215,260 matches
-
iar în 1995 (guvern Nicolae Văcăroiu) la cel de maior (vezi p. 129). Să ne mai mirăm atunci că, în viziunea unor intelectuali români, exponenți pentru antisemitismul liderilor de opinie de azi, nu sînt Ilie Neacșu (fondatorul și groparul sinistrei publicații cinic numite „Europa") și veșnic grotescul Corneliu Vadim Tudor cu a sa abjectă „România Mare", ci Gabriel Liiceanu (pentru că editează opera lui Cioran) și Nicolae Manolescu (pentru că îl apără pe Liiceanu)? Cartea Monicăi Lovinescu, Diagonale, este un apel la dreapta
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
capăt. Un început mereu nou, cu unghiul schimbat. Curios pentru durata oricărei culturi. Tirul a trebuit așadar reglat, reajustat de nenumărate ori, până ce istoria epocii moțăind întrucâtva, săptămâni în plus, s-a profitat de moment, iar cel dintâi număr al publicației apucă să apară, în sfârșit... Aceasta se petrecea sus, într-una din încăperile clădirii somptuoase a sediului Uniunii Scriitorilor de pe șoseaua Kiseleff, un palat veritabil. Eram, prin urmare, unicul redactor al revistei, fără simbrie, neangajat, probabil din cauza dosarului, lucrând cu
Sfinxul valah (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14402_a_15727]
-
Rodica Zafiu Lectura revistelor de lingvistică din anii '50 e instructivă și poate deveni - pentru publicul de azi - destul de amuzantă. Pentru cei care au trăit direct experiențele profesionale ale perioadei postbelice, textele politizate din publicațiile științifice evocă încă realități dramatice sau cel puțin trezesc amintiri neplăcute, de care preferă probabil să nu vorbească; uneori și din convingerea că circumstanțele acelor timpuri rămîn oricum greu de înțeles. Pentru cei foarte tineri, paginile respective pot părea discursuri
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]
-
Cronicar Sfîrșit de an, început de an Cronicarul își propune în acest număr un caleidoscop de publicații culturale. Din mulțimea de apariții din decembrie (cele de pe ianuarie nu ne-au sosit încă), el reține cîteva, pe care vi le prezintă succint. SATUL NATAL este o publicație pe care o putem socoti nouă. Sub conducerea lui Vasile și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
de an Cronicarul își propune în acest număr un caleidoscop de publicații culturale. Din mulțimea de apariții din decembrie (cele de pe ianuarie nu ne-au sosit încă), el reține cîteva, pe care vi le prezintă succint. SATUL NATAL este o publicație pe care o putem socoti nouă. Sub conducerea lui Vasile și a Elisavetei Novac, revista trimestrială din Pitești se află la al patrulea număr (unul pe 2001 și trei pe 2002). Caracteristica este reproducerea pe pagina întîi a unui text
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
Nicolae Manolescu Sub acest titlu publicația Deci, editată de Academia Cațavencu și cu sprijinul Fundației Anonimul, reia un joc inventat în prima parte a secolului trecut de Gide și Valéry. E vorba de a numi cele zece cărți pe care le-ai lua cu tine pe
Biblioteca de zece cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14422_a_15747]
-
un joc inventat în prima parte a secolului trecut de Gide și Valéry. E vorba de a numi cele zece cărți pe care le-ai lua cu tine pe o insulă pustie. Fără precizarea de la urmă, jocul e același în publicația menționată. După Andrei Pleșu, am intrat eu însumi în joc. Lista mea a apărut în numărul 3. În pofida aparențelor, jocul cu pricina are o mare doză de seriozitate. Eu cred că poți analiza, pornind de la titlurile indicate de fiecare, nu
Biblioteca de zece cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14422_a_15747]
-
propunea să se adopte o atitudine severă față de străinisme: "să ne împotrivim, fățiș și pieptiș, năvălirii modei și să ne mândrim de vița din care ne tragem". Semnificativ este că apelul lui Petre Ispirescu a avut ecou, o serie de publicații raliindu-se la punctul său de vedere: Evenimentul (Iași), Telegraful român, Revista literară (Literatorul), Familia, Amicul poporului. Calendar, Țara nouă, Orientul român. Telegraful român crede că obiceiul a fost adus în țara noastră de către Zinca Goleasca, în vreme ce Vestitorul românesc propune
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
deoarece a prins a se introduce și prin instituțiile noastre publice, ca spitalul de copii, școli etc. Într-adevăr, o broșură, apărută în anul 1901, consemna serbarea pomului de Crăciun la secțiunea normală a Azilului "Elena Doamna" din București iar publicația Galați (1904, nr. 5), apărută în orașul cu același nume, scria despre O serbare rară, adică despre serbarea pomului la Școala de băieți nr. 5. "Spaima lui P. Ispirescu și a acelora care l-au susținut, că pomul de Crăciun
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
cele mai odioase mistificări de tip extremist". Sincer vorbind, nu știu cu ce se ocupă ziarul budapestan invocat și nu cunosc impactul său în societatea maghiară. Știu doar, din traducere, ce spune articolul cu pricina și constat că titlurile din publicația dâmbovițeană sunt de-a dreptul bombastice prin comparație cu litera și spiritul originalului. Și mai știu că în fotografia anexată articolului, dnii Năstase, Medgessy, Kovács și Horn discută zâmbitori, cu câte un pahar de băutură în mână. La lectură, constat
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
Dostoievski, Emile Zolá, W.S. Maugham. Deosebirea dintre mine și dânșii nu-i decât una singură: Au câștigat bani grei din truda talentului lor, pe când eu câștig praful de pe tobă. De-aceea mi-s și-acum "director de onoare" la publicația Jurnalul de Prahova. Deși, fie vorba între noi, aș fi preferat să fie invers. Să fie W. S. Maugham director de onoare la "Jurnalul de Londra", iar eu să locuiesc pe Coasta de Azur, să am 92 de ani și
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
Cronicar Renaște spiritul de cenzură În STEAUA nr. 7 (număr apărut cu oarecare întîrziere, ceea ce spune destule despre dificultățile publicațiilor culturale) este reprodusă o convorbire de la Radio Cluj dintre d-nii Ovidiu Pecican, Gh. Grigurcu și Laszlo Alexandru, cu multe puncte de vedere demne de atenție, dar și cu aprecieri discutabile. Dl Grigurcu e de părere (și are dreptate) să observe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
Bîtfoi Biografia lui Nicolae Ceaușescu semnată Thomas Kunze confirmă o dată mai mult regula postdecembristă după care analizele și interpretările consistente date istoriei noastre recente vin din altă parte. Pe coperta a patra a cărții este reprodusă următoarea apreciere a unei publicații müncheneze: "Cea mai bună lucrare pe această temă care există până în prezent în limba germană." Și în limba română, am putea preciza noi, autohtonii. Defectele opului sunt estompate definitiv de simpla și singulara lui existență. Ar fi bine de știut
Portretul unei dictaturi by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14511_a_15836]
-
de marele poet. Pentru biografii lui Blaga, aceste mărturii au o valoare considerabilă. Desigur, cu condiția să nu creadă că dincolo de "marea" istorie nu e nimic: o biografie ține de "mica" istorie într-o măsură cel puțin egală. În aceeași publicație clujeană, dl Eugen Pavel face lista traducerilor Bibliei (sau a unor părți din ea) în românește. În totul, 55 de titluri, cuprinse între secolele XVI și XX. Doar că Psaltirea Hurmuzachi e plasată cu cîteva decenii mai devreme decît consideră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
proprie inițiativă? Un singur ziar s-a găsit, în București, să-și bată joc de vizita președintelui Bush și de uriașa manifestare de simpatie care i-a fost făcută acestuia: CRONICA ROMÂNĂ. Acest ziar care miroase tot mai tare a publicație vadimistă a intrat cu acest prilej pe o linie sinucigașă. Cronica română și-a dat măsura inepției și a obrăzniciei prostești scuipînd pe o vizită istorică și pe sentimentele a milioane de români care au înțeles că destinul țării lor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
Codreanu Tiron, originară din Bârlad, județul Vaslui, Își Începe cariera la revista Nemuritorii, În calitate de redactor și secretar de redacție. Acestui moment Îi urmează un stagiu la România Liberă, unde, alături de profesorul C. Ignat, scriitoarea se ocupă de pagina culturală a publicației. Totuși, Viorela Codreanu Tiron mărturisește că s-a format cu adevărat, ca om de cultură, În perioada În care a lucrat la Editura Univers. Aici, aceasta are șansa să Întâlnească un colectiv de scriitori și critici literari cu capacități deosebite
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
mare lucru să Înveți să asculți, Îți spun eu că nu e deloc ușor... Majoritatea membrilor colectivului erau trecuți de 65-70 de ani, erau veterani de război și aveau multe „povești” de spus... așa că ascultam și scriam... - La ce alte publicații ai mai colaborat? - Sunt multe, dar nu am să amintesc decât pe cele la care am scris mai des :- Hyperion/Iași; Convorbiri literare/Iași; Dacia literară/Iași; Azi-cultural/București; Sfârșit de mileniu/București; Luceafărul/București; Poezia; Zorile, - editorial bilingv româno-ucainean
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
mizantropului care inserează secvențe din Enigma Otiliei, articole, luări de poziție critică, declarații din interviuri, privitoare la gestația romanului Cartea nunții, provocările asupra mișcării de idei din jurul romanului Bietul Ioanide, sub forma dezbaterilor, din "Jurnalul literar" și asupra personajelor, din publicația "Lumea". În propria "notă asupra ediției" a volumului I cu care debutează vasta lucrare, Ion Bălu, cunoscând schița proiectului de ediție, trasat de G. Călinescu în perioada gândirii asupra unei eventuale construcții, marcată de apropierea sfârșitului și neliniștea suferinței, nu
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
al lui". Ce se întâmplă însă cu lucrurile abstracte, ale spiritului, ale inteligenței, ale sensibilității? Să-l urmărim în continuare pe eroul nostru. Devenit pionier și apoi utecist, el a fost stimulat să colaboreze la revista școlii sau la alte publicații locale, să prezinte "comunicări" la diferite sesiuni organizate după principiile întrecerii socialiste. Dacă nu-i trecea prin cap ceva, el găsea, cu ajutorul celor apropiați, cărți, reviste sau almanahuri din care prelua pasaje mai mici sau mai mari, închegând astfel un
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
nu-l privesc pe străin. Dar nici în Occident, fantasmele lăsate în urmă nu sunt inactive, cel plecat simte urma celor ce și aici îl au în vizor. Și iată-l pe fugar căruia i se pun în față luxoase publicații de acasă, tipărite pentru exclusivul lui uz, ispitit de agenți: Fiindcă ceea ce a fost a fost și-a trecut.../ și ei își dau acuma toată silința ca treaba să se aranjeze pozitiv/ cu copiii și restul familiei... că oameni suntem
Un liric furios by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14564_a_15889]
-
cu o nouă copertă, mai expresivă, și cu un conținut mult mai îngrijit decît în ultima vreme, cînd vechea revistă a lui Stere și Ibrăileanu a trecut prin dificultăți foarte mari. Din numărul în discuție, semnalăm: o anchetă pe tema publicațiilor culturale (din păcate, fără întrebări precise, ancheta a condus și la unele răspunsuri neprecise); un studiu al dlui Mircea Martin, sugestiv intitulat Despre nesiguranța vieții și fragilitatea culturii, oarecum din seria celor publicate în revista 22; un amplu comentariu al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
De origine latino-americană, stabilit la Las Vegas, deținător al unor importante premii de dramaturgie, Luis Alfaro intră în circuitul teatral românesc cu Drept ca o linie, scrisă în 1999 și declarată drept cea mai bună piesă a anului de prestigioase publicații precum Los Angeles Times sau Frontiers. A tradus-o cu un remarcabil simț al scenicități replicilor foarte tânarul regizor Radu Apostol care, de altminteri, i-a asigurat și o provocatoare punere în scenă la Teatrul "Maria Filotti" din Brăila. Neîndoielnic
Debut pe o scenă românească by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14577_a_15902]
-
altă înfățișare. Și altă conducere. Numărul pe octombrie e plin de ecourile Festivalului "Zile și Nopți de Literatură" din 20-24 septembrie de la Neptun. Urăm colegilor noștri o viață lungă în noile straie publicistice. *ACADEMIA CAȚAVENCU editează, cu sprijinul Fundației Anonimul, publicația lunară intitulată DECI. În numărul 2 (bine conceput, ca și primul), dăm de o Listă a lui Pleșu. Nu, nu Pleșu de la C.N.S.A.S. Așa că lista nu e de securiști. E de personalități culturale din toate literaturile și din toate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
Irina Marin A sosit la redacție numărul 43 din ediția în limba română a publicației Lettre Internationale. Întâlnim aici un potpourri de autori, pornind de la nume mai puțin cunoscute și ajungând la câștigători ai Premiului Nobel precum Isaac Bashevis-Singer sau Gabriel García Márquez. Pătrunse de acest spirit cosmopolit, în paginile revistei stau alături pasaje de
Dialoguri de calitate by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14644_a_15969]
-
Editorului i se deschideau două piste de abordare a vastului domeniu, mai mult decât generos, din orice direcție ar fi fost luat în considerare. Să preia, într-o așezare cronologică, colaborările la ziarele din țară. Dacă ținem seama numai de publicațiile periodice "Hiena" (1919-1924), "Cuvântul" (1924-1928) și "Curentul" (1928-1944), ramificat și nuanțat prin "Curentul Magazin", apoi "Curentul Literar" (1939-1941), și încă bibliografia se anunță copleșitoare în dimensiunea sa, ca sistem de referințe. Numai pe tema Rusiei sovietice, Victor Frunză numără 740
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]