1,686 matches
-
Nina Croitoru Bobârniche (Dicționar de argou al limbii române, ed. a II-a, 2003). Formele par născute din nevoia de remotivare, probabil prin apropiere de metafora bobocului (= "începător") acoperit de puf, prin etimologie populară (pufan), substituție sau adăugare de afix (pufos, pufarez), trunchiere (puf, pufa) și joc de cuvinte (pufarin). Forumurile din internet indică o circulație destul de largă a unora dintre acești termeni - "Cazărmile, la rândul lor, răsună de scrâșnetul din dinți al celor care sunt pufani și trebuie să rabde
Pifan, pufan, pufarez, pufarin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8288_a_9613]
-
deruleze nostalgiile pradă câte unui tenace acces de autism: "SOLDATUL II: Acasă am un vecin care are magnetofon. Un Majak de toată frumusețea. Și o grămadă de benzi. O geantă!! SOLDATUL I: Îmi place să mă afund într-un fotoliu pufos, să mănânc dulceață și să ascult muzică. SOLDATUL II: La el făceam bairamuri... Băieții și fetele de pe stradă... puneam bani, luam de băut... dansam... ne distram... El n-a pus niciodată bani, el era cu Majakul. SOLDATUL I: Să ascult
Antologia provințialului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8112_a_9437]
-
și argile albastre, roșiatice, galbene, negre, în care timpul s-a întrecut pe sine sculptând parcă o imensă orgă cu mii de tuburi colorate... În covorul vegetal, de asemenea, unicat, cresc plante orientale (jaleșul plecat, de exemplu), dar și stejari pufoși, care amintesc de vremurile când în zonă clima era tropicală, apoi garoafa sălbatică specifică numai acestor locuri, orățelul, cârcelul, grozama etc. ( O. N.) Concert internațional Ca în fiecare an, sala de festivități a Primăriei din Viena găzduiește în perioada 25
Agenda2005-52-05-turism () [Corola-journal/Journalistic/284554_a_285883]
-
Dunării se îngustează și fluviul dă impresia că fierbe. Aici este și Peștera Liliecilor, cu 1 600 de metri de galerii descoperite. Zona cuprinde 215 hectare de rezervație complexă, cu plante precum stânjenelul de stâncă, fagul oriental, alunul turcesc, stejarul pufos, dar și vietăți rar întâlnite în România: vipera cu corn, acvila, broasca țestoasă, scorpionul, râsul, vulturul egiptean. Pe Valea Mraconiei se deschide o stâncă uriașă, sculptată de meșteri locali pentru a reprezenta „Capul lui Decebal“. Turiștii au aici acces la
Agenda2006-33-06-01-senzational 4 () [Corola-journal/Journalistic/285129_a_286458]
-
se așezau temeinic pe mâncare, aruncând hălci întregi în gâtlejurile desfundate, sfârtecând sâni delicioși cu ochii și nările, înfruptându-se din șolduri de trufandale și spete de gâște; măcelărind cu furculițele și cuțitele fleicile sfârâinde, torturile maronii și cozonacii moldovenești, pufoși și bălai, crescuți cât potcapurile popești, cu-o ardoare și-un zel atât de îndârjit că păreau că niciodată nu vor avea de gând să se ridice de la mesele acelea, din sala aceea și din orașul acela. Cumplit pentru foamea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mai rare, dar la fel de pline de emoție. Ieri, în prima zi a lunii, ca un făcut, a căzut aici întâia zăpadă. Eram încă la serviciu, într-una din sălile de lectură, când, aruncându-mi privirea pe fereastră, am văzut fulgii pufoși așternându-se peste tot. M-am bucurat ca un copil și mi-am schițat fulgerător în minte planul după amiezii. Imediat după ce am lăsat-o pe Eva la cerc, am urcat Copoul pe jos, până în Parcul Expoziției. Nimeni pe alei
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Duminică. Sfârșit de noiembrie, cenușiu și rece. Curtea bisericii aproape că s-a golit, eu am rămas printre ultimii, chinuindu-mă să deschid umbrela. Nu mai e nevoie. Picăturile de apă s-au transformat treptat în fulgi mari, albi și pufoși. Renunț la umbrelă, îmi ridic gulerul paltonului și mă îndrept cu pași înceți, către poartă. Nu mai e nimeni în jur și liniștea mă îndeamnă la visare. - Așteptați! Ați pierdut asta. Mă întorc. În spatele meu, o fetiță blondă, cu părul
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
sălbatic (Malus silvestris), părul sălbatic (Pyrus communis), cornul (Cornus mas), păducelul (Crataegus monogyna), alunul (Corylus avellana) ș.a. b) Silvostepa reprezintă formațiunea vegetală cea mai răspândită în bazinul Lohan. Este alcătuită din pâlcuri de pădure constituite din tei, stejar, gorun, stejar pufos, alături de care se dezvoltă arbuști ca: glădiș (Acer tataricum), păducel, măceș (Rosa canina) și vegetație ierboasă, formată din specii xerofile: bărboasa (Andropegon ischaemum), sadină (Chrysopogon gryllus), coada șoricelului (Achillaea nelrechi și Achillaea panonica), sânziană (Galium verum), pelin (Artemisia absintium), peliniță
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
vorbind de curățire spirituală după culoarea hainei spirituale vreau să mai spun că m-am visat în alb încă de tânără: Prima oară am conștientizat culoarea cu care eram îmbrăcată în jurul vârstei de 40 de ani. Era un troacar alb pufos pe care îl și avusesem cadou de la mama și-l purtasem mulți ani și nu mă puteam dezlipi de el de drag ce-mi era. M-am visat îmbrăcată în el la câțiva ani buni după ce-l dădusem mai departe
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
gonea un căluț de lemn în jurul bradului. Dominique râdea și bătea din palme. Avea părul strâns la spate, cu o panglică verde, și purta o bluză albă, încrețită la gât. Era frumoasă, se gândise Ivan, plimbându-și privirea pe carnea pufoasă a brațului, pe linia fină a gâtului, printre bu clele arămii, pe sub buza de sus, poate puțin prea subțire, dar inva dată de gustul ei aerat și primăvăratec. Era... frumoasă. Știa. Știuse de la început. Erau tot ce-și dorise. Îl
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
înainte de toate, un neîntrecut cunoscător al naturii animale, un conducător drept și înțelept. El a fost primul care s-a apropiat de Lupino atunci, în străfundurile pădurii. Arătarea zburlită era unul de-al lor: un puiuț rotund și cu blana pufoasă, un lup aflat în pericol. Era un mister cum pătrunsese gîgîlicea aceea pe teritoriul haitei lui Arus; să fi fost membrii familiei lui Lupino pe undeva, prin zonă, și marele conducător să nu fi prins de veste? Greu de crezut
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
ureche muzicală în dinți și intră în dormitor. În dormitor, nimeni. Nici măcar semne cum că ar fi dormit vreodată cineva în pat. Alt așternut, curat, întins impecabil și vârât sub mar ginile saltelei, perna, una, nu două, neatinsă, umflată și pufoasă. Nici urmă de nevastă. Nici a lui, nici a ăluia de și-o rătăcise la el în patul conjugal. Stranie poveste. Se așeză pe marginea cuverturii trase peste cearșaf și rămase o vreme îngândurat. Ceva nu se lega. Ceva lipsea
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ceva de mâncare. Ai nevoie de ceva cât lipsesc? - Da, îmi e frig. Aș vrea să-mi aduci ceva cu care să mă învelesc, te rog! - După ce te încălzești, îți faci bagajul, da? - Bine. Ana aduse o pătură roșie, groasă, pufoasă și o înveli pe Karina, care tremura în fotoliul mare și rece în care se cuibărise de când venise în grabă Ana, îngrijorată de starea deplorabilă în care ajunsese prietena sa. Trebuia să o ajute să depășească acest moment delicat, dar
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ai gândit să-mi dai o mână de ajutor? Locul tău nu e aici, ci în bucătărie.” Se ridică sprintenă, având grijă să nu păteze lenjeria cu sângele care continua să iasă prin tăietura de la mână, se încălță cu papucii pufoși și călduroși pe care-i primise de la prietena ei când împlinise treizeci de ani și se îndreptă spre bucătărie. Aruncă cuțitul în chiuvetă, deschizând în același timp apa. Băgă mâna sub jetul rece spălând sângele care se prelinsese până la încheietura
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
care nu-l putea respira în orașul îmbibat de praf și noxe de la invazia mașinilor de pe străzile lui. Își întinse picioarele așteptând să se dezmorțească. Erau amorțite din cauza poziției incomode în care adormise. Coborî din pat încălțându-se cu papucii pufoși și călduroși. Căută în geanta de voiaj un pulover gros, se îmbrăcă în grabă și ieși din casă. Soarele o sărută de bun venit și o îmbrățișă, iar Karina îi mulțumi, zâmbindu-i. „- Ți-a fost dor de mine, domnule
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
o minge de foc care lumina puternic, transformându-se în drumul spre culcare într-o minge de jar fierbând în propriile culori. Se apropie de fereastră urmărindu-i retragerea, ieșirea triumfală din scenă. Cerul îi oferea o pătură moale și pufoasă, asortată cu lumina difuză pe care reușea, cu ultimele puteri neadormite, să o răspândească în jur. Apusul...sfârșitul. Va avea și sfârșitul acestor căutări aceeași frumusețe? Același spectacol fascinant care o va face să uite toată suferința acestui drum anevoios
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
-și facă simțită prezența deși era total îndreptățită. Toamna, anotimpul sufletului ei, nu voia cu nici un chip să distrugă povestea de iubire dintre vara fierbinte și soarele pasional. Îi privea de departe cum își consumau pasiunea nebună netulburați de norii pufoși sau vântul indiscret. Nu mai avea lacrimi și nici nu mai voia să plângă pentru iubirea pierdută a soarelui. Nu mai era dispusă să-l împartă cu celelalte anotimpuri cărora se dăruia fără nici o remușcare că ar putea răni sentimentele
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
lacrimi curate inundă brusc ochii lui Cava nosa, în timp ce în baie, Sophia pășește delicat pe un covoraș bej, Cawö. Prosopul alintă fiecare rotunjime a trupu lui ei, apoi cade moale pe gresia băii. Trupul Sophiei e primit de un halat pufos. Deschide ușa băii. Aburul inundă holul casei și o brumă de condens se așază instantaneu pe statueta de pe scrinul din hol. Sophia iese din baie, intră în dormitor și se aruncă în pat. Ochii ei întredeschiși înțeleg aproape fiecare formă
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Iese din baie și merge încet prin cameră. Deschide o fereastră. Aude zgomotele firești ale zilei. Aude oameni care râd. Aude copii care țipă, jucându-se cu jucării de plajă. Vede marea. Vede cerul senin. Vede un maldăr de nori pufoși. Imenși. Cuminți. De treabă. Zâmbește vag pentru câteva secunde atunci când simte o rază de soare pe obraz. O clipă de luciditate. Apoi o hotărâre. Trebuie să ies de-aici. Altfel înnebunesc. Peste câteva minute, iese din hotel, cu pași nesi
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
viitorului, reconstituite sau construite corespunzător, cu oameni roboți și aventuri de toate felurile, pac-pac, roboții o iau razna la un moment dat și scapă de sub control, adică nu e bine să te joci dea... - pensula a se înfige între norii pufoși ai cerului de vară, căutând divinitatea numai că aici e chiar pe bune... Nu e cu roboți. Nici aici, nici la Zidul Chinezesc nu a fost. Și nici pe plajele Normadiei, atunci când au debarcat aliații. Acolo nu am putut picta
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
două brațe, pentru a ocoli, prin stânga și prin dreapta, ca un fluviu în calea căruia se așază, precum o insulă, o șevaletul artistului. În partea de sus a tabloului putea fi observat cerul cristalin, atins delicat de câțiva nori pufoși. Frunzele copacilor alcătuiau un puzzle ruginiu, ceea ce te ducea imediat cu gândul la o toamnă lungă. Parada respectivă ar fi trebuit să treacă printr-o intersecție, înainte de a ajunge foarte aproape de pictor. Dar nu mai ajunsese. Din partea stângă (dacă ne
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
explicații. Înainte de păși pe scara avionului, fostul majordom întoarse capul și privi către oraș. Câteva blocuri înalte (metal și sticlă) zgâriau peisajul, iar coșul înalt al uzinei lăsa să iasă o dâră de fum care se strecura printre doi nori pufoși de dimensiuni apreciabile. Întinse mâna, cu palma deschisă, așteptă câteva secunde, apoi strânse pumnul. Nu se întâmplă nimic, evident, pentru că viața nu poate fi prinsă în pumn decât de câțiva oameni, iar aceștia se nasc cu acest dar, nu îl
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ce făceau?Îngerii cântau cântări nemaiauzite vreodată de vreun muritor.Și acolo sus, În cer, de marea bucurie a Nașterii Domnului, Îngerii s-au prins Într-un joc numai de ei știut.Și Îngerii cîntau și jucau pe nori albi pufoși și se bucurau ca niște copii. Și cum jucau Îngerii pe norii cei albi, din nori au Început să cadă steluțe albe și strălucitoare.Și steluțele cele moi și pufoase pluteau ușor prin aer și coborau ușor pe pământ.Una
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ei știut.Și Îngerii cîntau și jucau pe nori albi pufoși și se bucurau ca niște copii. Și cum jucau Îngerii pe norii cei albi, din nori au Început să cadă steluțe albe și strălucitoare.Și steluțele cele moi și pufoase pluteau ușor prin aer și coborau ușor pe pământ.Una cîte una, steluțele se desprindeau din nori, pluteau ca un vis frumos, coborau blând și se așterneau pe pământ țesând un covor alb și moale.Era prima ninsoare.Îngerii cântau
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
deasupra norilor există cămări) și se puse pe cernut, măi frate. Și moș Niculae ce făcea? Iaca, Își scutura barba lungă-lungă și albă albă. Baba cernea de zor, moșul Își scutura barba și din cer coborau lin, fulgi albi și pufoși și steluțe moi și strălucitoare.Și fulgii și steluțele se așezau unu lângă alții acoperind pământul cu zăpadă. Se bucura baba și mos Nicolae de isprava lor, dar cel mai mult se bucurau copii care aruncau cu bulgări, se dădeau
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]