204 matches
-
artificial în calea promovării sale în diferite profesiuni, etc. reprezintă documente de o valoare incontestabilă pentru cunoașterea stadiului în care a ajuns feminismul românesc în cel de al optulea deceniu al secolului XX. Sofia Nădejde (1856 - 1946) Sofia Nădejde, scriitoare, publicistă, un model de femeie-cetățeană, care a luptat timp de aproape 50 de ani pentru drepturile femeii, alături de soțul ei, Ion Nădejde, intră de foarte tânără în mișcarea social-democrată și participă la elaborarea primelor programe ale mișcării, în care unul dintre
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
deceniu al secolului XX va fi aleasă președintă de onoare a Frontului feminin, susținând eforturile organizațiilor de femei afiliate pentru a salva drepturile și libertățile cetățenești, amenințate de ascensiunea fascismului în Europa. Adela Xenopol (1861-1939) Adela Xenopol (1861 - 1939); scriitoare, publicistă, una dintre cele mai consecvente apărătoare ale ideilor feminismului liberal românesc. Primele sale scrieri, apărute sub titlul Încercări literare (Iași, 1888), sunt închinate eroilor războiului de independență (1877 - 1878) și mamelor care și-au pierdut fiii pe front. Între anii
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
talentul feminin” . Prin încetarea ei din viață, în primăvara anului 1939, mișcarea feministă românească, ca și întreaga democrație românească, pierdeau pe una dintre cele mai remarcabile personalități ale lor. Eugenia De Reus-Ianculescu (1865 - 1838) Eugenia de Reuss-Ianculescu (1865 - 1838); scriitoare, publicistă, promotoarea unor importante acțiuni menite să antreneze femeile din România în mișcarea internațională, mult amplificată în primul deceniu al secolului XX, pentru dobândirea dreptului de vot pentru femei. În 1911 ea creează societatea Emanciparea femeii, care își va schimba curând
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
pictorul C.D. Rosenthal realizase o lucrare ce avea să aibă parte de un destin privilegiat în perioada regimului comunist. Este vorba despre România Revoluționară, pictată la Paris în 1850 și pentru care Rosenthal o avusese drept model pe Maria Rosetti, publicista română de origine scoțiana, ea însăși una dintre figurile emblematice ale revoluției pașoptiste. <spân lang="ro-RO">În </spân><spân lang="ro-RO"><i>Istoria artei românești (2007),</i></spân><spân lang="ro-RO"> Vasile Florea observa că există o mare diferență între
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
prin energie mai curând decât prin discernământ. Flapper a fost imaginea a tot ceea ce se poate dori În tinerețe, condiție la care toți ar avea acces, dar mijlocită de cumpărarea de bunuri. Vorbind vânzătorilor unei mari firme de produse cosmetice, publicista Helen Woodward a spus: «Nu uitați că noi nu vindem frumusețe, ci tinerețe... Vom vinde toate lucrurile artificiale care există. Și mai ales pe acelea care Îi fac pe oameni tineri, tineri, tineri!»”. Pentru David Buxton (Buxton, 1985, p. 49
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
provincie nu sunt cercetate în amănunt, iar cuprinsul lor nu totdeauna este în spiritul vremii prin care trecem, a instituit prin Direcțiunea generală a teatrelor o comisie compusă din domnii Alexandru Ciorănescu, inspector general al teatrelor ca președinte, Florica Șelmaru - publicistă, Mihai Beniuc, Alex. Șahighian, Dinu Negreanu, Geo Dumitrescu - membri”, având atribuția „să cenzureze toate textele propuse spre reprezentare de orice teatru particular sau revistă”. În 1947 rubricile culturale sunt tot mai rare și inconsistente, iar în numărul 2/1948 reproducerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
, (pseudonim al Smarandei Gheorghiu; 5.IX.1857, Târgoviște - 26.I.1944, București), publicistă, prozatoare, autoare de versuri și teatru. Cea dintâi născută din cei zece copii ai Alexandrinei (fiică a serdarului Mihalache Vlădescu) și ai pitarului Ion (Niță) Andronescu, proprietar de vii din ținutul Târgoviștei, S. se declara, cu mândrie, „nepoată a poetului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
izbucnirea unui conflict de pe urma căruia speră să obțină avantaje. Volumul s-a bucurat de o primire majoritar favorabilă din partea criticii de specialitate, fiind apreciat de lect. univ. dr. Florin Pîtea (critic, scriitor) , prof. doc. Ciprian Mitoceanu (publicist, scriitor) , Laura Sorin (publicistă, scriitoare) , Horia Nicola Ursu (critic, editor), Mircea Opriță (critic, editor) în revista Helion, dr. Ștefan Bolea (critic, poet) etc.
Ceasul fantasmelor () [Corola-website/Science/333988_a_335317]
-
bine de trei ani de apariție, numai 230 de numere, din cauza faptului că uneori nu a ieșit bisăptămânal, ci săptămânal, iar alteori, mai ales în anul 1880, la intervale de timp și mai mari. Directoarea publicației a fost Maria Flechtenmacher, publicistă și militantă feministă. Revista avea un conținut variat. Secretar de redacție este tânărul ziarist socialist Paul Scorțeanu, iar printre colaboratori se numără Sofia Nădejde și C. Mille. Programul publicat în primul număr anunță articole de morală și educație, de știință
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286979_a_288308]
-
, (pseudonim al Elenei Ghica; 3.II.1828, București - 17.XI.1888, Florența, Italia), memorialistă și publicistă. Este fiica Catincăi (n. Facca) și a banului Mihalache Ghica. Se află până în anul 1842 în Țara Românească, unde învață carte cu grecul Papadopolo, care va deveni profesor la Universitatea din Atena. Locuiește o vreme cu familia la Viena, Dresda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
Istria (Elena Ghica 1826-1888), T, 1938, 17; Gh. Pavelescu, Dora d’Istria despre românii din Transilvania, T, 1938, 18; A. Vasculescu, Dora d’Istria, București, 1941; Adrian Fochi, Recherches comparées de folklore sud-est européen, București, 1972, 33-34; Iordan Datcu, O publicistă de reputație europeană, RL, 1988, 50; Iordan Datcu, Dora d’Istria și unitatea românilor, AAR, memoriile Secției de filologie, literatură și arte, t. X, 1988; George Lăzărescu, Prezențe românești în Italia, București, 1995, 92-106; Cornelia Bodea, Dora d’Istria Through
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
Evenimentul a avut importanță atît pentru comunitatea de la mănăstire, cît și pentru Pascal (se spune că l-a îndemnat la scrierea celebrelor Cugetări) (n.tr.). Sora lui Blaise Pascal. A publicat o biografie a acestuia (n. tr.). * Madame Roland (1754-1793), publicistă franceză, membră a mișcării girondine, ai cărei lideri se întîlneau în salonul ei. Ghilotinată în timpul Terorii declanșate de Robespierre. 129 (V126) De data asta dăm cioara de pe gard pentru vrabia din mînă... prima ne face s-o regăsim pe cea
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
, Doina (pseudonim al Floricăi Ionescu; 15.VIII.1896, București - 24.VI.1940, București), poetă, prozatoare și publicistă. Este fiica Elvirei (n. Stamatopol) și a lui Oscar Pursch. Mama era profesoară de română și latină, iar tatăl, concertmaistru, ocupase un răstimp postul de dirijor la Teatrul Liric din București. Din 1905, familia se va stabili la Fălticeni, unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
PITIȘ, Ecaterina (13.XII.1882, Brașov - 14.I.1963, Brașov), poetă și publicistă. Este fiica Raveicăi (n. Din) și a lui Nicolae Pitiș, avocat. Urmează o școală de contabilitate, apoi deține funcții la diferite instituții brașovene sau din alte orașe - pedagogă la o școală profesională din Sibiu, directoare a internatului unei școli profesionale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288829_a_290158]
-
, Claudia (21.II.1887, București - 21.IX.1961, București), poetă, autoare de teatru și publicistă. Este fiica Mariei (n. Georgescu) și a lui Ion Millian, antreprenor petrolist. A absolvit liceul la Ploiești, unde a și debutat cu versuri în ziarul „Ploieștii” (1905), continuând cu alte apariții în „Voința Prahovei”, „Lumina”, „Biruința”. Revine la București pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
în răstimpul următor: o replică la „Dunărea de Jos”, scoasă cu Al. Bădescu, între anii 1908 și 1912, o reprezintă „Dunărea” (1919), coredactată cu Alexandrina Scurtu și Emil Maur. În casa scriitorului și a soției sale (Eliza Rosiade-Buzdugan, profesoară și publicistă), va ființa „salonul” - și cenaclul literar -, modest, dar agreat de toți artiștii urbei, și nu numai. Sexagenar, B. acuza singurătatea, boala (își pierduse aproape cu totul vederea); cedând depresiei, se sinucide, consternându-și confrații, în preajma Crăciunului din 1930. Prezent în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
, Laura (pseudonim al Libertății Bruteanu; 13.VI.1873, Moinești - 10.IV.1969, București), publicistă și prozatoare. Este fiica Smarandei (n. Mustea) și a lui Ioan Bruteanu, medic, și soția ziaristului Eugen Vaian. A urmat la București Școala Normală a Azilului „Elena Doamna” (1888) și Institutul de Fete (1889). După absolvire se angajează învățătoare suplinitoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
Intervievat spre sfârșitul vieții, dacă a cunoscut vreun om sfânt, fără a mai sta pe gânduri, părintele a numit-o pe soția lui, Maria. În situația de ași neglija de multe ori familia, solicitat fiind de opera sa misionară si publicistă, prezbitera i-a fost cel mai înțelegător și apropiat om. La întrebarea cum de s-a putut înțelege atât de bine cu soția sa, având în vedere perimetrul cultural imens în care se mișca dezinvolt, Dumitru Stăniloae răspunse că iubirea
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
MĂLĂNCIOIU, Ileana (23.I.1940, Godeni, j. Argeș), poetă, eseistă și publicistă. Este fiica Elenei (n. Dumitrache) și al lui Petre Mălăncioiu, țărani. A absolvit liceul din Câmpulung (1957) și Școala Tehnică Financiară din București (1960). Este licențiată a Facultății de Filosofie a Universității din București (1968). Își ia doctoratul în filosofie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
, Maria (2.ÎI.1894, Varșovia - 7.XII.1969, Paris), publicista și traducătoare poloneză. Obține titlul de doctor în litere la Universitatea din Paris în 1918, cu teza Leș Poètes latins-polonais (jusqu’ à 1589). Între cele două războaie se stabilește în Franța, informând presă poloneză despre viața culturală pariziana. Temporar stă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287705_a_289034]
-
modern. Talentată pictoriță, B. a avut un număr impresionant de expoziții personale și internaționale. Un capitol deosebit de dureros în viața sa l-a constituit experiența trăită în Basarabia, ca martoră a ocupării acestui ținut de către armata sovietică. B. debutează ca publicistă la „Timpul”, în 1937. A semnat cronică plastică, articole culturale, impresii de călătorie în periodicele „Le Moment”, „Bis”, „Vremea”, „Astra” ș.a. Prin articolele In memoriam: Katherine Mansfield și Omagiu lui I. Minulescu, își exprima afinitatea față de două personalități literare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285559_a_286888]
-
, Maria (17.IV.1953, Târgu Mureș), prozatoare, poeta și publicista. Este fiica Elisabetei și a lui Dumitru Mailat. Învăța la Târgu Mureș, unde în 1972 va absolvi Liceul „Belyai Farkas”. Urmează cursurile Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1972-1976). Este pedagog la o școală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287957_a_289286]
-
revues qui ont représenté un point de départ dans l'affirmation de ces poètes. Cadran constitue, partiellement, au moins, le modèle dont se sert Geo Dumitrescu quand il prépare l'apparition de la revue Albatros. La mise en évidence du climat publiciste dans lequel apparaît la revue Albatros, a été nécessaire pour pouvoir formuler quelques observations concernant l'importance de cette publication, au cas où Albatros n'est pas singulier à l'époque, mais elle a le mérite de promouvoir l'art
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
, Elena (19. XII. 1878, București - 25.XI.1947, București), prozatoare și publicistă. Sora mezină a lui George Bacaloglu și a lui Victor A. Bacaloglu, ofițeri de carieră, cu preocupări publicistice și literare, B. își face educația într-un pension și, probabil, după ce se căsătorește cu Radu D. Rosetti, audiază cursuri de literatură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285523_a_286852]
-
sute de fălticeneni, mobilizați prin telefon, de la om la om, prin grija lui Vasile Diaconița, fostul meu coleg de liceu de la „Nicu Gane”, deasemeni rezident În Capitală. Au fost de față prof. I.C. Chițimia, doamna Maria Luiza Ungureanu (profesoară și publicistă) ș.a. 612 Doresc să aflu numai despre sănătate și voie bună! Ca și la Dvs., timpul s-a schimbat, e foarte capricios, din care cauză și omenirea a devenit nervoasă și foarte obosită (...). E o minune că la vârsta mea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]