470 matches
-
să osândiți o lucrare, care, greșit înțeleasă de câțiva oameni mărginiți, a scăpat lumea de cel mult o duzină de proști și netrebnici, dintre aceia care și așa n-aveau nimic mai bun de făcut decât să stingă și acea puțintică lumină ce mai continuă să pâlpâie?”, conchizând că Goethe s-a lecuit astfel, el însuși, pentru totdeauna de gândul sinuciderii. Marta Petreu explică o scriere printr- o alta, creând pânze interpretative între epoci, autori, lumi diferite. Astfel, Ulise își află
Între critică, filosofie și însemnări personale by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4399_a_5724]
-
umoristic etc. - de mai toată lumea vorbitoare de limbă română. Cu atât mai mult, personajele caragialiene înseși vorbesc ca în... Caragiale, cum este cazul în lucrarea de față, care are un anumit raport de intertextualitate cu Scrisoarea pierdută . Faimoasa sintagmă „ai puțintică răbdare”, caracteristică lui Trahanache, este un exemplu în acest sens. Cititorul va recunoaște, de bună seamă, și alte exemple asemănătoare, fără ca ele să fie indicate ca atare în text. Totuși, dacă între replicile unui personaj intervine o formulare (provenind dintr-
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
Aveți și urși? TRAHANACHE: Să iertați conița mea, cum spuneați că vă numiți? NELLI: Rosetti. Nelli. N-am fost niciodată în acest județ de munte, cunoscut în țară și peste hotare pentru apele lui minerale, dar, vă repet... TRAHANACHE: Aveți puțintică răbdare. Rosetti ați spus? Sunteți fiica...? (face un semn timid cu degetul în sus) NELLI: Nu. Nepoata. Mama e fiica lui C.A. (Toți dau din cap, siderați.) NELLI: De fapt, eu sunt mai mult Moruzi decât Rosetti, dar am
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
are toate dosarele voastre. Cetesc câte unu-două pe seară, ca lectură particulară, până mă ia somnu’! (către Zoe) Nu e nicio rușine că... te-ai retras aici. Se poarrtă mezalianțele. Tot Parrisul e plin de mezalianțe. TRAHANACHE (vexat): Aveți puțintică răbdare... Cum adică - mezalianțe?! (Nelli îi dă o scatoalcă amicală peste umăr.) NELLI: Monsieur le president!... Fais gafe!... (S-a oprit în fața lui Tipătescu. Surâde parșiv.) Și domnu’? TRAHANACHE (luându-și rolul de gazdă): Domnul este prefectul nostru, domnul Ștefan
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
La noi, unanimitate!... FARFURIDI (dând din șolduri): Da, dar mie mi-e frică de trădare! NELLI (hăhăind): Chiolhanul și trădarea, iată scăparea! DANDANACHE (dând din șolduri): Și clopoțeii lica-lica, lica-lica... NELLI: Ei, Trah!... Voulez-vous dansez avec moi?! TRAHANACHE: Excelență, aveți puțintică răbdare... eu... eu sunt prezidentul comitetului permanent, al comitetului electoral, al com... NELLI (înfuriată): Trah! Nu mă refuza! Enteresul partidului!... Te spun lu’ moșu’!... (Mai de voie, mai de nevoie, Trahanache se prinde de ultimul din șir, Popa Pripici.) POPA
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
măștile, dar nu e cu supărare. Despărțindu-se de țară, Cuza spune, patetic, Să trăiască România! În manifestul lumii noi, care se adapă, aparent, de la 11 februarie, stă scris: Trăiască dar Moftul român! O eschivă la mustață, cât pe ce, puțintică. În logica moftului, niciodată nu e totul pierdut. Iar locul lui 11 februarie e luat, ca în D’ale carnavalului, de o revoluție la comandă. Zgomotoasă în formă, nulă în fapt. Ce scrie, în Calendarul înainte pomenit, la fila pe
11 februarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5768_a_7093]
-
-i amestec aici. După ce vă rog să anunțați redacția noastră în revistă, vreau să stau de vorbă cu d[umnea]voastră despre V[iața] l[iterară] și... să facem câteva schimbări. (Zi: al naibi și copchilul ista. I-am dat puțintel nas și vrea să-mi schimbe revista. Un copchil! Dreptate avea Mircea Damian). Dar eu tot am să vă spun: 1. Vrem o pagină pentru debutanți, 2. Mai multă informație critică și artistică, 3. Mai puțin, iartă-mă, cu Patriciu
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
lună, iar răsăritul soarelui a fost pe la mijlocul drumului. Am căscat ochii ceasuri întregi. Vioriul munților dobrogeni în silueta chinuită. S-aprind lumini sub sălcii de la lună. Aerul curat și bine mirositor îți dă viață - parcă întineresc văzându-mă călător smuls puțintel din marasmul care mă înlănțuie din ce în ce mai mult. Dar asta o datoresc singurului leac înviorător - plăcerea descoperirii unor hârțoage interesante în Biblioteca V.A. Urechia. Căci pe lângă autograful lui Creangă, am găsit și alte lucruri interesante: 1. Un autograf a lui
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
Cristian Preda pe blogul personal, amintind că o propunere în acest sens i-a făcut-o personal liderului PDL, în urmă cu patru-cinci luni. Pe de altă parte, Cristian Preda îi atrage atenția președintelui democrat-liberalilor că ar trebui să aibă "puțintică răbdare". Ar mai fi două lucruri importante: procedura folosită să fie transparentă, iar opțiunile membrlor să fie reflectate corect în rezultatul final. Altfel, credibilitatea unei alegeri primare directe nu va sensibiliza publicul, mai precis: votanții din afara PDL. Faptul că președintele
Preda: Nu e de bun augur că Blaga a pronunțat deja un nume de prezidențiabil by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35822_a_37147]
-
alegeri primare directe nu va sensibiliza publicul, mai precis: votanții din afara PDL. Faptul că președintele PDL a pronunțat deja un nume nu e de bun augur. Dacă vrea să gestioneze o competiție reală, nu un simulacru, ar trebui să aibă puțintică răbdare...", a conchis europarlamentarul. Cătălin Predoiu, preferatul lui Vasile Blaga pentru prezidențiale În cadrul reunirii Comitetului Director al PDL, care a avut loc sâmbătă la Baia Mare, s-au stabilit criteriile pentru alegerea viitorilor candidați ai partidului la europarlamentare, dar și modalitatea
Preda: Nu e de bun augur că Blaga a pronunțat deja un nume de prezidențiabil by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35822_a_37147]
-
vine să spun.... dacă n-ar fi existat vrajba dintre scriitori, dacă am fi fost toți solidari, s-ar fi spus și mai multe. Dar poate că tocmai această vrajbă între scriitori ne-a stimulat și a contribuit ca să despartă puțintel apele, pe cei care încercau s-o scalde de ceilalți, care încercau să delimiteze lucrurile. Îmi amintesc că, pe vremea aceea, îmi pare bine că dumneavoastră vă amintiți de micul rol pe care l-am jucat și eu, îmi amintesc
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
în pofida opresiunii care, într-un anumit fel, se accentua, și în pofida direcționării culturii, Ceaușescu nu mai putea să facă ceea ce se făcuse cu nu știu câți ani înainte, sau ce făcuse Gheorghiu-Dej. Nu se mai putea petrece așa ceva. Eu m-am simțit puțintel acoperit de cultură. La adăpost. M.I.: Și de propria operă. Șt. A.D.: Să zicem. M.I.: Să zicem, sau... chiar aveați sentimentul că vă apără, totuși?! Șt. A.D.: Aveam sentimentul că mă apără până la un anumit punct. Fiindcă, iertați-mă dacă
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
să spun că n-am făcut, într-o anumită perioadă, niște compromisuri. În sensul acesta, peisajul este dezolant. Se pot recupera, însă, multe lucruri. Poate că afirmația că prin cultură am supraviețuit, am rezistat, făcută cu prea multă tărie, este puțintel pretențioasă. Dar este clar că într-un anumit fel spiritul românesc s-a salvat pe sine prin activitatea de cultură și artistică - nu e vorba numai de literatură - din acei ani. Ceea ce s-a salvat, tot ce s-a salvat
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
-l urmeze? În fine, Jean Rolin: „Plimbați-vă pe țărmul mării!” Sfat urmat de precizări necesare în funcție de anotimpuri și de calitatea plajei. O să vedem à la rentrée prochaine câți scriitori debutanți au profitat și ce sfat a urmat fiecare. Aveți puțintică răbdare
Sfaturi pentru scriitori începători () [Corola-journal/Journalistic/3258_a_4583]
-
modelelor de mai sus. Recrutarea noilor cadre a respectat, la milimetru, metehnele, ambițiile, agendele ascunse și lăcomiile magiștrilor. Lucrul se vede mai puțin în cazul Alianței, dar asta nu înseamnă că junii liberali sau pediști sunt altfel construiți decât antemergătorii. Puțintică răbdare, și piața va geme de replici umane ale principalelor figuri ce populează astăzi emisiunile politice ale televiziunilor. Pesedeii au avut mai mult timp la dispoziție, astfel încât clonele sunt deja destul de vizibile. Iar perfecțiunea o vor fi atins-o atunci când
Iarna înrăirii noastre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11087_a_12412]
-
țină pasul, cu ea, în societatea jocurilor de oglinzi: ,Am observat că Sșorana }opaț mă fixa cu ochii ei de teatru. După o pauză mi-a spus: ŤTrebuie să ai o viață foarte adîncăť. Tonul de teatru - deși mă simțeam puțintel măgulită - m-a readus la Ťrealitateť. Am bufnit în rîs și i-am spus că astea nu sînt adîncimi, că astea sînt dezastre." Dezastrele, consemnate într-o carte singură și totală, ,dovada peremptorie a ratării ei ratate", le urmărește Liana
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
a dres glasul). Participiul dres s-a substantivizat, cu sensuri și mai precise: în limbajul culinar mai vechi, pluralul său era folosit, generic, pentru mirodenii, condimente și tot ce aromatizează mîncarea ("apoi îl pune în tingire, puindu-i untudelemn, sare, puțintele cuișoare, coajă de năramză și alte dresuri", în cartea de bucate atribuită epocii brîncovenești); un caz special era cel al aromatizării băuturilor ("otrăvitoarele dresuri ale rachiurilor", la Hogaș), în special a vinurilor ("unul i-a tot dat să bea niște
A face și a drege... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10787_a_12112]
-
de debut se vede (și încă de departe) în cel puțin două registre (îmi dau însă seama că, pentru un poet tînăr - sau foarte tînăr, cum e Diana - cel mai greu lucru e să nu publice sau să aibă măcar puțintică răbdare; editorii-l trag mai rău decît cămilele pe Ion Vodă cel Cumplit): în cel procedural și-n cel așa-zicînd tematic. În primul, Diana e de o candoare absolută, lucrînd cu toată încrederea la personificări sau antropomorfizări temerare și construind
Tot despre fete stresate by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/3070_a_4395]
-
Simona Tache În iad, da. De două ori am fost, cu ocazia Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu: o dată cu Faust (după Goethe, scenariul și regia Silviu Purcărete) și a doua oară - mai puțintel - cu one man show-ul Absolut al lui Marcel Iureș (regia Alexandru Dabija). Despre Faust mi-e greu să vă vorbesc altfel decât în termeni entuziaști, chiar dacă, spre deosebire de Silviu Purcărete, nu sunt nici fanul amestecurilor de tip suprarealist, nici al
Am fost în iad by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18492_a_19817]
-
Simona Tache Femeile au muuuulte cosmetice. Pe umerii lor fragili se sprijină, practic, o întreagă industrie. Bărbații - dacă nu sunt metrosexuali sau gay - au puțintele. Câteva, acolo, și ei, care știu dureros ce e suta de lei... Femeile au nevoie de o baie de trei hectare, ca să-și înșire toate cremele și cremulițele, ojele și ojulițele, rimelurile și rimeluțurile, măștile și măsculițele, loțiunile și loțiunicile
De ce se spală bărbații pe cap cu detergent? SONDAJ by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18628_a_19953]
-
explic ce se întâmplă, ea îmi spune că folosește frază asta de mult în contracte și lucrează cu evidență populației de la secția 12 de mult, dar nu i s-a întâmplat așa ceva niciodată (mai târziu am inteles și de ce, aveți puțintica răbdare). Furia continuă să crească. Începe să mă doară capul...Somatizez nervii. Bilă mea pulsează, ficatul se panichează. Încerc să mă calmez că doar nu o să fac infarct din cauza prostiei altora, măcar să o fac din cauza prostiei meie. Mă liniștesc și
Aventuri în ţara lui Papură Vodă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19009_a_20334]
-
se pare) ,tot la standul cu legume Orgoliul se dădea “mare”nu știu pentru ce anume. Cică el ar’ fi vedetă ,lider de audiență Pe cănd biata Bunătate face numai penitență Și mă rog pe ici pe colo mai ajută puțintel Însă dumnealui Orgoliul e desigur...cel mai cel. Și trecănd cu nasu-n vănt ,fără să bage de seamă A alunecat “vedeta”pe o coajă de banană Sa-ntins căt era de lung printre lădițe și mese Însă nimănui din piață
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
public. Păcat că nu va ajunge niciodată la această epistolă. Nu pare omul care să fi citit vre-o carte în afara tratatelor de specialitate și a bibliei sale. Mă îndoiesc chiar că ar avea cont de facebook să se „socializeze” puțintel. Dumnezeu cu mila. Referință Bibliografică: Ardealul mai este oare Ardeal? / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1585, Anul V, 04 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
Reperaj: grădina semiramidică suspendată, pe care o dorești și de care ți-e dor, de aerul din Eden e curtată și animată de sunetele celeste din angelicul cor. 10. Reperaj de gândire în formă și-n faptă, abordaj de iubire puțintel mai coaptă. 11. Reperaj: revedere deșartă pe betonate câmpii cotidiene, unde poate exista artă cu și fără vocații virgine. 12. Reperaj: scormonirea zilei din noapte fără a avea așteptări, găsirea iernii în fructele coapte, aducerea-aminte-n uitări. 13. Reperaj: așteptare fără
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
dreptul să jure că nu fură. Și este crezut. „Doar am scos mâna goală din buzunarul său!. Cum poate acest cinstit votant să mă învinuiască de o faptă necinstită?” Și judecătorul îl crede, mai ales dacă, presupun, a fost uneori puțintel interesat în hotărârea sa. Tradiționalele Țări Românești (Moldova și Valahia) sunt presupuse drept moștenitoare ale tradițiilor musulmane, cică ciubucul și necinstea. O foarte mare nedreptate. În realitate turcii sunt infinit mai cinstiți datorită și procedurii musulmane de comunicare directă între
SIMILITUDINE, SAU …? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383927_a_385256]