227 matches
-
8.3. Profilul imunologic în perioada puerperală Definirea capacității de autoapărare și implicit a competenței imunologice a organismului parturientei în cadrul profilului imunologic este un mijloc eficient de diagnostic precoce a unor stări patologice subclinice care pot să apară în perioada puerperală. Diferiți factori interni sau externi pot afecta capacitatea de autoapărare a organismului, datorită labilității proceselor de regenerare tisulară postpartum, considerate la limita dintre fiziologic și patologic, determinând instalarea diferitelor afecțiuni puerperale. Într-un studiu privind statusul imun la vaci în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
stări patologice subclinice care pot să apară în perioada puerperală. Diferiți factori interni sau externi pot afecta capacitatea de autoapărare a organismului, datorită labilității proceselor de regenerare tisulară postpartum, considerate la limita dintre fiziologic și patologic, determinând instalarea diferitelor afecțiuni puerperale. Într-un studiu privind statusul imun la vaci în perioada puerperală RUGINOSU ELENA, 1999, 2001 a constatat unele variații ale acestuia în relație cu felul parturiției. Componenta celulară a profilului imun, reprezentată de elementele albe sanguine (leucocite) a prezentat diferite
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
factori interni sau externi pot afecta capacitatea de autoapărare a organismului, datorită labilității proceselor de regenerare tisulară postpartum, considerate la limita dintre fiziologic și patologic, determinând instalarea diferitelor afecțiuni puerperale. Într-un studiu privind statusul imun la vaci în perioada puerperală RUGINOSU ELENA, 1999, 2001 a constatat unele variații ale acestuia în relație cu felul parturiției. Componenta celulară a profilului imun, reprezentată de elementele albe sanguine (leucocite) a prezentat diferite valori la vaci postpartum în dinamică și în raport cu felul parturiției. În
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
16 % față de 12,7 %) în intervalul de până la 10 zile postpartum și o situație inversă în intervalul 30 zile postpartum (11 % -Lot M și 15,9 %Lot E). Fracțiunile globulinice γ prezintă valori crescute la vacile cu distocii și tulburări puerperale (Lotul E) cu 10,812,8 % mai mari față de vacile fără tulburări puerperale (Lotul M), atât la 10 zile (38,4±2,2 față de 27,5±1,3), cât și la 30 zile postpartum ( 40,8±2,2 față de 28
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
situație inversă în intervalul 30 zile postpartum (11 % -Lot M și 15,9 %Lot E). Fracțiunile globulinice γ prezintă valori crescute la vacile cu distocii și tulburări puerperale (Lotul E) cu 10,812,8 % mai mari față de vacile fără tulburări puerperale (Lotul M), atât la 10 zile (38,4±2,2 față de 27,5±1,3), cât și la 30 zile postpartum ( 40,8±2,2 față de 28,0±2,3), diferențele fiind semnificative (p< 0,05). În Lotul E valorile
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la nivelul uterului. Alte componenete ale răspunsului imun umoral studiate au fost indicele opsonocitofagic și complementul seric. Investigațiile privind indicele opsonocitofagic au indicat în intervalul 10 zile postpartum valori mai mari cu 5,5 % la vacile cu distocii și tulburări puerperale (Lot E), (92,4 %), comparativ cu vacile fără tulburări puerperale (Lot M), (86,9%), relevând o activitate fagocitară mai intensă datorată unui număr crescut de germeni la nivelul uterului postpartum, ( RUGINOSU ELENA , 1999, 2001),(fig. 43). În relație invers proporțională
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
au fost indicele opsonocitofagic și complementul seric. Investigațiile privind indicele opsonocitofagic au indicat în intervalul 10 zile postpartum valori mai mari cu 5,5 % la vacile cu distocii și tulburări puerperale (Lot E), (92,4 %), comparativ cu vacile fără tulburări puerperale (Lot M), (86,9%), relevând o activitate fagocitară mai intensă datorată unui număr crescut de germeni la nivelul uterului postpartum, ( RUGINOSU ELENA , 1999, 2001),(fig. 43). În relație invers proporțională s-au constatat scăderi ale valorilor complementului seric CH 50
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
diferiți agenți patogeni, cu consecințe negative asupra sănătății animalelor. În cadrul marilor populații de animale din fermele de tip intensiv, sindromul de imunodeficiență secundară (dobândit în urma acțiunii diverșilor factori imunosupresori) este considerat de mulți autori un factor etiopatogenic al diferitelor afecțiuni puerperale la vaci ( BODOGAIE A. și col. 1993,OLINESCU A. 1995). Capitolul IV. PATOLOGIA ȘI TERAPIA PERIOADEI PUERPERALE LA VACI Este recunoscut faptul că perioada ce urmează parturiției, cu extindere pînă în a45-a zi postpartum, denumită " perioada puerperală " este cea mai
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
tip intensiv, sindromul de imunodeficiență secundară (dobândit în urma acțiunii diverșilor factori imunosupresori) este considerat de mulți autori un factor etiopatogenic al diferitelor afecțiuni puerperale la vaci ( BODOGAIE A. și col. 1993,OLINESCU A. 1995). Capitolul IV. PATOLOGIA ȘI TERAPIA PERIOADEI PUERPERALE LA VACI Este recunoscut faptul că perioada ce urmează parturiției, cu extindere pînă în a45-a zi postpartum, denumită " perioada puerperală " este cea mai importantă în cadrul ciclogramei reproducției, deoarece în acest interval pot să apară o varietate de tulburări, care pot
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
al diferitelor afecțiuni puerperale la vaci ( BODOGAIE A. și col. 1993,OLINESCU A. 1995). Capitolul IV. PATOLOGIA ȘI TERAPIA PERIOADEI PUERPERALE LA VACI Este recunoscut faptul că perioada ce urmează parturiției, cu extindere pînă în a45-a zi postpartum, denumită " perioada puerperală " este cea mai importantă în cadrul ciclogramei reproducției, deoarece în acest interval pot să apară o varietate de tulburări, care pot să afecteze negativ fertilitatea ulterioară și chiar viața femelei. Numeroasele transformări morfofuncționale care au loc postpartum, de la nivel celular până la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în anumite condiții pot avea efecte supresive, influențând negativ refacerea organismului și întârziind sau blocând reluarea funcției sexuale ciclice postpartum. Sub influența acestor factori de variație și în condițiile marii labilități a proceselor de refacere a organismului postpartum, patologia perioadei puerperale este diversă și complexă, fiind în relație directă cu patologia parturiției și a perioadei periparturiale. În cadrul factorilor etiopatogenici ai sterilității și infecundității lezionale și funcționale un rol important îl reprezintă afecțiunile puerperale. Diverși autori prezintă o incidență variabilă a tulburărilor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
proceselor de refacere a organismului postpartum, patologia perioadei puerperale este diversă și complexă, fiind în relație directă cu patologia parturiției și a perioadei periparturiale. În cadrul factorilor etiopatogenici ai sterilității și infecundității lezionale și funcționale un rol important îl reprezintă afecțiunile puerperale. Diverși autori prezintă o incidență variabilă a tulburărilor puerperale în funcție de diferiți factori de influență, în relație cu tipul fermei analizate, aria geografică, mărimea fermei, condițiile de întreținere și furajare a fermei, condițiile de management, nivelul producțiilor, factorii de zooigienă, etc.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
este diversă și complexă, fiind în relație directă cu patologia parturiției și a perioadei periparturiale. În cadrul factorilor etiopatogenici ai sterilității și infecundității lezionale și funcționale un rol important îl reprezintă afecțiunile puerperale. Diverși autori prezintă o incidență variabilă a tulburărilor puerperale în funcție de diferiți factori de influență, în relație cu tipul fermei analizate, aria geografică, mărimea fermei, condițiile de întreținere și furajare a fermei, condițiile de management, nivelul producțiilor, factorii de zooigienă, etc. Analizând incidența diferitelor boli la vaci în perioada postpartală
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
scăderi importante ale valorilor pînă la 8,9 % la lactațiile a-VII-a și peste (lactația în declin), diferențele între lactații fiind foarte semnificative. Într-un studiu epidemiologic RUGINOSU ELENA,1999 a constatat în cadrul morbidității generale, o valoare medie a incidenței afecțiunilor puerperale la vaci de 41,5%. Alte afecțiuni au fost reprezentate de: afecțiuni medicale (22,5 %), chirurgicale (19,4%), mamare (10,6 % ), metabolice (3,5 %) și podale (2,5 %),( fig.44). Din analiza situației prezentate se evidențiază faptul că afecțiunile puerperale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
puerperale la vaci de 41,5%. Alte afecțiuni au fost reprezentate de: afecțiuni medicale (22,5 %), chirurgicale (19,4%), mamare (10,6 % ), metabolice (3,5 %) și podale (2,5 %),( fig.44). Din analiza situației prezentate se evidențiază faptul că afecțiunile puerperale se manifestă cu frecvența cea mai mare în cadrul morbidității înregistrate la vacile de lapte, constituind un factor important în etiologia infecundității ulterioare a acestora. 4.1. Retenția anexelor fetale Această afecțiune apare la vacă după expulzarea fătului, îndeosebi după avort
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Pentru stimularea involuției uterine după retenția anexelor fetale este recomandată plimbarea zilnică a femelei și administrarea de uterotonice cu gluconat de calciu, i.v. și ocitocice (BOITOR I. 1987, SEICIU FL. și col.1987). 4.2. Infecțiile genitale Sunt afecțiuni puerperale, care datorită frecvenței și gravității lor produc cele mai multe pagube din punct de vedere economic, apreciindu-se că 40% din cazurile de infecunditate la vaci sunt determinate de infecțiile genitale postpartum, înregistrându-se totodată și scăderi importante ale producției de lapte
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mari de lapte o predispozitie spre catare genitale datorată scăderii rezistenței uterului la infecții, (STEFFAN J. și colab. 1990). Alți autori au exprimat păreri diferite, evidențiind faptul că intensificarea producției de lapte nu are consecințe inevitabile asupra creșterii incidenței afecțiunilor puerperale la vaci (OTEL V., ILINCA N., 1973, STEFFAN J., HUMBLOT P. 1995). Etiopatogenia infecțiilor genitale postpartum la vaci Factorii favorizanți retenția anexelor fetale, tulburările de dinamică uterină(hipotonie sau hiperkinezie uterină), leziunile traumatice din timpul parturițiilor dificile (distociilor), factori alimentari
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1991), bacilul necrozei (necrophorus), responsabil de infecția de tip necrotic (pseudomembranoasă, crupală), asociat frecvent cu bacterii piogene (SEICIU FL. , DRUGOCIU GH., BOITOR I., 1987), enteroviruși de tip uman, care au fost izolați din secrețiile genitale provenite de la vaci cu endometrită puerperală (NEAGOE ELENA, 1984), asociații bacteriene (polimicrobiene),( OPSOMER, G. 1996). Infecțiile genitale se produc pe cale ascendentă, spontan, în timpul intervențiilor obstetricale sau a tratamentelor efectuate în condiții necorespunzătoare și mai rar pe cale descendentă. Frecvent sunt implicați germeni cu virulență câștigată în cursul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
contracției uterine, benefice în eliminarea conținutului uterin, cât și efecte luteolitice, determinând liza corpului luteal, care însoțește frecvent infecțiile uterine, tonifierea generală a organismului cu glucoză, vitamine și minerale, regim dietetic, furaje de bună calitate, fân vitaminos. 4.3. Nevrozele puerperale Nevrozele puerperale sunt stări patologice care apar după parturiție, caracterizate prin tulburări complexe neurovegetative. În funcție de modul de manifestare, nevrozele puerperale se prezintă ca un sindrom cu 3 stări patologice : a) coma puerperală, b) paraplegia puerperală, c) tetania puerperală a) Coma
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
benefice în eliminarea conținutului uterin, cât și efecte luteolitice, determinând liza corpului luteal, care însoțește frecvent infecțiile uterine, tonifierea generală a organismului cu glucoză, vitamine și minerale, regim dietetic, furaje de bună calitate, fân vitaminos. 4.3. Nevrozele puerperale Nevrozele puerperale sunt stări patologice care apar după parturiție, caracterizate prin tulburări complexe neurovegetative. În funcție de modul de manifestare, nevrozele puerperale se prezintă ca un sindrom cu 3 stări patologice : a) coma puerperală, b) paraplegia puerperală, c) tetania puerperală a) Coma puerperală (febra
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
tonifierea generală a organismului cu glucoză, vitamine și minerale, regim dietetic, furaje de bună calitate, fân vitaminos. 4.3. Nevrozele puerperale Nevrozele puerperale sunt stări patologice care apar după parturiție, caracterizate prin tulburări complexe neurovegetative. În funcție de modul de manifestare, nevrozele puerperale se prezintă ca un sindrom cu 3 stări patologice : a) coma puerperală, b) paraplegia puerperală, c) tetania puerperală a) Coma puerperală (febra vituleră) Această nevroză se prezintă sub diferite denumiri: febra laptelui, colapsul puerperal, pareza vituleră, hipocalcemia de parturiție. Etiologia
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de bună calitate, fân vitaminos. 4.3. Nevrozele puerperale Nevrozele puerperale sunt stări patologice care apar după parturiție, caracterizate prin tulburări complexe neurovegetative. În funcție de modul de manifestare, nevrozele puerperale se prezintă ca un sindrom cu 3 stări patologice : a) coma puerperală, b) paraplegia puerperală, c) tetania puerperală a) Coma puerperală (febra vituleră) Această nevroză se prezintă sub diferite denumiri: febra laptelui, colapsul puerperal, pareza vituleră, hipocalcemia de parturiție. Etiologia factori predispozanți: alimentație (bogată în proteine și glucide, dar săracă în minerale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fân vitaminos. 4.3. Nevrozele puerperale Nevrozele puerperale sunt stări patologice care apar după parturiție, caracterizate prin tulburări complexe neurovegetative. În funcție de modul de manifestare, nevrozele puerperale se prezintă ca un sindrom cu 3 stări patologice : a) coma puerperală, b) paraplegia puerperală, c) tetania puerperală a) Coma puerperală (febra vituleră) Această nevroză se prezintă sub diferite denumiri: febra laptelui, colapsul puerperal, pareza vituleră, hipocalcemia de parturiție. Etiologia factori predispozanți: alimentație (bogată în proteine și glucide, dar săracă în minerale și vitamine), rasa
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
3. Nevrozele puerperale Nevrozele puerperale sunt stări patologice care apar după parturiție, caracterizate prin tulburări complexe neurovegetative. În funcție de modul de manifestare, nevrozele puerperale se prezintă ca un sindrom cu 3 stări patologice : a) coma puerperală, b) paraplegia puerperală, c) tetania puerperală a) Coma puerperală (febra vituleră) Această nevroză se prezintă sub diferite denumiri: febra laptelui, colapsul puerperal, pareza vituleră, hipocalcemia de parturiție. Etiologia factori predispozanți: alimentație (bogată în proteine și glucide, dar săracă în minerale și vitamine), rasa, stabulația prelungită, vârsta
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Nevrozele puerperale sunt stări patologice care apar după parturiție, caracterizate prin tulburări complexe neurovegetative. În funcție de modul de manifestare, nevrozele puerperale se prezintă ca un sindrom cu 3 stări patologice : a) coma puerperală, b) paraplegia puerperală, c) tetania puerperală a) Coma puerperală (febra vituleră) Această nevroză se prezintă sub diferite denumiri: febra laptelui, colapsul puerperal, pareza vituleră, hipocalcemia de parturiție. Etiologia factori predispozanți: alimentație (bogată în proteine și glucide, dar săracă în minerale și vitamine), rasa, stabulația prelungită, vârsta animalelor (primiparele fac
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]