480 matches
-
retrase în cămăruța ei, care se afla la capul holului, unde ușa stătea în pertmanență deschisă ca să audă când e chemată de vreun client. - Auzirăți ce mă-ntrebă Didinica, oameni buni? - Dacă mai vrei ceva, boierule, îl ațâțî Cobrescu Ilie. - Pungașule, parcă nu ști ce vreau de la ea, asta ar fi culmea să nu-ți aduci aminte! Cum băutura îl cam ciupea din nou, domnul Pandele, voind să se dea mare, aruncă o vorbă cu tâlc: cine pariază cu mine că
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
Vă doresc noapte bună!... și s-a retras sfioasă ca o fată de pension, iar cînd s-a închis ușa în spatele ei, boierul Pandelică n-a mai rezistat ispitei și l-a luat direct pe administrator. - Bătrâne!... - Ascult, boierule! Auzi, pungaș bătrân, cum aș face s-o am pe Didina? Șnapanul de administrator, care era sigur că până la urmă are să-l întrebe acest lucru, fiindcă știa că Bărbuleștii au sânge clocotitor în ei, iar Didina era irezistibilă, doar îl costase o
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
fură mișelește... Și se ceartă în senat Ca la cort, pe înserat, Iar când la plimbare pleacă, Sunt ca noi când facem clacă... Parcă-s frați făcuți de-o mamă: Pe nimeni nu bagă-n seamă, Respectoși, nevoie mare - Ies pungașii la plimbare. Teșchereaua le e plină, Țin de toartă o pațachină: Vip, model, târfă, patent - Harem ca în orient... Apoi a crâcnit Gigel Și privind... ca un vițel, Când la bar, când la Ilie Și-a turnat în pălărie Vreo
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE POLITICIENII ŢĂRII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360281_a_361610]
-
Parafrazînd pe Ștefan Vodă, „România nu mai e a noastră ci a străinilor și a pungașilor de la guvernare, cărora și urmașii urmașilor noștri” le vor plăti datoriile făcute, nu pentru dezvoltare națională, ci pentru îmbogățire personală. Democrația ne-a transformat în gropi de gunoaie, atît de pline!, încît avem saci legați și de ochi și de
Ciocoii inculţi şi pungaşi () [Corola-blog/BlogPost/339997_a_341326]
-
pline!, încît avem saci legați și de ochi și de brîu. Dacă nu ne scuturăm acum de ei ne vor afecta pe veci verticalitatea. În România e necesară, fără îndoială, o acțiune amplă de curățire a gunoaielor de la guvernare. Inculții, pungașii aceștia plini de bani care ne conduc, trebuie trimiși la lucru pe ogoarele patriei. E musai să reînviem agricultura cu brațele lor vînjoase, iar averile dobîndite fraudulos, împărțite la săracii neamului. Ce a dat Occidentul României? Ceea ce îndurăm azi cu
Ciocoii inculţi şi pungaşi () [Corola-blog/BlogPost/339997_a_341326]
-
lui Dumnezeu și a dumneavoastră, că trebuie să îndeplinim ce trebuia îndeplinit de multă vreme! Ne-am lăsat pe-o ureche, ne-am lăsat capul pe tânjală, am dat vina unul pe altul! Nu putem scăpa de tâlhari și de pungași, de găinari și ucigași, de șarlatani și mincinoși, de farisei și trădători...decât numai prin ce vom hotărî și vom face azi, aici și acum, numaidecât!”... Sigur că da!...Preotul înalță crucea în slava Cerului. Văzduhul vine aproape, din ce în ce mai aproape
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) () [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
cum spuneam, nu a dat altă alternativă alegătorului decât de a alege între două sau mai multe rele. Și l-a împins astfel spre blazare: „Tot un drac; nu se merită să mă obosesc; nu am ce aștepta de la asemenea pungași; și cu, și fără votul meu, ei tot ce au interes la buzunar vor face!” ... Etc ... etc ... Replicile pot fi diferite, mai decente sau mai vulgare, mai egoiste sau mai explicative, dar consemnând aceeași psihologie a totalei neîncrederi, a repulsiei
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (3) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340873_a_342202]
-
Articolele Autorului Domnule Comandir, Subsemnatul ȚAPDEBERE IONETE, major fără câteva luni, din aceeași localitate cu părintele și dascălul satului natal, de profesie asistat social, necăsătorit în perspectivă, dotat cu ambii părinți în viață, fără antecedente mortale, cu hobby nesigur de pungaș pe viață, vă aduc la cunoștință ultimele evenimente pe care le-am remarcat în localitatea în care m-am cuibărit de la naștere încoace : adică, mă gândeam la pescuit în ape cât mai tulburi, luat cina și prânzul într-un mod
ALTE SOLICITĂRI ALE VIEŢII DE LA ŢARĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342069_a_343398]
-
și câțiva oameni cu minte sănătoasă și grijă de avuția cooperatorilor, care au încercat să stăvilească vandalismul, au fost alungați cu pietre, bâte, huiduieli și instigări gen lozinci: „moarte comuniștilor!”, „huo, tâlharilor, ceaușiștilor!”, „securiștilor, v-a trecut vremea, nenorociților!”, „moarte pungașilor de ieri și de azi!”, „huo, teroriștilor!”... Zilele s-au scurs cu repeziciune și nu au adus nimic care să bucure mulțimea ce intra cu un entuziasm orb în democrația despre care cunoșteau atât de puțin. Visele se spulberau încet
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
busolă - și eșuând fără comând în colburi - alveolă... brav asasin sughiț de-asin tu vrei pe Crist să-L sufleci ești claun ratat și sulfurat duhnind crezi că ne-ndupleci la înfrățiri și pângăriri cu-ai morții satìri-pureci sinucigași jalnici pungași funebru să ne-ntuneci... Timp măsurat Crist expirat ia dă-te la o parte: cinci cavaleri cinci primăveri umplem Lăuta-n Carte: te spulberăm te înghețăm în stele și în arte - o - Timp anost să fii ce-ai fost: saharele
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
române”, Cântăm de-atâta vreme; Când amuțim rămâne Doar ură și blesteme. În van tu ai un nume Și brațul ți-e dibaci Când uiți că-n astă lume Tu ești urmaș de daci! Te-au modelat istorii Rescrise de pungași, Iar partea ta de glorii Vândută-i la rândași. Unde erau titanii Ce astăzi se fălesc, Când dacii făceau danii Din os împărătesc? Ei au cioplit în scripte Tezaur spre urmași Și au învins în lupte Mulți din acei trufași
UN NUME ȘI-UN RENUME de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380583_a_381912]
-
să spuneți că e vorba despre o inversare a axului valorilor? Trădătorii devin oameni mari și respectați, bârfitorii de cafenele - literatori, ignoranții și proștii - administratori ai statului român. (ziarul „Timpul” din 15 mai 1879). Trădătorul numindu-se geniu, plagiatorul erou, pungașul mare financiar, panglicarul om politic, cămătarul negustor, speculantul de idei om cu principii și speculanta de sineși femeie onestă, judecata poporului nostru s-a falsificat din ce în ce și, la formarea sferelor sale ideale, el a pierdut pretutindeni punctul
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
priviți cu nepăsare Spre glăsuirea celor mulți! Că neamul nu mai vrea trădare Și nici să umble iar desculți! Destul ați pustiit ca hunii Și ați lăsat munții golași! De se trezesc din morți străbunii N-or mai găsi decât pungași! Timpul nu-i gară de-așteptare... Nimic nu este cum a fost. Într-ale noastre vechi hotare Ar trebui s-avem un rost! Referință Bibliografică: Ne-am săturat de strigoi! Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2124, Anul
NE-AM SĂTURAT DE STRIGOI! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371405_a_372734]
-
numai să se audă vorbind, De dosarele grele ‘neplagiate hlizind... Necontând că-n argumente de.. rabat, O Nație întreagă de la vot a alungat, Și-a bătut joc și de strămoșii României, Prigonindu-i fii în vileagul pribegiei, Ca șleahta de pungași să aibe ce fura, Pe toți moștenitorii din țară ai înjura, Și ai extorca prin mii taxe și impozite, Extrăgând și din piatră seacă depozite... Cu prea multe fițuici și-a făcut levitare, De la ce poporul așteapta aprobare.. Secții de
REUŞIND URSUL SĂ TREZEASCĂ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372046_a_373375]
-
slăbit N-a ieșit de multă vreme. Iarna-i grea, gerul e mare Și iar românu-i păcălit, Căci guvernul vrea schimbare Prin „ordonanța” ce-a clocit. Ei, trădătorii hoți și lași Au gândit tăcuți în taină Să-i grațieze pe pungași Să-i scoată „curați” din iarnă. Din umbră guvernu-i condus De un penal ce-i condamnat, El de urgență a impus, O „ordonanță” de salvat. Ascunși,lași și fără vorbă Ei în noapte s-au adunat Și s-au pus
ORDONANȚA DIN MIEZ DE NOAPTE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372928_a_374257]
-
din trecut, la care se adaugă acum și boala... Cine dintre noi nu sângeră în fața tragediei acestui destin, pe care tânărul scriitor îl crede învins „chiar dacă ar fi să rabde de foame și de frig și să se încaiere cu pungașii și cu câinii pe maidane” - și cine n-a văzut în el, într-o măsură, însuși destinul scri- sului românesc?” ( Eugen Lovinescu: „Bieții băieți”, Adevărul, București, 2o mai, 1936 și în „Memorii”, vol. III, pag. 109 - 114). ION I. PĂRĂIANU
ANIVERSARE -BOGDAN AMARU, ARTICOL DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345820_a_347149]
-
dumitale numai rachiu nu era, fusese preparat cu mitilic de la negru de fum de la combinat...ca să păcălești proștii cu el...> Și el nici una, nici două: jap! o palmă peste fața mea...Și mă și înjură: <...tu-ți mama ta de pungaș, tu nu păcălești, mă, statul cu căprioarele? Las’ pe mine, dacă e așa, că te dau eu pe mâna miliției... să-ți vină de hac!> Și se repede și-mi ia sacul cu marfa de jos. Eu atunci, parcă mi-
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
cu aceștia), dar niciodată până în prezent, nici măcar în timpul celor două conflagrații mondiale, România n-a cunoscut un asemenea asalt al tâlharilor interni și externi asupra bogățiilor sale, asalt purtat ba cu știință, ba cu artă de către floarea cea vestită a pungașilor planetari, dar întotdeauna cu socoteală, răbdare și acte în regulă, până la definitiva sluțire a chipului său de țară ospitalieră și până la expatrierea multora dintre demnii ei fii, îngroziți de această demențială sarabandă a jafului și corupției ridicate la rangul de
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]
-
25 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului nici nu știi ce se petrece când șapte și cu trei nu mai fac zece și fac să zicem cât o fi să fie după cum cad în cârdășie; când albul e socotit negru și pungașul om integru; când doi și cu patru fac cinci și adevărul intră în clinci cu nedreptatea și hoția de astăzi din România; când doi și cu doi nu mai dau patru iar voi puteți să spuneți că eu latru ca
CÂND ȘAPTE ȘI CU TREI NU MAI FAC ZECE de ION UNTARU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376985_a_378314]
-
Haidem cu toții, Fii Pâmântului, al acestui popor milenar, cu istoria noastră unică, ce se pierde în negura vremurilor de mult apuse, dar nu uitate, să fim una cu țara, una cu poporul din care facem parte. Să nu dăm concursul pungașilor și haimanalelor, ce au furat frâiele puterii, din țara noastră! Frați români, de v-a mai rămas o fărâmă din Marele Spirit Ancestral Străbun, rămâneți consecvenți principiilor care altădată ne-au ținut uniți ca neam primordial. Fiți uniți în cuget
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
-
este accesibilitatea de a ajunge nicăieri și imposibilitatea de a ajunge undeva”; „Un orgoliu nelimitat vine dintr-o rațiune limitată”; „Avariția este o cheie. De aceea avarul este încuiat”; „Egoistul se sufocă de atâta preocupare de sine”; „Coruptul este un pungaș care de fapt sărăcește”; Prostul are întotdeauna o mândrie exacerbată”; Falsitatea este războiul dintre cuvânt și rațiune”; „Omul la beție nu spune adevărul. Spune ceea ce nu are curaj la luciditate”; „Bârfa este fiica invidiei pe care o alimentează cu ură
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
14 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Minte cu nerușinare cel care afirmă că românii postdecembriști n-ar fi inventivi! Păi poți fi original în democrație și paradoxuri (țara cea mai nevoiașă din Uniunea Europeană, dar cu cea mai mare densitate de pungași și mașini luxoase, țara care-și lasă terenul arabil în paragină, milioane de hectare de pământ bun de uns pe pîine, ca din banii împrumutați să cumpere în anul 2015 alimente chimizate și infestate de circa șase miliarde euro etc.
STATORNICIA POLITICII ROMÂNEŞTI ÎNTRE MITITEI ŞI MITITICA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369214_a_370543]
-
vă târâți pe brânci? Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți? Din ce aluat sunteți? Câți arginți primiți pentru trădare? Pe cine-ați vrea să orbiți!... Atâtea minciuni câte scorniți, Nici voi nu credeți în ce scrieți. Pungași la drumul mare! Când blidele lingeați, parșivi slugarnici, vă era bine?... Dulăi de curte-ați fost, și tot jigodii ați rămas. Știu acum, Vă gudurați, rânjeați și-l adulați pe cel ce de la sine În casă va ținut. De rău
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
vă târâți pe brânci?Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți?Din ce aluat sunteți? Câți arginți primiți pentru trădare? Pe cine-ați vrea să orbiți!... Atâtea minciuni câte scorniți,Nici voi nu credeți în ce scrieți. Pungași la drumul mare! Când blidele lingeați, parșivi slugarnici, vă era bine?...Dulăi de curte-ați fost, și tot jigodii ați rămas. Știu acum,Vă gudurați, rânjeați și-l adulați pe cel ce de la sineîn casă va ținut. De rău va
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
astăzi ministru în Moldo-Valachia. Restul, afară de d. Ranc, nu pare a fi pătruns la suprafață. La audiență d. Jules Favre, apărătorul d-lui Brătianu, se-ntreba ce-o fi căutat nobilul său client într-o adunătură în care era un pungaș, anume Martin, care juca pe nebunul și putea prea bine să fie un agent al poliției. Și-ntr-adevăr erau între ei tot soiul de oameni, un belgian, mai mulți cizmari ș. a. m. d. Iată dar de la cine d. Brătianu a învățat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]