371 matches
-
derivarea unor ecuații diferențiale parțiale care exprimau conservarea masei și a momentului în cazul unui fluid inviscid. Nerecunoscând însă natura pulsatilă a fluxului Euler nu a ajuns la o soluție finală a ecuațiilor sale, atribuind eșecul unor isuperabilis difficultates. Natura pulsatilă a fluxului arterial a fost descrisă de către Thomas Young. Modelul 1D oferă soluții rapide pentru decizii clinice în timp real: ecuațiile care generează aceste modele sunt obținute prin presupunerea existenței unui flux Poiseuille, cu aplicarea legii conservării masei și a
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
interacțiune (fluid, solid) rezultând două seturi distincte: A. condițiile de intrare (inlet) pentru fluid: pentru distribuția spațială flux cu profil plat (plug f ow), flux cu profil parabolic; flux Womersley. l tpentru distribuția temporală : flux stabil (s eady) sau flux pulsatil. B. condițiile de ieșire (outlet) pentru fluid, referitoare la patul vascular din aval: presiune zero, presiune constantă, P = Q x R, modelul parametrului global, modele de propagare unidirecțională a undei, teoria Womersley, teoria rețelei etc. Majoritatea modelelor utilizează însă o
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și colab. 1976, Karino și Goldsmith 1985) care ar avea un rol mai mare decât unghiurile laterale (Karino și Goldsmith 1985); 4. raportul fluxurilor prin artera fiică și artera parentală (Cho și colab. 1985, Walburn și Stein 1980); 5. natura pulsatilă a undei fluxului (Siouffi și colab. 1987) care generează diferențe de 10-100 ori între stressul de forfecare maxim în cazul fluxului stabil și cel pulsatil la același număr Reynolds (Lutz și colab. 1983); 6. lungimea de intrare a undei pulsatile
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
artera fiică și artera parentală (Cho și colab. 1985, Walburn și Stein 1980); 5. natura pulsatilă a undei fluxului (Siouffi și colab. 1987) care generează diferențe de 10-100 ori între stressul de forfecare maxim în cazul fluxului stabil și cel pulsatil la același număr Reynolds (Lutz și colab. 1983); 6. lungimea de intrare a undei pulsatile. Cum aminteam mai sus, un flux complet dezvoltat nu poate fi întâlnit în sistemul arterial uman (McDonald, 1990); 7. pulsatilitatea (în special frecvența ei) (parametrul
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
pulsatilă a undei fluxului (Siouffi și colab. 1987) care generează diferențe de 10-100 ori între stressul de forfecare maxim în cazul fluxului stabil și cel pulsatil la același număr Reynolds (Lutz și colab. 1983); 6. lungimea de intrare a undei pulsatile. Cum aminteam mai sus, un flux complet dezvoltat nu poate fi întâlnit în sistemul arterial uman (McDonald, 1990); 7. pulsatilitatea (în special frecvența ei) (parametrul Womersley). Observațiile CFD trebuiesc comparate cu datele experimentale. Utilizând metoda trasorului laser monocromic într-un
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
fluxului sanguin bazate pe determinările în geometrii reale (in vivo - imagistică RMN, postmortem - mulaje vasculare fixate sub presiune). Yamaguchi evidențiază în regiunea proximală a bifurcațiilor (unde se dezvoltă ateroscleroza precoce) vortice importante în vecinătatea peretelui în cursul fazei diastolice (flux pulsatil) iar Naiki (utilizând vizualizarea fluxului prin LDA) evidențiază într-un model de sticlă separarea fluxului atât în perioada de accelerare cât și în cea de decelerare, influențe importante asupra velocităților periparietale, anomalii fazice asociate aterosclerozei. În 2002 am efectuat analiza
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
exploatează paralelismul proceselor fiziologice) cu ajutorul unei rețele fizice de procesoare asigurând o abordare computerizată a unor entități distribuite, cu caracteristici de flux seriat și paralel și comportament dinamic 28 (mecanisme reactive și de autoreglare). Această abstractizare idealizează pulsul ca fiind pulsatil și discretizează regiunea 28. Regiunile sunt reprezentate ca noduri logice unite într-o rețea prin care trec agenții de simulare Messengers (“obiecte” inteligente cu un comportamentul propriu și care se distribuie automat într-o rețea computerizată). PROIECTE VASCULARE VIRTUALE (VIVA
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și Argentina (EA Dari, RA Feijoo) încearcă să integreze în simularea computerizată elemente care să întregească noțiunea de artere “reale” cea ce implică fenomene dificil de descris prin utilizarea tehnicilor in vitro (incluzând complianța parietală, deformarea parietală în cursul ciclului pulsatil, transportul de masă, timpul de rezidență a particulelor, variațiile geometrice arteriale etc.). Se acordă atenție cuplării biomecanico-biochimice (A. Quarteroni)36 în cadrul interacțiunii complexe fluid-structură: cuplarea biomecanică algoritmul care descrie transferul de energie la nivel macroscopic dintre fluid și structură; cuplarea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
arterele terminale și în arteriole, la nivelul capilarelor fiind minimă. b) Fazele revoluției cardiace, și anume în timpul sistolei viteza circulației sângelui este mai mare decât în timpul diastolei. Presiunea sângelui în artere este definită prin forța exercitată de sângele pompat ritmic, pulsatil și fluctuant prin activitatea cordului asupra pereților arteriali. Presiunea arterială creată în timpul sistolei cardiace este mai mare comparativ cu cea din timpul diastolei. La nivelul arterelor mari și mijlocii se descriu presiunea sistolică (maximă) și presiunea diastolică (minimă). Atât presiunea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sistolei ventriculare ce crează o undă ce se propagă de la originea aortei în lungul arborelui arterial, percepută atunci când artera este comprimată pe un plan dur. Viteza cu care se propagă unda pulsului arterial este dependentă de elasticitatea vasului. Amplitudinea undei pulsatile este direct proporțională cu debitul sistolic și invers proporțională cu distensia totală a arterei (complianța). Presiunea (tensiunea) arterială variază în funcție de: rezistența periferică, scăzând de la aortă la arteriole, pe măsura creșterii acestui parametru (fig. 20). Astfel, în aortă presiunea sistolică are
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a folosit cu succes acupuntura intensificată electronic pentru a micșora tumorile maligne la pacienții suferind de cancer, introducând acele direct în tumori. Câmpul electric intensificat creat în jurul tumorii a omorât celulele canceroase fără a afecta țesuturile sănătoase, în timp ce curenții electrici pulsatili din ace au atras globulele albe spre tumoare, pentru a digera și a elimina rămășițele celulelor canceroase. Dintre cei douăzeci de pacienți cu cancer mamar și pulomonar care au fost testați, tumorile a zece dintre ei s-au micșorat semnificativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ovariene și implicit a ciclicității sexuale postpartum depinde de restabilirea funcțională a complexului hormonal hipotalamo hipofizo-ovarian. Diverse investigații privind profilul hormonal la vaci postpartum au stabilit că, în timpul perioadei de puerperium timpuriu (9-15 zile postpartum) sunt puternice deficiențe în eliberarea pulsatilă a gonadotrofinelorreleasing hormonilor (CLARK și CUMMINGS , citați de PETERS A.R. 1984). Timpul necesar restabilirii axului hipotalamo hipofizoovarian este influențat de factori, cum ar fi: specia, nivelul de nutriție, mediu, exploatare, apreciindu-se că, acest proces este terminat la vacile
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în perioada postpartum timpurie (BRUEL K.F. și col. 1990, ELDON J.1991, FISHER M.W.1986, GUILHERMINO M.N. 1993, SEICIU FL. și col. 1989, SILVAȘ E. și col. 1981, SLAMA H. și col. 1996). La primul val preovulator frecvențele secrețiilor pulsatile ale ambilor hormoni FSH și LH fuzionează și ambii sunt eliberați concomitent. Valurile timpurii de LH preovulator sunt mai reduse, comparativ cu cele manifestate mai târziu și adesea neînsoțite de simptome estrale (KINDAHL H. și col. 1993, SLAMA H. și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în acest sector. Presiunea intracapilară este în segmentul arterial 35-36 mm Hg, în cel intermediar 25 mm Hg, iar în cel venos 10-12 mm Hg (valori determinate prin cateterism, metode izovolumetrice, sau metode izogravimetrice). Curgerea sângelui continuă să fie slab pulsatilă în segmentul arterial al capilarului (puls capilar), dar este continuă în capilarul propriu-zis și segmentul venos. In ce privește presiunea capilară efectivă, când sfincterul capilar este închis presiunea este influențată de suprafața mare de secțiune a versantului venos (mai multe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
în acest sector. Presiunea intracapilară este în segmentul arterial 35-36 mm Hg, în cel intermediar 25 mm Hg, iar în cel venos 10-12 mm Hg (valori determinate prin cateterism, metode izovolumetrice, sau metode izogravimetrice). Curgerea sângelui continuă să fie slab pulsatilă în segmentul arterial al capilarului (puls capilar), dar este continuă în capilarul propriu-zis și segmentul venos. In ce privește presiunea capilară efectivă, când sfincterul capilar este închis presiunea este influențată de suprafața mare de secțiune a versantului venos (mai multe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
în acest sector. Presiunea intracapilară este în segmentul arterial 35-36 mm Hg, în cel intermediar 25 mm Hg, iar în cel venos 10-12 mm Hg (valori determinate prin cateterism, metode izovolumetrice, sau metode izogravimetrice). Curgerea sângelui continuă să fie slab pulsatilă în segmentul arterial al capilarului (puls capilar), dar este continuă în capilarul propriu-zis și segmentul venos. In ce privește presiunea capilară efectivă, când sfincterul capilar este închis presiunea este influențată de suprafața mare de secțiune a versantului venos (mai multe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
va fi mai mică. Scăderea complianței arteriale la vârstnici de cauză aterosclerotică se însoțește de regulă atât de suprasolicitarea cordului, cât și de creșterea presiunii pulsului. Timpul de ejecție a sângelui din cord în vasele mari afectează, de asemenea, presiunea pulsatilă arterială. În timp ce ejecția rapidă cauzează creșterea presiunii pulsului, propulsia lentă a aceluiași volum de sânge în aortă va determina variații mai mici ale presiunii diferențiale sistolo-diastolice. În sfârșit, conductele vasculare pot modifica volumul bătaie în funcție de cantitatea de sânge care a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
asemenea, interesate în modularea secreției de LHRH. Din această categorie fac parte nucleul amigdalian implicat în comportamentul sexual și fasciculul arcuat, cu rol în vorbire, a căror stimulare determină eliberare masivă de LHRH în sângele portal hipofizar. Sinteza și eliberarea pulsatilă de LHRH este reglată atât prin feedback scurt de LH hipofizar, cât și prin feedback lung de către hormonii ovarieni cu participarea acetilcolinei, noradrenalinei, dopaminei, serotoninei și GABA ca mediatori chimici. Estradiolul și progesteronul modulează eliberarea ciclică a gonadotrofinelor hipofizare prin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
care toate excitațiile exteroceptive, interoceptive și intercentrale influențează activitatea complexului hipotalamo-hipofizo-gonadal atât la femeie, cât și la bărbat. De aici, rolul pozitiv sau negativ al diverșilor stimuli neuro-reflecși și psiho-emoționali asupra fertilității. Deși hipofiza secretă două gonadotrofine, hipotalamusul asigură eliberarea pulsatilă a acestora cu ajutorul unui singur neurohormon, denumit impropriu LHRH (luteinizing hormone releasing hormone) sau gonadoliberină. Sub influența acestuia este stimulată secreția de LH (ICSH), care, la rândul său, provoacă hiperplazia celulelor Leydig din testicul și producția crescută de hormoni testiculari
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
iepure și șobolan. În general, proprietățile vasodilatatoare sunt de aproximativ 10 ori mai intense decât ale histaminei. Injectate intravenos la om, kininele plasmatice produc roșeața tegumentelor și dilatarea vaselor din mușchi, creier, rinichi, coronare etc. Adeseori provoacă durere de cap pulsatilă. Efectele dilatatoare sunt consecința acțiunii directe asupra musculaturii netede prevăzute cu receptori specifici. Aceștia sunt de cel puțin două tipuri: B1, prezenți în vase, și B2, în musculatura netedă a tubului digestiv. Prin acțiunile dilatatoare de la nivelul teritoriului arteriolo-capilar, plasmakinele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
le conferă aparența metalică! Și aici, unde brizele nu-i leagănă...! Bieți copaci cărora nu le e dat să se bucure de una din nopțile acelea negre de la câmp, de una din nopțile fără lună, cu mantia lor de stele pulsatile! S-ar părea că omul, când a răsădit fiecare dintre copacii aceștia în locul de-aici, le-a spus: «Tu nu ești tu!» Și ca să nu uite, ca să nu doarmă, li s-a dăruit iluminația nocturnă cu lumină electrică... Bieți copaci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
dezbrac, dârdâind - nu știu de ce, nu e chiar atât de frig în cameră -, și-mi trag rochia pe mine. îmi prind părul cu un elastic la spate și-mi dau bretonul într-o parte, încercând să fac abstracție de coșurile pulsatile pe care le mai simt ici-colo și să-mi eliberez fruntea. Nu-mi mai este frig, simt, dimpotrivă, că mi s-a făcut foarte cald, deși rochia mamei nu e groasă. îmi dau și cu un strop din parfumul ei
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
vreau să spun: imenși! Severi și în același timp curioși. Restul trăsăturilor feței erau mai mult schițate, din liniile și punctele bine cunoscute. Doar ochii, imenși, ieșeau pregnant în evidență. în schimb, întreaga frunte îmi era populată (nu de coșuri pulsatile, ci de imagini): siluete umane, pânze de păianjen aducând a valuri de mare și multe semne de întrebare. Am revenit, ca atrasă de un magnet, la ochi, și de-abia atunci am văzut că în pupile se oglindeau o parte
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
aia cu mi asmă insuportabilă, care se mai strecoară, uneori, ca leșul unei dihănii, ivit de nici unde. Zâmbetul mi se duce, se strânge într-o grimasă și se face ghemotoc tot acolo, în creștetul zvâcnitor al capului. Un ghemotoc pulsatil. Nu trebuie să spui nimic, Clara, dacă nu vrei! își reia mama discursul, cu aceeași expresie imobilă pe chip. Ești inteli gentă și sigur ai priceput că hotărârea noastră era luată mai demult. Fiecare din noi dorește să-și refacă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Carla Marin, o trase cu forța printr-un tunel nevăzut și nebănuit al timpului și al spațiului. Clara se revăzu dintr-odată cu douăzeci de ani în urmă, pe o bancă din parcul de lângă liceu, cu ciorapul rupt și o vânătaie pulsatilă la genunchi, dureroasă destul, dar cu o durere înmiit mai mare la gândul că Eduard suferise un accident. Și nu un accident oare care, ci o prăbușire în gol. Un zbor halucinant în jos. Tunelul o trase apoi cu câteva
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]