204 matches
-
de stilistica și poetica de sub conducerea profesorului Al. Rosetti), de stilistica structurală, de gramatică transformatională și semiotica, de eseuri literare, G. are meritul de a fi contribuit la afirmarea cercetării semiotice a folclorului românesc. După 1980 se manifestă îndeosebi că publicista și eseista, articolele și eseurile sale fiind cuprinse în cărți precum Mitul pagubei (1986), Cartea plecării (1995) și America, America (1996). Sunt cărți despre anii petrecuți în România, reflecții pe teme sociale și politice, portrete, însemnări despre realitățile exilului. Mitul
GOLOPENŢIA-ERETESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287311_a_288640]
-
HODOȘ, Constanța (12.X.1860, Zimbru, j. Arad - 19.IV.1934, București), prozatoare, autoare dramatică și publicistă. Fiică a Amaliei și a lui Constantin Taloș, învățător, apoi notar sătesc, H. a urmat doar școala primară din Hălmagiu. A fost o autodidactă, care s-a format prin lecturi asidue. După două căsnicii ratate, în 1890 va deveni soția
HODOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287440_a_288769]
-
, Sorana (pseudonim al Sarei Gurfinchel; 18.XI.1913, Comrat, j. Tighina - 10.VI.1956, Paris), prozatoare, traducătoare și publicistă. Părinții, Ghitlea și Isac Gurfinchel, erau destul de înstăriți, astfel încât G., cea mai mare dintre cele trei fiice ale lor, se pregătește acasă cu guvernante străine și își începe învățătura în particular, intrând direct în clasa a III-a a ciclului
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
, Vera (1.I.1917, Cotileu-Hotin - 28.I.1999, București), prozatoare și publicistă. Urmează cursurile liceale la Hotin. Până la război lucrează ca soră de caritate la Piatra Neamț și Roman, iar după aceea, ca directoare a unui orfelinat. Face studii la Școala de Literatură „M. Eminescu” din București (1957-1960). Este redactor la „Flacăra” (1950-1951
HUDICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287464_a_288793]
-
ROSETTI, Maria (1820, Guernsey, Anglia - 13.II.1893, București), publicistă. Maria Grant, fiica unui ofițer scoțian și a unei franțuzoaice, era prin 1846 institutoarea copiilor fratelui Catincăi Odobescu. În casa Odobeștilor îl cunoaște pe C. A. Rosetti, cu care se căsătorește în 1847, la Plymouth, în Anglia, unde își avea
ROSETTI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289376_a_290705]
-
RUSSO, Veronica (17.IX.1918, Răspopeni, j. Orhei), poetă și publicistă. Își începe studiile universitare la Iași, în 1937, și le termină la București, în 1942, fiind licențiată a Facultății de Litere și Filosofie. Publică de timpuriu și își continuă activitatea în timpul studenției. Scrie la „Pagini literare”, „Luptătorul”, „Revista Fundațiilor Regale
RUSSO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
, Doina (18.I.1944, București), poetă și publicistă. Este fiica Clemenței (n. Ștefănescu) și a lui Constantin Sterescu, ofițer în armata regală. Urmează la București cursurile Liceului „Mihai Viteazul”, încheiate în 1963. Va absolvi tot aici Facultatea de Limba și Literatura Română (1968) și Facultatea de Limba și
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
ȘTEFOI, Elena (19.VII.1954, Boroaia, j. Suceava), poetă și publicistă. Este fiica Zincăi și a lui Petru Ștefoi, țărani. Urmează Liceul „N. Gane” din Fălticeni, încheiat în 1973, și Facultatea de Filosofie a Universității din București (1976-1980). Muncitor distribuitor la Fabrica de Conserve din Popești-Leordeni (1973-1976), după obținerea licenței va
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
, (pseudonim al Smarandei Gheorghiu; 5.IX.1857, Târgoviște - 26.I.1944, București), publicistă, prozatoare, autoare de versuri și teatru. Cea dintâi născută din cei zece copii ai Alexandrinei (fiică a serdarului Mihalache Vlădescu) și ai pitarului Ion (Niță) Andronescu, proprietar de vii din ținutul Târgoviștei, S. se declara, cu mândrie, „nepoată a poetului
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
, Doina (19.VIII.1960, Oltenița), poetă și publicistă. Urmează Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-franceză (1982-1986). În timpul studenției frecventează cenaclul Universitas, condus de Mircea Martin. După absolvire va fi profesoară de limba și literatura română la Oltenița. Din 1990 lucrează în presă, la „Cotidianul”, Agenția
TUDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290292_a_291621]
-
, Diana (11.VIII.1955, București), prozatoare și publicistă. Este fiica Magdalenei Turconi (n. Oprea), reprezentant comercial, și a lui Tullio Loreto Giuseppe Turconi, arhitect și inginer. A absolvit Liceul „Sf. Sava” (1971-1975) și Facultatea de Limbi Străine a Universității din București (1975-1979), secția franceză-română. Va urma cursuri postuniversitare
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
provincie nu sunt cercetate în amănunt, iar cuprinsul lor nu totdeauna este în spiritul vremii prin care trecem, a instituit prin Direcțiunea generală a teatrelor o comisie compusă din domnii Alexandru Ciorănescu, inspector general al teatrelor ca președinte, Florica Șelmaru - publicistă, Mihai Beniuc, Alex. Șahighian, Dinu Negreanu, Geo Dumitrescu - membri”, având atribuția „să cenzureze toate textele propuse spre reprezentare de orice teatru particular sau revistă”. În 1947 rubricile culturale sunt tot mai rare și inconsistente, iar în numărul 2/1948 reproducerea
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
, Laura (pseudonim al Libertății Bruteanu; 13.VI.1873, Moinești - 10.IV.1969, București), publicistă și prozatoare. Este fiica Smarandei (n. Mustea) și a lui Ioan Bruteanu, medic, și soția ziaristului Eugen Vaian. A urmat la București Școala Normală a Azilului „Elena Doamna” (1888) și Institutul de Fete (1889). După absolvire se angajează învățătoare suplinitoare
VAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
POP, Sânziana (24.VI.1939, Cluj) publicistă și prozatoare. Este fiica Alexandrei Pop (n. Lupan), profesoară, și a medicului și ziaristului Gavril Pop, director al revistei „Tribuna” din Brașov. Învață la Liceul German din Brașov (1950-1953), apoi la Liceul nr. 3 din același oraș (1953-1956) și va
POP-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
RĂDULESCU, Dorina (25.V.1909, Roznov, j. Neamț - 21.VIII.1982, București), prozatoare, poetă și publicistă. Este fiica Mariei și a lui Isac Rudich. Prin 1922-1923, în casa familiei din strada bucureșteană Labirint se ținea un cenaclu, al cărui animator era B. Fundoianu și pe care îl frecventau Ilarie Voronca, Victor Brauner, Claude Sernet, F. Brunea-Fox
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
RĂDULESCU-POGONEANU, Elena (29.I.1876, Râmnicu Sărat - 1958, București), istoric literar și publicistă. Este fiica lui Ion Datcu, blănar, și soția lui I.A. Rădulescu-Pogoneanu. După ce urmează Școala Normală în București, absolvită în 1899, face studii în Franța, la Școala Normală Superioară de la Sèvres, încheiate în 1901. Obține în 1904 și licența în
RADULESCU-POGONEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289113_a_290442]
-
NĂDEJDE, Sofia (14.IX.1856, Botoșani - 11.VI.1946, București), publicistă, prozatoare, traducătoare și autoare dramatică. Este fiica Pulheriei Profira (n. Neculce) și a lui Vasile Băncilă-Gheorghiu, descendent al unei familii de răzeși scăpătați, unul dintre cei patru frați ai ei fiind viitorul pictor Octav Băncilă. Învață mai întâi la Botoșani
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
bucuria săracă. Cu o invenție precară, sufocată de patos demonstrativ și reflecții moralizatoare, pagina seamănă mai curând cu un text jurnalistic. Alte nuvele, piesa Fără noroc, dar mai cu seamă romanele cumulează, într-un rechizitoriu vehement, cu accente melodramatice, ideile publicistei cu privire la lumea orașului, văzut ca focar de necinste și compromis, loc care distruge sau pervertește sufletul, unde orice instituție e clădită pe viciu și corupție. Ici și colo pâlpâie câteva bune intenții psihologice ori calități de limbaj și se observă
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
PITIȘ, Ecaterina (13.XII.1882, Brașov - 14.I.1963, Brașov), poetă și publicistă. Este fiica Raveicăi (n. Din) și a lui Nicolae Pitiș, avocat. Urmează o școală de contabilitate, apoi deține funcții la diferite instituții brașovene sau din alte orașe - pedagogă la o școală profesională din Sibiu, directoare a internatului unei școli profesionale
PITIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288829_a_290158]
-
KARNABATT, Lucrezzia (1887, Brăila - 1960, București), prozatoare și publicistă. O apariție excentrică era K., cu ținuta și masca ei de femeie fatală, în societatea bucureșteană a vremii. E posibil ca această conduită provocatoare să nu fi fost străină de un anume bovarism. Se numea de fapt Chirițescu și era
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
, Claudia (21.II.1887, București - 21.IX.1961, București), poetă, autoare de teatru și publicistă. Este fiica Mariei (n. Georgescu) și a lui Ion Millian, antreprenor petrolist. A absolvit liceul la Ploiești, unde a și debutat cu versuri în ziarul „Ploieștii” (1905), continuând cu alte apariții în „Voința Prahovei”, „Lumina”, „Biruința”. Revine la București pentru
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
jurnaliști la Beverly Hills, cu prilejul decernării unor tot mai „vizibile” NCM 2002 Awards pentru ceea ce se numește, din lipsă de ceva mai bun (nici participanții nu au găsit o formulă mai potrivită), „medii etnice” (ethnic media). Iată ce scrie publicista, după ce reintroduce o veche metaforă, „remarcabilul nostru Turn Babel”: Această imagine - a unei proliferări de sunete concurente, de oameni care vorbesc în primul rând în interiorul culturilor lor - este motivul pentru care aceste publicații ar trebui să atragă atenția. Aceste voci
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Trimiteți adeziuni la comitetul de inițiativă pentru participarea la Congresul femeilor împotriva fascismului și războiului. Trăiască lupta noastră solidară! Adeziunile se primesc pe adresa: E. Marghita, ziarul Adevărul, București. Zoe A. Frunză Dr. Iulia Mironescu Rozica I. C. Frimu E. Marghita, publicistă R. Hasnaș, văduvă de război Măndica Florescu-Iași, muncitoare Maria Țiulescu, vopsitoare Angela Micu, studentă Coca Cohn, studentă Constanța Crăciun, studentă Dida Calimachi, artistă B. Petrescu, funcționară Dora Iancovici, funcționară Cora Costiner, dactilografă E. Ascher, dactilografă Marg. Nicolau, ziaristă Paula Calmanovici
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
, Doina (pseudonim al Floricăi Ionescu; 15.VIII.1896, București - 24.VI.1940, București), poetă, prozatoare și publicistă. Este fiica Elvirei (n. Stamatopol) și a lui Oscar Pursch. Mama era profesoară de română și latină, iar tatăl, concertmaistru, ocupase un răstimp postul de dirijor la Teatrul Liric din București. Din 1905, familia se va stabili la Fălticeni, unde
BUCUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
BUZDUGAN-HAȘEGANU, Cornelia (16.XI.1903, Galați - 7.XI.1947, Brașov), poetă. Fiică a Elizei Buzdugan (n. Rosiade), profesoară și publicistă, și a scriitorului C. Z. Buzdugan, B.-H. a copilărit la Galați, unde își trece bacalaureatul în 1922. Elevă, debuta cu versuri sub pseudonim (Nelia Corbu), în „Dunărea” (1919). Continuă să publice, primită favorabil în mediile literare și intelectuale ale
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]