ascundem, și să le pregătim o întâlnire
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
la fel ca și ceilalți doi. Într-adevăr! zise Corvium. Pe acolo a venit. I-a eliminat pe ăia întâi, apoi ne-a orbit pe toți cumva, s-a aruncat înăuntru și i-a spintecat pe ăștia trei. A luat pușca cuiva de aici și i-a ucis și pe ăilalți doi. Uau! făcu Mihail. E tare tipul! Da, dar se evaporă cam repede... observă Gavriil. Or fi păzind asta, zise Helur arătând spre trapa din pământ. Nu m-ar mira
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Ils veulent să se-mpuște les uns les autres. — Je veux aller tout seul! scârțâi André. Privea disperat de-a lungul țevii. — Je veux să-mpușc șobolanii de l’eau. Je connais beaucoup des șobolani de l’eau. — Dă-mi pușca, spuse Fontan. Sunt niște sălbatici. Trag unul În celălalt, Îmi explică din nou. André ținea arma strâns. — On peut piedică. On ne fait pas de mal. On peut piedică. — Il est nebun pour tras, spuse madam Fontan. Mais il est
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
au ținut cu capul În jos ca să-i facă pe tați să vorbească. Dar nu le-am arătat puștile. Nimeni nu a făcut-o. Cum am fi putut? Nu aveam nici o pușcă. Așa că un soldat i-a arătat unui bărbat pușca și apoi l-a Împușcat. I-au Împușcat pe toți bărbații Încă În viață. Nu pot să vă spun ce au făcut cu pruncii. Acele cuvinte nu vor să iasă din gura mea. Cât despre femei și fete, chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
miliției... le-am dat drumul la toți, că ne-a fost frică”. Mă uit la ăla; ăla chilug, în șubă, cu pistolul automat la el și căutătura alunecoasă. Iau pistolul de pe masă și i-l pun în gât: „Băiete, lași pușca jos, dai șuba și pleci că altfel îți fut una în cap, urgent!”. Ăla se uită la mine cu ochi tulburi și amețiți și vrea să zică ceva, da’ se lasă moale și pleacă. După câteva ceasuri primesc un telefon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
răsfirară răcnind și chiuind. Din strada Prefecturii cotiră în ulița Ștefan cel Mare. Acolo oamenii, înspăimântați de atâta larmă, săriseră în păr și se băteau cap în cap. Ce-i, frate, ce s-a întâmplat? Domnule! strigă polițaiul bălăbănindu-și pușca: e turbat! — Cine-i turbat? După el, domnule, nu sta la vorbă! ordon, domnule ordon! Câne turbat! După el! Și alergau după el. Cânele fugea îngrozit de strigătele sălbatice și bătut de bolovanii care alergau, sărind pe drum, în urma lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]