172 matches
-
practicării constante a joggingului. Considerăm că durata modificărilor poate fi mai mare sau mai mică, iar intensitatea lor mai ridicată sau mai puțin ridicată în funcție de caracteristicile individuale (înnăscute sau/și dobândite), dar și în funcție de activitatea individuală în care este angrenat puberul (activitate standard sau specifică - exemplu activitatea sportivă poate diminua durata în timp a anumitor modificări specifice pubertății, datorită rolului benefic pe care efortul fizic îl exercită asupra organismului; Alexe, D.I., 2009). Cercetările efectuate de-a lungul timpului au evidențiat că
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
indică altceva, acestea fiind exprimate la un nivel superior, la care nu ne așteptăm, dată fiind vârsta biologică cunoscută. Vorbim aici despre maturizarea din ce în ce mai timpurie a biologicului și motricului, comparativ cu perioadele din trecut și accentuăm tendința tot mai multor puberi de a intra în categoria „excepțiilor” (în sens pozitiv). 3.3. Adolescenții și joggingul Adolescența este, în opinia multora, o perioadă la fel de „delicată” ca și pubertatea, dacă nu și mai delicată, ținând cont de caracteristicile pe care specialiștii le-au
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
portretistica psihologică a adolescentului a fost prezentată ca fragilă, implicată Într-un fel de trecere prin păcatul originar. Cei doi autori prezintă două posturi diferite ale adolescentului: omul bun și omul rău. Până la sfarșitul secolului al XX -lea interesul pentru puberi și adolescenți a crescut mereu și a dus la accente mai numeroase. Autori de referintă, precum A.Gesell, M.Debesse, H.Wallon, Bianca și Rene Zazzo, A.Osterieth și mulți alții au Început să fie preocupați de adolescentul modern, prezentând
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
două ori victime: ale pubertății lor nărăvașe și ale mediului școlar. Legat de noul aspect pe care corpul Îl capătă și de caracterele secundare care fixează schema corporală În liniile identității de sex, apare ca extrem de frecventă și prezentă preocuparea puberilor pentru propria lor Înfațișare. Sunt practici școlare care țin cont de această necesitate și acordă timp elevilor pentru a se Îngriji și a-și aranja ținuta Înaintea activităților. Altfel, o vor face pe ascuns În timpul orei. Deși În general perioada
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
copii sunt necorespunzătoare. Nu de puține ori, responsabil de acest fapt este programul școlar și Încărcătura nepermisă a temelor pentru acasă, “boala" mai veche a sistemului nostru școlar. 2.2.2 Caracteristici sociomorale In ceea ce privește dezvoltarea psihosocială, după Erikson, puberii se află În faza de identitate vs confuzia rolurilor sociale. Independența crescândă duce la primele gânduri privind identitatea. Preocuparea fața de prezentarea de sine și rolurile de sex este mai mare decât cea pentru orientarea vocatională. Regulile grupului devin sursa
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
dinamică excepțională în timp, cu multideterminări și multicondiționări, dar și din poziția oarecum incertă pe care o ocupă adolescentul în sistemul perioadelor evolutive ale vieții. Locul lui în sistemul relațiilor sociale este mai bine conturat și precizat decât cel al puberului. Totuși adolescentul oscilează din punct de vedere al comportamentului între copilărie și maturitate, fiind însă întors mai mult cu fața spre adult. Despre adolescență s-a scris mult, mai mult decât despre oricare altă etapă a dezvoltării umane. Această perioadă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de sine este lung și sinuos, caracteristicile imaginii de sine constituite în copilărie, dar mai ales aprecierile furnizate de ceilalți, influențând procesul actual de identificare. Mai mult, succesul sau eșecul școlar, adaptarea sau inadaptarea școlară, ca și modul în care puberul este privit de colegi și de profesori, pot afecta adesea structurarea imaginii și a conștiinței de sine. Procesul identificării și al dezvoltării conștiinței de sine presupune însă și raportarea la cei din aceeași generație, la grupul de aceeași vârstă. În
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
colegi și de profesori, pot afecta adesea structurarea imaginii și a conștiinței de sine. Procesul identificării și al dezvoltării conștiinței de sine presupune însă și raportarea la cei din aceeași generație, la grupul de aceeași vârstă. În cazul în care puberul are o conștiință de sine mai înaltă decât modul în care este evaluat de ceilalți, el se va simți izolat, încercând să găsească forme de exprimare proprie care să-i aducă admirația și acceptarea celorlalți. Astfel, se explică teribilismele, manifestările
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
el le resimte, atât de nevoile apărute încă în pubertate, dar convertite acum sub alte forme, cât și de noile nevoi apărute la acest nivel al dezvoltării. Nevoia de a ști a școlarului mic, convertită în nevoia de creație a puberului, devine și mai acută la adolescent, luând forma creației cu valoare socială, nu doar subiectivă. Ceea ce caracterizează activitatea intelectuală a adolescenților este modificarea ei structurală prin dezvoltarea unui nou nivel intelectual, numit de Piaget stadiul operațiilor formale, evidențiat prin reactivarea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Frecvența contracțiilor cardiace se modifică în mod fiziologic odată cu înaintarea în vârstă, fiind de 140 contracții/minut la nounăscut, 110-120 contracții/minut la copilul de un an, 100 contracții/minut la copilul de cinci ani și 80 contracții/minut la puber. 3.2. Manifestările activității cardiace Revoluția cardiacă prezintă o serie de manifestări observabile direct: pulsul arterial, pulsul venos, zgomotele cardiace, șocul apexian, manifestările electrice (electrocardiograma). Pulsul arterial. Sistola ventriculară modifică presiunea sângelui ce circulă prin arborele arterial. Pusul arterial este
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
știut să împlinesc suava înlănțuire, turmentarea posesivă, am pierdut iarăși, prea repede, cifrul dialogurilor păsărești. Mă îndrept, prin urmare, eliberat, spre vreo nouă captivitate, demență la fel de infantilă, în brațele partenerelor, unde îmi regăsesc, pentru scurt timp, înfrigurarea, simțurile, ferocitatea de puber întârziat și casant. Le împărtășesc jocurile, tristețea, cruzimea, indulgent cu sârguința lor caritabilă, dezvălui din când în când nesăbuințele nerealizate, eroismul virtual, amânat, accept să-mi admire cicatricea vârstelor și percep, din nou, clipa, conturele. Le las să se înfrupte
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
dată de perete și, cu capu-n pământ, străbătut de fiori, am coborât încet scara îngustă, spiralată. M-am văzut în geamurile rotunde, copil mic, cu ochii întinși pe jumătate de față, apoi băiețel cu breton și cu obrajii ovali, puber slăbuț, cu ceva stingherit în privire și, în fine, adolescent sumbru, cu pete violete sub ochi, obraji scobiți, gura de o senzualitate arsă, nepotrivită cu austeritatea feței. Scara s-a oprit, spre confuzia mea, nu în holul conacului, ci într-
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
felicita entuziastă - deși, recunosc, spre rușinea mea, că n-am ascultat decât vreo jumătate din discursul ei. În timp ce vorbea, anii scurși păreau să dispară și la sfârșit probabil că mă uitam la ea cu gura căscată peste pupitre, ca un puber obsedat sexual. Ce păr! Ce ochi! Ce voce! După aceea, am abordat-o pe coridor ca să văd dacă își amintește de mine. Cred că da: nu doar pentru că a spus-o. Acum e măritată, desigur (cu nu știu ce fel de antreprenor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
pe cineva la mesele din jur, nimeni. Citesc apoi, cu sucul În față, zece minute de pliante publicitare, mi se confirmă bănuiala că genul ăsta de tipăritură e rezultatul unei conspirații a homosexualilor. B27 SERI. B27 seri - foaie de-agățat puberi. 28 de pagini de rahat Înmiresmat de poponar. Fițe, scheme, figuri. Decât ca ei, mai bine ca italianul de la masa de colo: mai burtos și mai chel decât mine, cu celularul mai mic, iar lângă el, cu o gagică cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
puterilor. Mă cutremuram Încă, deși eram stors de vlagă. Fiindcă vrăjitoarea mă lăsase pradă unei rușini furibunde care a degenerat curând În impotență. Continuam să fantazez cu ea În rolul principal, erau Însă niște fantezii excesiv de lirice, reverii adolescentine, de puber prea citit. Și de aici mi se trăgea, de la reverie: nu eram În stare de cocoșeli, de răzvrătiri trupești, căzut cum eram În fascinația pentru acea femeie. Mă iubise năvalnic o jumătate de an, ca să mă părăsească, vezi Doamne: ființă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
atât de departe, el era cel care spunea pentru prima dată lucrurilor pe nume. Creator izolat, Își Închipuia că inventase un gen literar. Credea că, oferindu-și mai Întâi sieși astfel de delicii, va Încânta mai apoi generații Întregi de puberi chinuiți. Va oferi o supapă vacuumului erotic În care erau condamnați să trăiască până la postadolescență. Desigur, cunoștea obiceiurile erotice ale prietenilor de aceeași vârstă. Nu era nici pe departe vorba ca ei să nu fi descoperit deja felurite moduri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
tânăra cu alură de doamnă stilată este aceeași cu adolescenta de acum două decenii și jumătate înaltă, subțirică, cu fața luminoasă și ochii iscoditori. Nici în bărbatul cu mustață, cu început de chelie și de burtă nu-l identifică pe puberul slab, cu pomeții obrajilor proeminenți și cu începutul pufului de mustață abia mijit. Ora de dirigenție începe să capete pentru Dumitru Dascălu o desfășurare de videoclip, în care percepțiile se amestecă în chip neașteptat cu imaginile într-o succesiune obositoare
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
portretistica psihologică a adolescentului a fost prezentată ca fragilă, implicată Într-un fel de trecere prin păcatul originar. Cei doi autori prezintă două posturi diferite ale adolescentului: omul bun și omul rău. Până la sfarșitul secolului al XX -lea interesul pentru puberi și adolescenți a crescut mereu și a dus la accente mai numeroase. Autori de referintă, precum A.Gesell, M.Debesse, H.Wallon, Bianca și Rene Zazzo, A.Osterieth și mulți alții au Început să fie preocupați de adolescentul modern, prezentând
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
două ori victime: ale pubertății lor nărăvașe și ale mediului școlar. Legat de noul aspect pe care corpul Îl capătă și de caracterele secundare care fixează schema corporală În liniile identității de sex, apare ca extrem de frecventă și prezentă preocuparea puberilor pentru propria lor Înfațișare. Sunt practici școlare care țin cont de această necesitate și acordă timp elevilor pentru a se Îngriji și a-și aranja ținuta Înaintea activităților. Altfel, o vor face pe ascuns În timpul orei. Deși În general perioada
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
sunt necorespunzătoare. Nu de puține ori, responsabil de acest fapt este programul școlar și Încărcătura nepermisă a temelor pentru acasă, “boala" mai veche a sistemului nostru școlar. 2.2.2 Caracteristici socio- morale In ceea ce privește dezvoltarea psihosocială, după Erikson, puberii se află În faza de identitate vs confuzia rolurilor sociale. Independența crescândă duce la primele gânduri privind identitatea. Preocuparea fața de prezentarea de sine și rolurile de sex este mai mare decât cea pentru orientarea vocatională. Regulile grupului devin sursa
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
formulat un imperativ pe care familia adolescentului trebuie să-l aplice, să-l respecte „copilul să fie odihnit, hrănit și prevenit”. Este cunoscut faptul că în această perioadă au loc transformări, achiziții pe toate planurile, care îl epuizează fizic pe puber. Astfel, familia care este mediul carapace, de siguranță a fiecăruia dintre noi, trebuie să sprijine dezvoltarea adolescentului, permițându-i să se odihnească atunci când timpul o permite, să fie bine alimentat, adolescentul necesită cu 30% mai multă hrană decât adultul. Pe lângă
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana – Livia Antoci () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93072]
-
părinților Fluctuațiile inerente sociale, economice induc modificări și diferențieri culturale în „aparatul" psiho-moral de conduită, de comunicare între părinți și copii, care conține abilități, capacități de interrelaționare dar și nevoia permanentă de a cunoaște evoluția socială și individuală a copilului, puberului, adolescentului. Acesta cu atât mai mult cu cât se acceptă că „profesia" de părinte este extrem de dificilă, de solicitantă și dinamică. 50 52 IV. COMUNICAREA INTERGRUPALĂ 1. Metode și tehnici de cunoaștere a grupurilor Metoda “Profilul psihosocial al grupului” Oamenii
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Îmi ascultam „temperamentul”, „postromantic”, fantast, exaltat, căutând „cu orice preț” tensiunea intra-umană și „vânând” misterul creației sub toate formele (o incapacitate, poate, a adolescentului și apoi a maturului de a se desprinde definitiv de angoasele și fascinațiile copilului, a puberului!Ă am „curățit masa vieții” de „frumoasele obiecte” ce se aflau acolo și am proiectat „pe suprafața ei” propriile-mi viziuni și „realități”. Respectând Însă - spre deosebire de nu puțini scriitori contemporani români sau din prestigiosul val sud-american! - „cadrul realist”: raporturile fizice
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
să-i dăm ceva „sunător”, „pipăibil”, copilului, domnișorului popii, singurul nostru dar, mai puțin decât o adevărată profeție, dar mai consistent decât orice materie, deoarece nu se va uza, nu-și va pierde luciul „moneda” aceasta, prin oricâte buzunare ale puberului, ale adolescentului, alefalsului și realului matur, adult - el care, adult fiind, va visa crâncen „să devină adult” -, ale bătrânului și foarte-bătrânului care va fi - va trece!... Da, spre rușinea mea, a fost pentru prima și ultima oară când, nu mai
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sinucideri la adolescenți, un fenomen care În mintea mea face simetrie cu o altă formă a „sinuciderii” la tineri - bolile psihice, schizofrenia În primul rând. Iată, „la intrarea În lume”, În lumea socială, o dublă barieră ucigașă Îi așteaptă pe puberi și pe adolescenți, printre ei aflându-se nu rareori exemplare excepționale. Cine, ce principiu, ce „forță” seceră astfel umanitatea, ce „triere” necruțătoare, oarbă, se exercită asupra contingentelor umane vii, proaspete, Însuflețite de mari forțe și idealuri? Sigur, prima „triere, barieră
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]