180 matches
-
supărați pe englezi, ei nu sunt vinovați cu nimic, fiindcă au fost atrași aici de niște „băieți deștepți”, așa cum sunt peste tot în forurile diriguitoare ale României, pentru care Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a devenit un fel de pușculiță pentru îndestularea gușii lor. Studiind în mod aprofundat problema, ei au descoperit după mai multe încercări, (din fericire pentru ei, toate reușite sută la sută!), că orice medicament subvenționat vindecă, mai mult sau mai puțin pacienții (în funcție de câte zile le
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
deoparte niște verzișori, ascunzându-i În care loc mai bun decât În căptușeala canapelei, descosând-o și apoi cosând-o la loc cu mare grijă, Într-un colț. Din când În când, când mai prindea un bănuț, Îl „depunea“ În „pușculiță“, pe care o poreclise „purcelușa mea“. Purcelușa devenise acum, după ce se Întoarse de la lucru din străinătate, o ditamai purcea. O adevărată scroafă, care fătase, la rându-i, pentru mai mare siguranță, câțiva purceluși prin unghere mai ascunse. Apropiindu-se de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
mai amplu, cu atât anul ce venea avea să fie mai bogat. Așa Îi spunea deseori Mașei, tatăl, În copilărie. Povestea, pesemne, o inventase chiar el, ca să-i pună fantezia la Încercare. După bănuții vechi, urmau cei noi, scoși din pușculițe. Aruncatul banului În fântână se Înrădăcinase adânc În familia lui Nicanor. Se transformase-ntr-un fel de sărbătoare. Mașa aștepta cu nerăbdare luna decembrie. După ce treceau sărbătorile pe stil nou, venea rândul celor pe stil vechi. Postul dinaintea Crăciunului Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Glasul preotului Fadei o făcea să-și revină În simțiri. Pentru fiecare slujbă la care participa, fetița primea de la bunica ei câte-un bănuț, pe care-l dosea În tigva de bostan. De-a lungul anului, se adunau acolo, În pușculița ei, pe care Nicanor pictase În culori stridente un SfântIlie umblând cu capu-n nori, o mulțime de monede, unele mai mari, altele mai mici. Când se ducea la utrenie, nu era răsplătită numai de babulea, ci maică-sa Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
făcut praf și pulbere! Nu am sugerat că Luke e un hoț. Am spus-o de-a dreptul. Ce mai conta? Nici unul dintre oamenii ăia nu aveau să-l cunoască vreodată. Sigur, nu era adevărat că Luke furase banii din pușculița nepoatei lui în vârstă de șase ani. Bani pe care fetița îi strânsese ca să-și cumpere un cățeluș. în realitate, Luke nici măcar nu avea vreo nepoată. Sau vreun nepot. Dar cui îi păsa? Cu toate astea, am mers prea departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
privată de propria-i casă. Și asta numai pentru că fusesem un purceluș. — Nu putem să ne luăm altă casă? m-am milogit eu. A, nu! Amândouă au clătinat din cap. Casele costă o groază de bani. Dar am bani în pușculiță, m-am oferit eu. Mi-aș fi dat și viața, ce să mai vorbim de cei cincizeci de penny pe care-i aveam în pușculița roșie, în formă de cutie de scrisori, pe care mi-o dăruise mătușa Julia. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Amândouă au clătinat din cap. Casele costă o groază de bani. Dar am bani în pușculiță, m-am oferit eu. Mi-aș fi dat și viața, ce să mai vorbim de cei cincizeci de penny pe care-i aveam în pușculița roșie, în formă de cutie de scrisori, pe care mi-o dăruise mătușa Julia. Dar pușculița e încuiată în casă, mi-a atras atenția Claire, după care amândouă s-au prăbușit, zguduite de un râs malițios. Mama s-a întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
m-am oferit eu. Mi-aș fi dat și viața, ce să mai vorbim de cei cincizeci de penny pe care-i aveam în pușculița roșie, în formă de cutie de scrisori, pe care mi-o dăruise mătușa Julia. Dar pușculița e încuiată în casă, mi-a atras atenția Claire, după care amândouă s-au prăbușit, zguduite de un râs malițios. Mama s-a întors și a zis că trebuie să stăm în fața casei pentru ca bărbatul să ne vadă atunci când ajungea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
am șoptit eu, dar apoi mi-am adus aminte să-l întreb: „Ce voiai de la Cibi?” „Nenorocitul ăla de tanc îl voiam. E un model a-ntâia. Englezesc.” „Și de asta îl scuturai pe ăla micu’, parcă scoteai banii din pușculiță? Știi doar că taică-său trage la măsea. Dacă află că te-ai luat de puștiul lui, ai încurcat-o. Are să se țină după tine și n-are să te slăbească până când nu ți-o plăti cu vârf și îndesat. Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
urechile curate, ca să audă bine ce spun adulții. Strângeam pleoapele și priveam printre gene. Vedeam crăpăturile din perete, sus, în colțul din stânga, și pata de mucegai. Când tata îmi spăla părul, capul îmi vâjâia. Mi se părea că e o pușculiță pe care cineva o apucase și o scutura tare de tot, ca să controleze dacă era ceva înăuntru. Duminica, tata îmi lega șireturile de la pantofi. Se descurca mai bine ca mine. La sfârșit, cele două capete atârnau simetric. Eu mă așezam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
interpretat Nowhere Man și Julia. În timp ce cânta, mai închidea ochii și dădea din cap. Apoi a luat paharul de vin și o țigară. — Cântă Pădurea norvegiană, te rog, zise Naoko. Reiko s-a dus în bucătărie și a adus o pușculiță pentru bani. Era o maneki neko.1 Naoko a scos din portofel o sută de yeni și i-a băgat în deschizătura pușculiței. — Așa e regula, zise Naoko. De câte ori îi cer să-mi cânte Pădurea norvegiană, mă costă o sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Cântă Pădurea norvegiană, te rog, zise Naoko. Reiko s-a dus în bucătărie și a adus o pușculiță pentru bani. Era o maneki neko.1 Naoko a scos din portofel o sută de yeni și i-a băgat în deschizătura pușculiței. — Așa e regula, zise Naoko. De câte ori îi cer să-mi cânte Pădurea norvegiană, mă costă o sută de yeni. Este melodia mea favorită, așa că nu mă deranjează să plătesc. Îi cer să mi-o cânte când mi se face foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
și-a flexat degetele și a interpretat Pădurea norvegiană. A interpretat-o din tot sufletul, fără să se lase copleșită de sentimentalism. Am scos și eu din buzunar o monedă de o sută de yeni și am aruncat-o în pușculiță. — Mulțumesc, a spus Reiko, zâmbindu-mi dulce. — Ciudat, dar uneori mă întristează foarte tare această melodie, a spus Naoko. Nu știu cum să spun, dar mă simt de parcă m-aș fi rătăcit prin pădurea adâncă. E frig și întuneric și nu vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
iar se scria dar se luau și bani. Eu scriam iar banii îi lua notarul Gheorghe Carabăț, fost jandarm. Secretarul primăriei, moș Zamfir Rusu mai trimetea câte un om de-i făceam cererea pentru doi-trei lei, bani care intrau în pușculița de tutun calitatea prima, tablă bună de seif. Bravo, spunea moșul cântărind cutia, stai bine cu taxele pentru liceu. Și dacă dom' fost jandar impozita mica mea avere când ajungea la criză de șfanți, se mai întâmplau și minuni, cum
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
În ritmul trecerii Cristina Oprea schimb de tură - între noapte și zi nici-un cuvânt lecții în noapte - același salt al broaștei clatină stele cer cu lună plină - în vechea pușculiță un singur bănuț când cerul tace - întrebări nerostite printre morminte cer acoperit - pe-ntinderea lacului parfum de nuferi tot cerul în lac - rațele adormite în Carul Mare drumul spre casă - linia continuă e tot mai lungă între Anotimpuri - acoperind golurile
?n ritmul trecerii by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83683_a_85008]
-
cu gura căscată. Uită complet de Vilma și de Nilda. „Arată-mi casa de bani! Arată-mi casa de bani!“, Îl tot ruga pe majordom și servitorii adunați În Disneyland se mirau cu Încîntare la gîndul că Julius, proprietarul unei pușculițe voluminoase căreia nu-i dădea nici o atenție, dorea atît de mult să vadă, să pipăie și să deschidă casa de bani a clubului „Prietenii din Huarocondo“. În noaptea aceea Julius a luat hotărîrea de a o zbughi din palat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
stareță! și celelalte rînduri, uraaaaa!, vor avea... uraaaaa!, o zi liberă... uraaaaa! și maica Mary Joan strigă și ea uraaaaa! cu brațele ridicate, era de neuitat măicuța fotbalistă, Întotdeauna grozav de veselă și de drăguță. Apoi maica stareță plecă luînd pușculițele și cutiile cu bani de hîrtie, ÎÎÎÎÎÎÎc, icni ea, gata să cadă cu atîta greutate În brațe și ei erau fericiți fiindcă se prefăcuse că era gata să cadă cu atîta greutate În brațe și maica Mary Joan sări s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Lucas și Începu să zîmbească, de parcă ar fi vrut să spună că Întotdeauna se găsește o soluție, cînd deodată, ura!, Îi veni În minte o idee formidabilă, ce prost a fost, cum de nu s-a gîndît mai de mult: pușculița lui Julius. o avea de ani de zile și toată lumea punea În ea monede și hîrtii, ce prost a fost!... o are de cînd s-a născut!... O mie și una de nopți cu Sonia, pe cheltuiala lui Julius... Bobby
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pușcă, Bobby era gata să se ia după el, dar Îi stătea În drum fiul electricianului mestecînd chewing-gum, plescăind din buze și legănîndu-și un picior În ritmul muzicuței lui rablagite. Bobby hotărî Încă o dată să cheltuiască cu Sonia banii din pușculița lui Julius, se Întoarse și intră tot pe unde ieșise, gîndindu-se că pe băiatul electricianului Îl bătea cînd voia și unde voia. „Și pe ăștia“, Își spuse, trecând pe lîngă trei lucrători care cărau orga orchestrei. În clipa aceea sună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
e ultima dată, mămico, dar Întorcîndu-se văzu că e Bobby. — S-a terminat petrecerea? — N-ai auzit ca nu mai cîntă muzica? - Da, da, adevărat, ce prost sînt. Am venit să-ți fac o propunere. Dacă-mi dai banii din pușculița ta, Îți spun cu cine-o să mă culc În noaptea asta. Julius Își aminti că Juan Lucas Îi spusese lui Bobby că nu-i dă nici un sfanț pînă nu se termină vara, era cît pe-aci să-i dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ta, Îți spun cu cine-o să mă culc În noaptea asta. Julius Își aminti că Juan Lucas Îi spusese lui Bobby că nu-i dă nici un sfanț pînă nu se termină vara, era cît pe-aci să-i dea pușculița, ha, ha, ha, ce-ar face unchiul Juan Lucas?, dar faptul că fratele lui venea să-i ceară tați banii din pușculiță la patru dimineața și duhnind a băutură nu i-a mirosit a bine. În curînd vine vara, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
că nu-i dă nici un sfanț pînă nu se termină vara, era cît pe-aci să-i dea pușculița, ha, ha, ha, ce-ar face unchiul Juan Lucas?, dar faptul că fratele lui venea să-i ceară tați banii din pușculiță la patru dimineața și duhnind a băutură nu i-a mirosit a bine. În curînd vine vara, Îi spuse; n-o să ai de unde să mi-i dai Înapoi. Răspunde repede, dobitocule. Da ori ba? — Ba! strigă Julius, repezindu-se asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dobitocule. Da ori ba? — Ba! strigă Julius, repezindu-se asupra valijoarei de fier a Băncii Internaționale din Peru. Bobby o Înșfăcă mai repede, uite-l că pleacă, nătărăul. — Cheia-o ține mămica În casa de fier... Bobby cunoștea foarte bine pușculițele astea, mai greu de deschis decît seifurile Băncii Internaționale, avea și el una, din păcate goală și În curînd o să se Închidă bordelul. Lua-te-ar dracu! strigă, trîntind pe jos pușculița. Rămîi prost, n-o să știi cu cine mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În casa de fier... Bobby cunoștea foarte bine pușculițele astea, mai greu de deschis decît seifurile Băncii Internaționale, avea și el una, din păcate goală și În curînd o să se Închidă bordelul. Lua-te-ar dracu! strigă, trîntind pe jos pușculița. Rămîi prost, n-o să știi cu cine mă culc În noaptea asta! adăugă, luînd-o la goană furios, Sonia probabil că se Întorsese la madame Nanette... Dar Julius nu știa nimic din toate astea. Dacă-mi dai banii din pușculița ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
jos pușculița. Rămîi prost, n-o să știi cu cine mă culc În noaptea asta! adăugă, luînd-o la goană furios, Sonia probabil că se Întorsese la madame Nanette... Dar Julius nu știa nimic din toate astea. Dacă-mi dai banii din pușculița ta, Îți spun cu cine-o să mă culc În noaptea asta, se Întoarse s-o privească pe Cinthia, ce vrea să facă?, ce pune la cale?, cu cine-o să mă culc În noaptea asta... Iartă-mă, Cinthia, locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]