338 matches
-
internă prin atribuirea unui aspect figurativ prealabil unui travaliu de dezimplicare, deplasare și apoi reinvestire ce caracterizează schema reprezentărilor mentale. Această activitate psihică de simbolizare/reprezentare, deci de relație, constituie pentru subiect o protecție împotriva amenințării supraîncărcării traumatice datorate excitației pulsionale (vezi mai departe). Într-adevăr, pulsiunea genitală obligă individul să caute obiectul complementar de satisfacție, deoarece de acum înainte el nu se mai poate satisface total printr-un auto-erotism de organ. Pulsiunea genitală constrânge deci la inițierea unui travaliu de
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
poate satisface total printr-un auto-erotism de organ. Pulsiunea genitală constrânge deci la inițierea unui travaliu de renunțare, deplasare, reinvestire reprezentațională care caracterizează o funcționare psihică suplă și implicată libidinal. Atunci când funcționarea psihică este deteriorată sau nu este investită, excitația pulsională devine o amenințare. Eșecul școlar este adesea semnul reperabil fie a acestui deficit intelectual, fie a acestei non-implicări: așa după cum am putut vedea, eșecul școlar face parte dintre factorii de risc reperați în studiile epidemiologice. Datorită faptului că excitația provine
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
însuși, părinții săi trebuie să accepte ideea că ameliorarea va fi lentă și progresivă, ceea ce pentru unii adolescenți și/sau familiile lor este de asemenea intolerabil; - cantitatea și calitatea investițiilor asupra terapeutului sau, în alți termeni, natura și importanța energiei pulsionale ce poate fi mobilizată în jurul transferului: dinamica succesivă a primelor convorbiri constituie un bun indiciu în legătură cu aceasta în funcție, de exemplu, de modul în care adolescentul va relua o temă abordată în cadrul convorbirilor precedente uneori într-o manieră ușor diferită
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de modul în care adolescentul va relua o temă abordată în cadrul convorbirilor precedente uneori într-o manieră ușor diferită, demonstrând astfel efectele unui nou mod de gândire și a unei noi conștientizări. Astfel, prima convorbire este adesea dominată de polul pulsional, a doua de polul defensiv și următoarele de calitatea investiției interactive dintre adolescent și terapeut. Această evaluare este esențială pentru diversele prescripții terapeutice ulterioare; - calitatea interacțiunilor familiale, mai ales prezența sau absența aspectelor lor proiective. Această ultimă direcție de evaluare
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu grijă funcția acestei inhibiții înainte oricărei prescripții medicamentoase. În unele cazuri într-adevăr, inhibiția și interiorizarea pot reprezenta mijloace active utilizate de adolescent pentru a se proteja (sau a-și proteja anturajul) de o impulsivitate sau de o trebuință pulsională resimțită ca violentă și periculoasă. La polul opus, inhibiția și interiorizarea pot fi rezultatul unei dezinvestiri obiectuale reale și pot exprima scufundarea progresivă într-o depresie. În cel de al doilea caz, prescrierea unui antidepresiv poate anula inhibiția, poate activa
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aceasta înseamnă confruntarea adolescentului cu noi sarcini. Cazul lui Sophie este elocvent în acest sens. În schimb, atunci când interiorizarea înseamnă un refuz de a investi, o conduită protectoare a adolescentului cu scopul de a nu se confrunta cu o violență pulsională oarecare, prescrierea de antidepresive, prin rolul lor dezinhibitor, poate accentua această trăire a violenței pulsionale și întări prin contralovitură nevoia de interiorizare. GAÉTAN - O CREȘTERE A INHIBIȚIEI Gaétan, 16 ani, a fost consultat după o tentativă de suicid cu ajutorul medicamentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
În schimb, atunci când interiorizarea înseamnă un refuz de a investi, o conduită protectoare a adolescentului cu scopul de a nu se confrunta cu o violență pulsională oarecare, prescrierea de antidepresive, prin rolul lor dezinhibitor, poate accentua această trăire a violenței pulsionale și întări prin contralovitură nevoia de interiorizare. GAÉTAN - O CREȘTERE A INHIBIȚIEI Gaétan, 16 ani, a fost consultat după o tentativă de suicid cu ajutorul medicamentelor realizată chiar cu antidepresivul care i-a fost prescris. Simptomatologia lui Gaétan conține o dezinvestiție
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
lui homo spiritualis ține de lumea valorilor, a aspirațiilor. Tiberiu și Cristian Vlad au propus în 1978, pentru uzul mai ales al psihiatriei, o „stratificare” a persoanei care ia în considerare: a)un nivel neuropsihic elementar b)un nivel energetico pulsional c)un nivel de elaborare conștientă. Autorii consideră că aceste „niveluri de activitate sunt prezente în orice reacție comportamentală”. H. Binder a propus (1964) un concept sintetic despre persoana umană pe care îl prezentăm și noi. „Stratificarea” persoanei psihice este
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
privită (în evoluție ontogentică) după un model de „scară”. Treptele 1-2 alcătuiesc persoana biologică sau naturală. 1. Treapta vital-psihică (sau psihovitală) este dominată de instincte (pulsiuni) de îndestulare, de apărare a vieții, de contact simbiotic cu alte viețuitoare. 2.Treapta pulsională (instinctivă) individuală „organizează” un „eu instinctiv”, care urmărește conservarea și homeostazia condițiilor vitale. 3.Treapta spirituală apare la copil, începând din anul al 3-lea al vieții. “Spiritualul individual comunică larg cu culturalul pe plan social”. În accepțiunea lui Binder
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
5. Acest autor propune, completînd cărțile lui Bernard Stiegler 6, o viziune critică a producției culturale și a dereglării morale și reprezentaționale a societăților liberale. Liberalismul ar favoriza o "anomie distructivă", prin emergența unei forme de narcisism fetișizant, determinînd satisfacția pulsională prin scînteierea obiectelor de consum și a imaginilor publicitare sofisticate și primare care îl lasă pe cetățean deposedat de el însuși și golit de capacitatea sa cognitivă de a face proiecte consistente și, prin urmare (menționez consecințele pentru teoria pe
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sociologie Revue internationale de psychologie sociale Social Science Information Textes sur les représentations sociales Glosar Afect: stare emoțională a cărei agregare în ansambluri afective orientează comportamentul spre forme mai mult sau mai puțin inhibate sau catartice. Legătura între fenomenele inconștiente, pulsionale, cantitative și "fi-gurabilitatea" sau simbolizarea lor convertită, deplasată, obsedantă, tristă sau anxioasă, este operată prin medierea reprezentărilor, emanate în același timp de individ și de o modalitate fuzională, colectivă de a fi în lume. Ancorare: atribuire a unui sens unei
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și psihologilor contemporani, Durand accentuează importanța simbolului, acest element constitutiv al imaginii. Apariția sensului nu poate decurge decât din convergența unei rețele de semnificații. Imaginea ia naștere numai în cadrul traseului antropologic; ea nu are semnificație decât în prelungirea unui gest pulsional. Imaginile nu reușesc să scape unei reificări, unde se întâlnesc elementele primordiale ale lui Bachelard, arhetipurile lui Jung, ambele având a priori semnificația lor. Ca idee centrală, trebuie să reținem că imaginile au capacitatea de a se structura în constelații
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Existența unei dominanțe stabile pe care să o poată folosi și verbaliza este condiția necesară pentru a pune punctul final în ceea ce privește orientarea corpului. 7.1. Schema corporală și afirmarea de sine În această perioada de latență care precede intensa fierbere pulsională provocată de pubertate și apariția genialității, centrul de gravitație al organizării de sine și corpul motor sunt angajate în activități cooperante fără eficacitatea trecerii și utilizarea capacității sale cognitive. Valoarea psihică și calitatea motricității operaționale sunt determinante de varianțele majore
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
de lume strâns mă ține, Încleștat Cu voluptate, celălalt puternic Către cerești limanuri mă Îndrumă. Rezultă de aici faptul că Eul nu este numai o simplă instanță a aparatului psihic. Eul este Însuși centrul persoanei, În care se Întâlnesc Inconștientul pulsional și Supra-Eul moral. Socrate și Nietzche au pus problema valorii Supra-Eului ca „forță morală”, „demonică” a persoanei, iar Schopenhauer și Freud au arătat valoarea Inconștientului ca „forță irațională” a pulsiunilor, a „elanului vital” bergsonian și al „voinței care mă Împinge
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
bergsonian și al „voinței care mă Împinge”, care mă dinamizează (F. Nietzche, A. Adleră. Eul individual, instanță a conștiinței și realității, se află permanent supus Între două forțe de presiune. De jos În sus, Inconștientul urmărește ca să-și descarce conținutul pulsional În sfera Eului conștient, conform principiilor plăcerii și constanței, iar de sus În jos, Supra-Eul moral acționează asupra Eului conștient ca factor de cenzură, impunându-i normele valorice morale căruia este obligat să se conformeze, refuzându-i realizarea unor acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
socială ce afirmă primatul persoanei, distingând-o, prin aceasta, În mod clar, de individ. Personalismul se opune individualismului (C. Rădulescu-Motru, Ch. Renouvier, M. de Unamuno, N. Mărgineanuă. Psihanaliza, fiind o psihologie a Inconștientului, pune În prim-plan nevoia satisfacerii dorințelor pulsionale În raport cu principiul plăcerii, cu principiul constanței și cu principiul realității. Ea este o psihologie a realului. Psihologia Morală, fiind o psihologie a Supra-Eului, pune În prim-plan nevoia realizării valorilor morale și spirituale ale persoanei umane, În conformitate cu aspirațiile (principiul evaluăriiă
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
există În conformitate cu dinamica principiului vital, al elanului vital. Aceeași ființă umană, prin Supra-Eul său, se afirmă În conformitate cu principiul autoevaluării (putere, autoritate, prestigiu, afirmare de sineă. Se poate deduce că ființa umană este dublu polarizată. Ea este o „ființă a elanului pulsional”, prin care se afirmă ca existență și este conformă cu realitatea, dar, În egală măsură, ea este și o ființă a idealurilor, prin care caută În mod permanent să depășească realitatea, să se depășească pe sine Însăși, proiectându-se Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ostil, fie pentru persoană, fie pentru ceilalți, așa cum ar fi de exemplu actele de violență, ura, răzbunarea etc. Trebuie subliniat faptul că actele morale au un substrat psihologic profund, destul de greu de descifrat. Sursa lor se află atât În Inconștientul pulsional primar, cât și În Inconștientul spiritual (Supra-Eul morală. Forma de manifestare exterioară a acestor acțiuni morale poartă amprenta valorilor și a normelor, mascând sau Îmbrăcând Într-o formă sublimată procesele psihice din care provin. Valorile morale, ca și viciile sau
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sublimată procesele psihice din care provin. Valorile morale, ca și viciile sau perversiunile, au aceeași sursă, deși acest aspect este un paradox. Totul depinde de natura Eului moral și de raporturile care se stabilesc, În cazul persoanei respective, Între Inconștientul pulsional și Supra-Eul, așa cum vom vedea În continuare. Natura eului moral Așa cum psihanaliza este „psihologia Inconștientului”, la fel Psihologia Morală este „psihologia Supra-Eului”. Prima se ocupă de analiza și dinamica pulsiunilor primare ale Inconștientului, cea de-a doua de valorile și
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psihanaliza este „psihologia Inconștientului”, la fel Psihologia Morală este „psihologia Supra-Eului”. Prima se ocupă de analiza și dinamica pulsiunilor primare ale Inconștientului, cea de-a doua de valorile și virtuțile morale ale Supra-Eului. Eul este instanța personalității situată Între Inconștientul pulsional și Supra-Eul moral. Prin conștiința de sine, Eul este dublu polarizat: atât psihologic, cât și moral. Psihologia Morală privește Eul moral, dar, În egală măsură, ea nu poate neglija „nevoile” Eului de ordin biologic, pulsional-inconștient. În acest context al Psihologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În mod direct, concret, aceste două instanțe. Conștiința de sine este conștiința care reflectă În exclusivitate propriul Eu. Ea nu poate reflecta celelalte instanțe ale personalității, ci numai le poate deduce sau presupune. Ambele rămân necunoscute conștiinței. Ele sunt Inconștientul pulsional și Supra-Eul moral. Important este faptul că ambele instanțe exercită În mod permanent presiuni asupra Eului, În asemenea măsură Încât trebuie să admitem faptul că Eul este polul personalității prin intermediul căruia se manifestă atât Inconștientul, cât și Supra-Eul. Semnificația și
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
faptul că Eul este polul personalității prin intermediul căruia se manifestă atât Inconștientul, cât și Supra-Eul. Semnificația și funcțiile acestor instanțe sunt Însă diferite, chiar opuse, atât În ceea ce privește conținutul lor, cât și funcțiile pe care le Îndeplinesc. Psihanaliza le numește Inconștientul pulsional și Supra-Eul moral. Poate că, din punctul de vedere al Psihologiei Morale, este mult mai potrivit să se vorbească despre Inconștientul pulsional, sediu al pulsiunilor și nevoilor primare, fundamentale, de ordin biologic, și despre Inconștientul spiritual, sediu al valorilor morale
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
diferite, chiar opuse, atât În ceea ce privește conținutul lor, cât și funcțiile pe care le Îndeplinesc. Psihanaliza le numește Inconștientul pulsional și Supra-Eul moral. Poate că, din punctul de vedere al Psihologiei Morale, este mult mai potrivit să se vorbească despre Inconștientul pulsional, sediu al pulsiunilor și nevoilor primare, fundamentale, de ordin biologic, și despre Inconștientul spiritual, sediu al valorilor morale. Acesta este un punct de vedere care ni se pare mai potrivit acestei discipline, comparativ cu terminologia utilizată de către psihanaliză. Aspectele menționate
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fi specifice persoanei respective. Ambele aspecte conferă unicitatea tipologică și originalitatea persoanei respective. Eul cuprinde În interiorul lui acele dispoziții potențiale care sunt sursa tuturor manifestărilor și devenirilor persoanei respective, denumite de H. Tellenbach „endon”. Asupra endonului acționează atât forțele Inconștientului pulsional, cât și cele ale Inconștientului spiritual. Răspunsul acestuia, respectiv reacțiile sau conduitele persoanei, va fi expresia modalității În care endonul răspunde și se comportă la aceste influențe-presiuni, exercitate asupra lui de cele două instanțe ale aparatului psihic menționate. Acest fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
filosofie, drept etc. Din cele de mai sus rezultă faptul că valorile sunt corelate În mod direct cu nevoile și cu aspirațiile persoanei. Primele privesc dimensiunea biologică a persoanei, celelalte - pe cea spirituală. Sediul nevoilor, al trebuințelor fundamentale este Inconștientul pulsional, pe când sediul aspirațiilor spirituale este reprezentat de Supra-Eul moral. Cele două instanțe sunt complementare, aflându-se Într-un raport de echilibru dinamic reciproc. Centrul persoanei umane este Eul, instanța al cărei regim funcțional depinde În mod direct de echilibrul dinamic
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]