197 matches
-
să învățăm de la un maestru e tocmai diferențierea tranșantă, aportul original care poate fi și un soi de tăiere a nodului gordian. Așa cum urmăm o școală pe o durată limitată, s-ar cuveni să nu mai rămînem mereu învățăcei sub pulpana unui spirit tutelar, oricît de prestigios ori de atracțios ar fi el. Voi numi o singură personalitate, cea mai importantă nu doar pentru modesta mea persoană, dar și pentru întreaga cultură românească a secolului XX, pe care am avut imensul
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
Laszlo Alexandru are în vedere, în primul rînd, concepțiile strîmbe, oportuniste, cinice care s-au înfiripat în "perioada de tranziție", stimulate de degringolada politică, de împrejurarea că procesul comunismului nu a avut loc, vechile mentalități și exponenții lor ascunzîndu-se sub pulpana garniturii a doua de nomenclaturiști parveniți la cîrma țării. Astfel criticii adresate infamului regim și formelor sale de succesiune postdecembristă i s-a blocat drumul sub pretextul că ea ar reprezenta nu altceva decît un nou... stalinism: Foștii șefi comuniști
Un spirit independent by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10618_a_11943]
-
că omul este mereu același. Nu se schimbă decăt ămbrăcămintea, obiceiurile, mijloacele de transport. Nu și structura ființei sale". A se reține prestigiul suprem al conceptului de viață, ecou, orice s-ar spune, și al "trăirismului" generației 1927, formate sub pulpana conservatorului sui generis care a fost Nae Ionescu. Iată cum fibra vechimii se racordează la curenții înnoitori ai găndirii interbelice. De altfel Alexandru Paleologu are cuvinte de comprehensiune și prețuire la adresa mult hulitului "filosof-mit", conform formulei lui G. Călinescu: "Despre
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
era doar a lui și ochii i se făcură cât cepele când văzu portiera deschizându-se de-a binelea și o siluetă strecurându-se prin deschizătură cu o repezeală care sugera furie. Priviră tâmpi la arătarea aceea, Chisăliță trase de pulpana pantalonilor lui Pârnaie, cum îi veni, după înălțime, la îndemână: - Șefu’..., șopti. Rușii ăia nu erau mai blonzi? Întrebarea nu era lipsită de temei, căci arătarea părea plămădită din funingine, cu părul ca niște ghemotoace negre de câlți, cu ochii
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
m-a ajutat să intru la ICECHIM deși calitatea de fost deținut politic nu mă făcea un „element de încredere.” Întemeietor al cursurilor de tehnologie organică în România și laureat al Premiului de Stat, profesorul Drimuș m-a luat sub pulpana să și atunci când am fost dat afară de la acel institut deoarece fusesem simpatizant al revoluției din 1956 din Ungaria. Cu aprobarea Ministrului Petrolului și Chimiei, Mihail Florescu, Drimuș m-a ajutat să-mi continui cercetările în cadrul Universității Politehnice din București
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
exact în perioada acelor manifestări de naționalism, bătrânul se posomorăște și răspunde pe cel mai de jos ton: dictatorul nu era de capul lui! Nu se înțelege dacă masacrarea elitelor naționale s-a produs la ordinul Kremlinului și, sub aceeași pulpană, regimul lui Dej & Co a îngăduit supraviețuirea unui anumit procent - cum ar fi revenit de pe urma faimosului târg între uncle Joe și chițibușarul Winnie - sau a fost o inițiativă a locului, bine văzută la matcă, și atât. Niciodată nu vom ști
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
m-a ajutat să intru la ICECHIM deși calitatea de fost deținut politic nu mă făcea un „element de încredere.” Întemeietor al cursurilor de tehnologie organică în România și laureat al Premiului de Stat, profesorul Drimuș m-a luat sub pulpana să și atunci când am fost dat afară de la acel institut deoarece fusesem simpatizant al revoluției din 1956 din Ungaria. Cu aprobarea Ministrului Petrolului și Chimiei, Mihail Florescu, Drimuș m-a ajutat să-mi continui cercetările în cadrul Universității Politehnice din București
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
uitați la televizor? chiar nu vedeți că războaiele încep acum în bucătărie și tot acolo sfîrșesc, bieți neghiobi? lui emil brumaru du-te în afumătoare, printre cărnuri desfrînate, care pufăie ca niște beizadele la taifas. trage de șoric slănina cu pulpanele ei late și trezește caltaboșul pus la adormit de-un ceas. nu te da însă la mațul încă roșu de plăceri, nici la gureșa bășică atîrnată abia ieri, treci grăbit de frica lenei de clevetitoarea chișcă, pînă vezi că universul
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
m-a ajutat să intru la ICECHIM deși calitatea de fost deținut politic nu mă făcea un „element de încredere.” Întemeietor al cursurilor de tehnologie organică în România și laureat al Premiului de Stat, profesorul Drimuș m-a luat sub pulpana să și atunci când am fost dat afară de la acel institut deoarece fusesem simpatizant al revoluției din 1956 din Ungaria. Cu aprobarea Ministrului Petrolului și Chimiei, Mihail Florescu, Drimuș m-a ajutat să-mi continui cercetările în cadrul Universității Politehnice din București
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mai corozive. Cu mai mulți ani în urmă, Simion Mihuță, celebrul anticar de la Curtea Veche, a primit spre vînzare, de la un binecunoscut istoric de artă, două desene grele și pioase, ambele nesemnate. Primul reprezenta o scenă de spovedanie, dar pe sub pulpana sutanei doamna îngenuncheată mărturisea, în priză directă, o smerită și nobilă artă a felațiunii, iar cel de-al doilea întruchipa tot o față bisericească, dar în chip de Kurt Treptow, dacă îmi este permisă această asociere cu un mirean, adică
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
o smerită și nobilă artă a felațiunii, iar cel de-al doilea întruchipa tot o față bisericească, dar în chip de Kurt Treptow, dacă îmi este permisă această asociere cu un mirean, adică în plin avînt pedofil consumat tot pe sub pulpana sutanei temporar ridicate. N-a apucat bietul anticar să se dumirească deplin în legătură cu natura clientului căruia i s-ar putea oferi cele două opere tainice, pentru că deponentul s-a și prezentat spre a-și retrage marfa întrucît a aflat din
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
mai joasă speță care și-au bazat campaniile electorale pe sloganuri de genul " Noi nu ne vindem țara!" și "Afară străinii!" (iar în 2004 probabil vor scanda: Nu ne vindem apa!") în loc să inunde ecranele televizoarelor, mimând gravitatea, "specialiștii" scoși din pulpana iliescianismului ar fi bine să treacă la muncă. De palavre înflorite am avut parte din abundență și pe vremea gargarei constantinesciene. Măcar la început de mandat să fim scutiți de gureșenia obraznică a nulităților care amenință de pe acum că nu
Murdar, uscat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16480_a_17805]
-
plural brace, termen luat de la celți, alături de camisia. Îl avem și noi în cuvântul, rar, brace „indispensabili“ (în Bucovina). El supraviețuiește în câteva derivate: brăcire „cordon, șiret“ < lat. bracile, brăcinar și, mai ales, în verbele (a) îmbrăca și (a) dezbrăca. pulpană Cuvântul pulpană denumește un accesoriu al unui obiect de vestimentație folosit în trecut, de aceea este cunoscut de puțini vorbitori. Astăzi, se întrebuințează numai în expresii ca a se ține de pulpana cuiva (sinonimă cu a se ține de poalele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
termen luat de la celți, alături de camisia. Îl avem și noi în cuvântul, rar, brace „indispensabili“ (în Bucovina). El supraviețuiește în câteva derivate: brăcire „cordon, șiret“ < lat. bracile, brăcinar și, mai ales, în verbele (a) îmbrăca și (a) dezbrăca. pulpană Cuvântul pulpană denumește un accesoriu al unui obiect de vestimentație folosit în trecut, de aceea este cunoscut de puțini vorbitori. Astăzi, se întrebuințează numai în expresii ca a se ține de pulpana cuiva (sinonimă cu a se ține de poalele cuiva) sau
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
ales, în verbele (a) îmbrăca și (a) dezbrăca. pulpană Cuvântul pulpană denumește un accesoriu al unui obiect de vestimentație folosit în trecut, de aceea este cunoscut de puțini vorbitori. Astăzi, se întrebuințează numai în expresii ca a se ține de pulpana cuiva (sinonimă cu a se ține de poalele cuiva) sau a trage de pulpană, a lua pe cineva sub pulpană. Prima apariție a acestui cuvânt este la Iordache Golescu, care îl explică astfel: „îndoitura hainelor celor largi ce se pune
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
al unui obiect de vestimentație folosit în trecut, de aceea este cunoscut de puțini vorbitori. Astăzi, se întrebuințează numai în expresii ca a se ține de pulpana cuiva (sinonimă cu a se ține de poalele cuiva) sau a trage de pulpană, a lua pe cineva sub pulpană. Prima apariție a acestui cuvânt este la Iordache Golescu, care îl explică astfel: „îndoitura hainelor celor largi ce se pune, se învălește, se aduce una peste alta. Cum: plopana anteriilor, jubelei, binișu’ui s.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
în trecut, de aceea este cunoscut de puțini vorbitori. Astăzi, se întrebuințează numai în expresii ca a se ține de pulpana cuiva (sinonimă cu a se ține de poalele cuiva) sau a trage de pulpană, a lua pe cineva sub pulpană. Prima apariție a acestui cuvânt este la Iordache Golescu, care îl explică astfel: „îndoitura hainelor celor largi ce se pune, se învălește, se aduce una peste alta. Cum: plopana anteriilor, jubelei, binișu’ui s.c.l.; haine lungi ce sunt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
oferă V. Bogrea, fost profesor la Cluj, despre care Iorgu Iordan scria că a fost unul dintre cei mai mari etimologi români. Pornind de la variante ca polpană, pulpoană, care ar reprezenta faze intermediare între o fază veche *purpoană și forma pulpană, Bogrea propune ca etimon fr. pourpoint „vestă scurtă cu mâneci (din secolele 13-17)“, cuvânt franțuzesc care însemna la început „brodat“. Schimbarea de sens de la o limbă la alta nu pune probleme, este curentă în cazul numelor din domeniul vestimentației; de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
numelor din domeniul vestimentației; de exemplu, tc. mahrama „năframă“ a devenit, în greacă, „fel de îmbrăcămite, tunică“. În ceea ce privește forma, Bogrea nu exclude posibilitatea ca vechiul polpoană să fi fost apropiat, prin etimologie populară, de pulpă. Forma cuvântului indică faptul că pulpană a venit la noi prin intermediul limbii ruse, ca și alte nume de haine de origine franceză, cum sunt: mondir / mundir „uniformă, haină militară“, la origine fr. monture > germ. Montur > rus. mundir; surtuc „haină bărbătească din postav“, la origine fr. surtout
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
apărut așadar în perioada Războiului Crimeii, când mareșalul Raglan, comandantul trupelor britanice, a lansat moda unei mantale fără cusături la umeri. Despre spențer, se spune, în aceeași sursă, că este o „haină scurtă (ca o vestă)“ sau un „surtuc fără pulpane, purtat de unii țărani“; în română, este un cuvânt de origine germană: Spenzer. În germană însă, provine din engl. Spencer, nume de persoană. Este vorba despre numele unui om politic englez, George John Spencer (1758-1834), despre care se spune că
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
erau exact pe măsura lui. Totuși, pentru ultima oară, doar pentru ultima oară, am vrut să mai privesc înăuntru. M-am uitat în jur, nici țipenie. Am scos cheia din buzunar și am deschis. Dar când, dând de-o parte pulpana veșmântului negru, am văzut, sângele închegat și, printre viermii care colcăiau, ochii Săi mari, întunecoși fixându-mă, goliți de orice expresie, buimaci, ochii Săi în străfundurile cărora se îneca întreaga mea viață, m-am grăbit să închid capacul; l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
gherani și un abassi. Cu un râs sec și îngrozitor, bătrânul spuse: - Niciodată, nu face nimic. Te cunosc, îți cunosc casa. Am o drișcă la doi pași de aici. Hai să te duc, ha! E foarte aproape. Puse vasul pe pulpana hainei mele și se ridică. Râdea atât de tare, că-i tremurau umerii. Am luat obiectul și am urmat silueta aplecată a bătrânului. La cotul drumului staționa un car funebru rablagit, cu doi cai negri costelivi. Cu o agilitate deosebită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
termină de făcut curățenie în camera mea, am coborât. Luasem o hotărâre. O hotărâre înspăimântătoare. M-am dus în alcov și am scos din casetă un cuțit mare, cu mâner de os, care îmi aparținea. I-am curățat lama cu pulpana caftanului și l-am strecurat sub pernă. Nu știu ce era în gesturile măcelarului, când tranșa ciozvârtele de oaie și cântărea bucățile... Privirea sa exprima atunci o satisfacție, că eu, împotriva voinței mele, mă simțem tentat să-l imit. Aveam nevoie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
stângă. Se afla oare aici fetița grațioasă, vaporoasă, îmbrăcată într-o rochie neagră, uzată, cu care mă jucam de-a v-ați ascunselea pe malul Surenului? Fetița asta cu aerul dezinvolt, copilăros, fulgurant, ale cărei glezne senzuale se vedeau de sub pulpana veșmântului ei? Până acum n-o privisem niciodată cu atâta atenție. Ca și cum mi-ar fi căzut un voal de pe ochi. Dar eu m-am gândit involuntar la oile atârnând în prăvălia măcelarului. Târfa îmi făcea impresia unei bucăți de carne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
acești zei născuți din senzualitatea oamenilor. Devenisem zeu, eram chiar mai mare decât ceilalți zei; simțeam trecând prin mine curentul veșniciei, al nesfârșitului. ...Dar ea reveni. Nu era atât de crudă cum presupuneam. M-am ridicat și i-am sărutat pulpana rochiei; i-am căzut la picioare; scuturat de hohote de plâns îmi întrerupeam tusea, îmi frecam fața de pulpele ei; am strigat-o, de mai multe ori, pe numele adevărat, care avea o rezonanță deosebită. Dar, din inimă, repetam: „Târfă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]