149 matches
-
fer] polonais "idem"; polonaise "rochie cu partea din spate ajustată și rotunjită" < [robe] polonaise "idem"; portable "telefon portabil, celular; calculator portabil, laptop" < [téléphone] portable, respectiv [ordinateur] portable; premier "prim-ministru, premier" < premier [ministre] "idem"; première "premieră" < première [représentation] "idem"; pull ~ pul "pulover" < pull[-over] ~ pul[over] "idem" (< engl. pull-over); pur-sang "(cal) pursânge" (pl. des pur-sang) (> rom. pursânge [prin calc]) < [cheval de] pur sang; rouge "fard roșu; (p. spec.) ruj (de buze)" (în acest din urmă sens, adesea în sintagma rouge à
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rochie cu partea din spate ajustată și rotunjită" < [robe] polonaise "idem"; portable "telefon portabil, celular; calculator portabil, laptop" < [téléphone] portable, respectiv [ordinateur] portable; premier "prim-ministru, premier" < premier [ministre] "idem"; première "premieră" < première [représentation] "idem"; pull ~ pul "pulover" < pull[-over] ~ pul[over] "idem" (< engl. pull-over); pur-sang "(cal) pursânge" (pl. des pur-sang) (> rom. pursânge [prin calc]) < [cheval de] pur sang; rouge "fard roșu; (p. spec.) ruj (de buze)" (în acest din urmă sens, adesea în sintagma rouge à lèvres, calchiat în rom
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
care se schimbă"); polo "bluză, maiou, tricou care se trage peste cap"125 (> fr. polo, magh. poló "idem") < polo [shirt] (scris și polo-shirt) "cămașă pentru polo"; port (în Australia) "valiză pentru obiecte personale" < port[manteau] "idem"; pull-over ~ pullover "pulover" (> fr. pul(l-)over, port., rus., slov., slv., rom. pulover, ceh. pulovr, germ. Pullover, it., dan., sued., est. pullover, litn. pulovers, magh. pulóver, ngr. πουλόβερ) < pull-over [sweater] "idem" (pull-over "care se trage pe deasupra", sweater "jerseu"); schizo "schizofrenic; (ceașcă de) cafea preparată dintr-
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
204 panama, 133 parallèle, 203 périodique, 161 pneumatique, 176 polonais, 176, 203 polonaise, 176, 203 portable, 22, 36, 94, 103, 115, 176, 203 porto, 133 premier, 141, 176, 203 première, 142, 176, 203 prendre sur soi, 21, 142 présidentielles, 138 pul(l), 122, 176, 183 pur-sang, 129, 176, 202 rouge, 176, 203 Saint-Jean, 17, 21, 134, 202 salé, 176 sarrasin, 176 soda, 122, 156, 161 stylo, 90, 122, 176 tanagra, 133 training, 130, 162, 189 trench, 130, 156, 161, 177 vapeur
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
angl. living[-room]; maçon < [franc-]maçon; métropolitain < [réseau ou chemin (ferré ou de fer)] métropolitain; micro < micro[phone]; pneumatique < [enveloppe] pneumatique; polonais < [fer] polonais; polonaise < [robe] polonaise; portable < [téléphone] portable, respectivement [ordinateur] portable; premier < premier [ministre]; première < première [représentation]; pull ~ pul < pull[-over] ~ pul[over] (< angl. pull-over); pur-sang (pl. des pur-sang) < [cheval de] pur sang; rouge < [fard] rouge; salé < [porc] salé; sarrasin < [blé] sarrasin; stylo < stylo[graphe] (< angl. stylograph); télé < télé[vision]; training < angl. training [suit]; trench < trench[-coat] (< angl. trench-coat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
maçon < [franc-]maçon; métropolitain < [réseau ou chemin (ferré ou de fer)] métropolitain; micro < micro[phone]; pneumatique < [enveloppe] pneumatique; polonais < [fer] polonais; polonaise < [robe] polonaise; portable < [téléphone] portable, respectivement [ordinateur] portable; premier < premier [ministre]; première < première [représentation]; pull ~ pul < pull[-over] ~ pul[over] (< angl. pull-over); pur-sang (pl. des pur-sang) < [cheval de] pur sang; rouge < [fard] rouge; salé < [porc] salé; sarrasin < [blé] sarrasin; stylo < stylo[graphe] (< angl. stylograph); télé < télé[vision]; training < angl. training [suit]; trench < trench[-coat] (< angl. trench-coat); vapeur < [bateau-]vapeur
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
șase ani, într-unul din dosare, în fe bruarie 2012. — Vă propun să vorbim despre sentința în sine. Deci Năstase n-a fost condamnat pentru corupție, ci pentru șantaj. Șantaj la cine? — Șantaj la consulul Păun. Șantajul efectuat în tim pul urmăririi penale. Domnul Păun a venit și s-a plâns procurorilor de caz. — Să le spunem oamenilor cine era Păun. A fost consul în China și a primit ordin să aducă materiale din China pentru aceste imobile. — Exact. Era un
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
Chicago la fel. Dar știi ce era frumos? Că toți stăteam în aceleași locuri, și atunci unul făcea o spaghettata într-o seară, altul a doua zi... La Chicago, mai ales, ne vedeam mult cu Nicolai Ghiaurov, ne umpleam tim pul împreună... Hai, citești, hai, înveți, dar mai faci și pauze. Era și Cătălina cu mine atunci, proaspăt venită. Prietenia între artiști e senzațională. El încă nu era cu Mirella Freni, ci cu Zlatina lui, iar ea era cu Leone Magiera
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Les fractures françaises dans la recomposition sociale et territoriale, Paris, L'Harmattan. Lapeyronnie Didier (1999), "Violence et intégration sociale", Hommes & Migrations, nr. 1217, ianuarie-februarie, pp. 43-54. Le Goff Olivier (1994), L'invention du confort. Naissance d'une forme sociale, Lyon, PUL. Linhart Robert (1978), L'établi, Paris, Éditions de Minuit. Messu Michel (1997), La société protectrice. Le cas des banlieues sensibles, Paris, CNRS Éditions. Paugam Serge (coord.) (1996), L'exclusion: l'etat des savoirs, Paris, La Découverte. Verret Michel (1979), L
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de l'urbanisme (1930), citat de Jean Jenger, Le Corbusier, l'architecture pour émouvoir, Paris, Gallimard, 1993, p. 137. 130 Despre rolul confortului în societatea modernă, vezi Olivier Le Goff, L'invention du confort. Naissance d'une forme sociale, Lyon, PUL, 1994. 131 Jean-Paul Lacaze, Les politiques du logement, Paris, Flammarion, 1997, p. 36. 132 Astfel, studiind reprezentarea rurală a orașului, Placide Rambaud constată: "Cultura urbană considerată superioară și mult mai bine echipată din punct de vedere tehnic se impune asupra
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cuvintele rămase vestite: „O, libertate, câte crime se comit în numele tău“ ă8 noiembrie 1793). Girondinii, conduși de deputați ai departamentului Gironde, cu capitala la Bordeaux, ocupau din 1791 dreapta Adunării Legislative; au ajuns la putere în martie 1792, în tim pul ministeriatului Domnului Roland, și au pierdut-o la 13 iunie; făcuți responsabili de eșecul militar din 1793, au fost, sub A n to lo gi a p or tr et u lu i pre siunea iacobină, scoși în afara legii la
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
săborul de nime, nevoiți nici asupriți, ce de a noastră bunăvoie, și am luat bl(a)goslovenie și de la 4 luminători părinți a Țărăi Moldovei, alesul Ghedion arhiep(i)scopă și mitropolitul Sucevei, și alesul Dosoteiu, ep(i)sc(o)pul de Roman, și alesul Serafim ep(i)sc(o)pul de Rădăuți, și alesul Ioan ep(i)sc(o)pul de Huș(i), și cu voia a tot Sv(a)tul, boiarii ță(ri)i, mari și mici, și am
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
bunăvoie, și am luat bl(a)goslovenie și de la 4 luminători părinți a Țărăi Moldovei, alesul Ghedion arhiep(i)scopă și mitropolitul Sucevei, și alesul Dosoteiu, ep(i)sc(o)pul de Roman, și alesul Serafim ep(i)sc(o)pul de Rădăuți, și alesul Ioan ep(i)sc(o)pul de Huș(i), și cu voia a tot Sv(a)tul, boiarii ță(ri)i, mari și mici, și am vândut acesta sat dumisale lui Apostolac(h)i marele păharnic
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
luminători părinți a Țărăi Moldovei, alesul Ghedion arhiep(i)scopă și mitropolitul Sucevei, și alesul Dosoteiu, ep(i)sc(o)pul de Roman, și alesul Serafim ep(i)sc(o)pul de Rădăuți, și alesul Ioan ep(i)sc(o)pul de Huș(i), și cu voia a tot Sv(a)tul, boiarii ță(ri)i, mari și mici, și am vândut acesta sat dumisale lui Apostolac(h)i marele păharnic, cu vecini, cu tot hotarul și cu tot vinitul, dirept
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de a le rezolva, care aveau puterea erau tot cei vechi. Deci Revoluția Română nu este înche‑ iată nici astăzi. Din când în când întâlnesc oameni comici în Occident, care mă întreabă de ce nu ne reconciliem cu Ăia din tim‑ pul comunismului. Și eu le spun : „Ce să reconciliem ? Tot ei conduc și azi. Ei să ne ierte și să se poarte mai bine cu noi sau în ce poate consta reconcilierea asta ?“. Herta Müller a zis foarte bine : „Ierți pe
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
protejezi de furt. Integritatea nu e înnăscută. Comunismul însă e o poveste aparte, pentru că modernitatea lui era aparentă și perversă. Era foarte multă corupție sub comunism. Nu știu dacă noi eram atât de conștienți, pentru că, de fapt, oprimarea în tim‑ pul comunismului era atât de mare, încât corupția se dezvoltase în mare măsură ca un răspuns, ca o formă de a-l face mai uman. Comunismul a încercat să se vândă ca un regim modern, ca un regim superrațional - el se
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
devenit eu editorul aces‑ tui raport asupra guvernării, în care foloseam cei mai buni experți din România. Editam și în română, și în engleză și scoteam, practic, un material lunar. Acest mate rial diagnostica lucrurile care se întâmplau în tim‑ pul guvernării NĂstase. Era o situație foarte grea, de fapt. Materialul era trimis la Ministerul de Externe, unde lumea s-a purtat impecabil, adică n-au vrut să-l cenzu‑ reze. Era ministru Geoană, iar Mihnea Constantinescu era un fel de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Spiru Haret, David Emmanuel, V.D. Păun etc.), încheinduși studiile cu un examen de bacalaureat susținut la Colegiul Sf. Sava. În 1885 sa căsătorit cu doctorul Constantin Cantacuzino. A învățat de tânără să iubească teatrul, muzica, artele plastice, devenind cu tim pul proprietara unei importante colecții de pictură românească și de obiecte de artă populară. A contribuit la înființarea și funcționarea Muzeului de artă „Toma Stelian“ și a Universității Libere (asociație culturală aflată sub patronajul reginei, în cadrul căreia se organizau conferințe și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe sistemul Montessori, a condus Spitalul nr. 108 din București în timpul Primului Război Mondial, a fost președinta Asociației pentru Profilaxia Tuberculozei, a avut, în 1914, inițiativa înființării unui spital pentru tuberculoși. Împreună cu alți membri ai familiei, a rămas în București în tim pul ocupației militare germane din 1916‒1918 și a fost internată în 1917, timp de nouă luni, la Mânăstirea Pasărea. Memoriile ei, pe care a început să le scrie în 1921, când se împlineau o sută de ani de la nașterea lui
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Gheorghe Dona. În perioada 1916-1918 a lucrat la Bacău, unde spiritul său Întreprinzător a avut un câmp larg de acțiune. Aici a avut ocazia să-l Întâlnească pe fratele său, Pompiliu D. Georgescu, plutonier major În Regimentul 21 Infanterie, Cor pul 2 Armată. Suferințele provocate de război lăsaseră urme adânci pe chipul său, iar Îmbrăcămintea pe care o purta avea pecetea sărăciei; Costică și-a ajutat cu genero zitate fratele. Urmările războiului au fost cumplite. Economia dezorgani zată, țara secătuită, cămine
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din gentilețe, iar ei își închipuie că le fac din datorie... Dar simțământul datoriei nu are ce căuta în prietenie sau în dragoste! 10 noiembrie 1952 Prima zăpadă! Nu voi mai fi decât un iubit mediocru: spiritul a învins tru pul... Căci eu vreau cu tot dinadinsul să devin propriul meu erou! Înainte de a adormi, mi-au apărut în gând toți cei pe care i-am iubit, ca și cum ar fi voit să și ia rămas-bun de la mine. Pierre lui Mihai 10
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
produce o mare plăcere protagoniștilor. Dacă suntem niște pui de vrabie care au peste optspre zece ani, aflăm că plăcerea poate fi obținută și în alte feluri. De exemplu, există niște doamne care se mângâie cu sârg pe tot cor pul - în timp ce se săpunesc, își dau cu uleiuri sau pur și simplu pe uscat -, și asta se pare că le face să trăiască fericiri profunde. Aceleași fericiri le au și când se dezbracă încet. Cu cât te dezbraci mai încet, cu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Urma serialul Linia maritimă Onedin, în timpul căruia ai mei își făceau siesta. Părinții picoteau în pat, iar eu mă încăpățânam să rămân treaz - deși serialul nu mă interesa -, pentru că nu voiam să recunosc că duminica, de fapt, se încheiase. Tim pul părea suspendat, iar eu aveam o senzație ciudată, ca o sfârșeală. La emisiunea despre șah a Elisabetei Polihroniade, nu mai rezistam și adormeam și eu. (2011) Serialele de altădată, pe limba copiilor Acum, dacă sar difuza pentru prima dată la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
pe care distanța le scoate în afara percepției umane. Toate aceste instrumente scot din zona invizibilului sau a abia vizibilului obiecte, și le aduc în sfera vizibilului. Dispozitivul optic pe care-l avem la dispoziție precizează o deosebire esențială. Lupa, microsco- pul, luneta sunt adaptate lentilei complexe pe care o repre- zintă ochiul uman. În cazul de față, lentila care mărește este una a percepțiilor conjugate, una sinestezică, însă ceea ce permite focalizarea în sfera percepției rămâne percepția vizuală, celelalte forme de percepție
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
publicat câte o gramatică. Ca să pricepi diferențele de vorbire dintre Moldova, Oltenia, Banat, Crișana, Maramureș sau Ardeal nu-ți trebuie decât ureche muzicală; ele nu constituie decât graiuri ale unui singur dialect. Descifrarea altui dialect românesc cere însă studiu. „Suschiră pul’ĭ, suschiră Du vimptu s’ ploai greauă; Bagă-n’ ĭ-tĭ, pul’e, bagă-n ĭ-itĭ Și dorn’ĭ ca nĭn’eauă.” „Suspină păsările, suspină, De vânt și de ploaie mare; Culcă-mite, puică, culcă-mi-te Și dormi ca o mielușea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]