425 matches
-
coruri de Friedrich Schiller, regia artistică Bernd Guhr (Germania), 2. 10 și 7. 10, ora 19; Scaunele de Eugen Ionescu, direcția de scenă Victor Ioan Frunză, muzica de Cari Tibor, 5. 10, ora 19. Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: Punguța cu doi bani, după Ion Creangă, 2. 10, ora 11. presa la zi Secrete de chef. O nouă apariție în clasa revistelor elegante, care se autodefinește Revistă lifestyle de gastronomie și turism internațional, și este editată de Riviera Media Grup
Agenda2005-40-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284281_a_285610]
-
ora 19, sala mare; Don Juan și Faust de C.D. Grabbe, regia A. Hausvater, 22. 11, ora 19; Duet în oglindă de Paul Foster, regia Vadas László, 23. 11, ora 19, sala de repetiții. Teatrul pentru copii și tineri „Merlin“: Punguța cu doi bani, 20. 11, orele 11 și 12,15. Arad: Filarmonica de Stat: Concert simfonic, dirijor Dorin Frandeș, soliști: Răzvan Suma, 24. 11, ora 19, sala Palatului Cultural. Teatrul de Stat: Tillsonburg de Malachy McKenna, Jimmy Fay, 25. 11
Agenda2005-47-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284408_a_285737]
-
în librării Andrei Pleșu - Comedii la porțile Orientului (Ed. Humanitas, 25 lei); Salman Rushdie - Orient, Occident (Ed. Polirom, 23,50 lei); Teșu Solomovici - Cartea cu anecdote circumcise: marea antologie a glumei evreiești (Ed. Teșu, 17,90 lei); Cip Ieșan - Întoarcerea punguței cu doi bani (Ed. Polirom, 19,80 lei); xxx Larousse - Istoria universală, vol. I - De la origini până la sfârșitul marilor imperii (Ed. Univers Enciclopedic, 54,40 lei); Ion Pribeagu - Mic și al dracului: antologia unui rege al umorului (Ed. Teșu, 22
Agenda2005-28-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283937_a_285266]
-
mare de aur, cu care călătorii să-și potolească setea. Se spune că, de-a lungul domniei sale, cupa nu a dispărut; și mai mult, oamenii nu aveau curaj să o atingă. O altă poveste răspândită în mitologie este cea a punguței boierului. Se spune că într-o zi voievodul, dorind să testeze onestitatea unui boier, i-a sustras o pungă cu 100 de bani de aur. După o zi, boierul ar fi venit la Vlad, alarmat, că cineva i-a furat
VLAD ȚEPEȘ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383917_a_385246]
-
date teoretice despre semănatul orceagului (perioadă optimă de semănat, mod de executare, perioadă de creștere, lucrări de întreținere, recoltare), ne-a împărțit în echipe câte doi, ne-a stabilit parcele de lucru și a dat la fiecare echipă câte o punguță de arpagic. Primele rânduri le-a executat dumnealui, explicându-ne cum se face. În timpul lucrării repeta mereu: - Ați înțeles, mă, ați înțeles? De înțeles, înțeleseserăm noi, dar nu ne dădea inima ghes la așa treabă migăloasă. Să stăm aplecați pe
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
pâlniile i-a scos de urechi de unde erau ascunși, i-a făcut de râs în fața clasei și, foarte serioasă, ne-a întrebat: -Bine, mă, copii, dar voi nu cunoașteți poveștile lui Creangă? Nu ați auzit de “Capra cu trei iezi”, “Punguța cu doi bani”, “Harap Alb? Ne-am uitat mirați unii la alții și întrebători la dumneaei. Pe vremea aceea nu erau așa de cunoscute poveștile lui Creangă și ale altor scriitori, în schimb, coana preoteasă, femeie cultă, instruită, le cunoștea
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
de bătrânul ce ședea așezat pe un scăunel cu trei picioare foarte aproape de mal. Acesta examină talerul pe care i-l arăta bărbatul și scoase de la brâu un săculeț mititel de piele. Desfăcu cu grijă băierile și deschise larg gura punguței. Apoi, cu vârful degetelor culese ceva de acolo și îi dădu drumul înăuntru. Ăla-i starostele, îi explică Vasilică. El e șeful. Cristi îl privi mai atent. Era un bărbat mai în vârstă, masiv, cu fața arsă de soare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
rubașcă peste care trecea un chimir lat, plin de curelușe și buzunărele. În colțul gurii ținea o pipă lungă și subțire, îndoită în jos. Bărbatul cel tânăr se întorsese în apă și se apucase din nou de treabă. Starostele strecurase punguța înapoi la brâu și acum stătea sprijinit într-un cot pe genunchi, pufăind din lulea. Fără să poată spune ce, ceva nu i se părea în ordine acolo, lucru care îl frământa pe Cristi. Abia după ce începură să coboare spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
o jumătate de bob de orez, dar mult mai subțiri. Le împinse cu unghia la marginea vasului și le culese în palmă. Nu-i mai mult de un sfert de gram, adăugă el, scoțând dintr-unul din buzunarele chimirului o punguță de piele goală. Atâta-i tot ce am scos azi de dimineață și sunt sigur că până seara nu mai găsim mare lucru, ori poate chiar deloc. V-am spus că nu ne îmbogățim din asta, abia adunăm cât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și sunt sigur că până seara nu mai găsim mare lucru, ori poate chiar deloc. V-am spus că nu ne îmbogățim din asta, abia adunăm cât să ne ducem zilele de azi pe mâine. În timp ce vorbea, deschise cu dexteritate punguța și lăsă să cadă grăunții de aur înăuntru. Cu o mișcare scurtă, strecură săculețul înapoi la brâu și se apucă din nou să tragă din lulea. Cristi putea să jure că moșneagul nu scosese de la chimir aceeași punguță pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cu dexteritate punguța și lăsă să cadă grăunții de aur înăuntru. Cu o mișcare scurtă, strecură săculețul înapoi la brâu și se apucă din nou să tragă din lulea. Cristi putea să jure că moșneagul nu scosese de la chimir aceeași punguță pe care o văzuse el de sus de pe stânca de unde observaseră ei șatra țiganilor zlătari. Aceea era mult mai plină, dar se făcu că nu observă. Dădu aprobator din cap, ca și cum îl înțelegea foarte bine, ba chiar îl compătimea pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nu ne luăm măsuri de siguranță. În afară de sălbăticiunile pădurii, mai sunt o grămadă de animale cu două picioare care abia așteaptă să ne prade de avutul nostru. În timp ce vorbea, trăgea tacticos din pipă și își mângâia chimirul lat unde stătea punguța de piele în care adunau grăunții galbeni culeși din nisipul aurifer. Peste vară scoteau undeva la vreo patruzeci de săcușori din aceia, adică peste un kilogram de aur, poate ceva mai mult câteodată. Toamna târziu, imediat ce cădea prima brumă, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Carlos Gardel. De geniu nu vedeam la el altceva decît că era un Împuțit. Îl peria pe don Gustavo fără nici o demnitate și fără nici o jenă și flirta cu Bernarda În bucătărie, făcînd-o să rîdă cu darurile lui ridicole de punguțe cu migdale zaharisite și cu pișcăturile de fund. În puține cuvinte, Îl detestam de moarte. Antipatia era reciprocă. Neri se ivea mereu prin preajmă cu partiturile lui și cu atitudinea arogantă, uitîndu-se la mine de parcă eram un biet ucenic nedorit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
a învățătorului, care se numea, să nuți crezi urechilor, Fracasse. Nu era de-al locului. I s-a organizat o ceremonie. Copiii compuseseră un cântecel, foarte mișcător și naiv, care i-a smuls lacrimi. Consiliul municipal i-a dăruit o punguță pentru tutun și o pereche de mănuși de oraș. Mă întreb ce-o fi făcut cu acele mănuși de culoarea somonului, dintr-o țesătură delicată, pe care le-a scos dintr-o cutie de piele și dintr-o învelitoare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
cineva care ieșea din clădire. Îmi strecurasem cele două capsule primite de la Porcușor În buzunarul din dreapta. Învelite În ambalajul de plastic, arătau ca niște comprimate oarecare; ai fi zis că erau niște antiinflamatoare, mai ales că erau aranjate Într-o punguță de hârtie pe care erau scrise numele și adresa unui cabinet stomatologic. Un sentiment de ușurare mă cuprinse când am revenit pe bulevardul Aoyama, eliberându-mă de stânjeneala pe care mi-o provocaseră clădirea aceea În general și persoana lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de ceară, m-aș fi făcut un afurisit de avocat. Bruno dădu din cap, trase un pic de peticul de pe ochi și apoi își transferă nervii asupra pipei - simbolul eșecului parteneriatului nostru. Urăsc toate accesoriile care însoțesc fumatul de pipă: punguța de tutun, filtrul, peria de curățat, cuțitașul de buzunar și bricheta specială. Fumătorii de pipă sunt maeștri ai neastâmpărului fără rost și o tot atât de grozavă mană pentru lumea noastră ca un misionar care debarcă în Tahiti cu o valiză plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
și avidă de bunuri este în opoziție cu o fată capabilă să suporte sărăcia și penitența pentru a-și scoate cercul de fier de pe mijloc și a naște. Baba este pedepsită și moare, fata naște. Nici baba și moșneagul din Punguța cu doi bani nu au copii. Putem bănui cine este “vinovat” de nerodire, căci baba are semnele nefertilității: e rea și zgîrcită, nevrînd să-i dea moșului nici un ou. Ș-apoi în concepția țărănească (și nu numai țărănească) de nerodire
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
Vai de mine! - N-ar fi o posibilă soluție? - Sigur că da! Dar atunci, zece ani de zile n-ar trebui să mai avem alegeri. Pentru că n-ar mai avea ăștia de unde să strângă bani pentru campaniile electorale, să dea punguțe, ca acum. Că au început deja. Am crezut că mor de „drag” când au început cu pungulițe ... Acum sunt albastre, am văzut. Pungulițe, le dau pungulițe ... Asta mă doare, că se cumpără meschin. Discutam cu un prieten bun de-al
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
cunosc drumul de întoarcere. - De ce să plec? Rămân cu tine. Ce mie nu-mi place zmeura? Cei doi tineri s-au apucat să adune fructele zemoase și puternic aromate, aruncându-le în gură după ce umpleau căușul palmei sau într-o punguță de celofan pentru Fana, mama Anei. Cum începea să se amurgească, au hotărât să facă calea de întoarcere. Pe drum, din când în când, se mai opreau pentru câte o pupătură, până au ajuns la marginea satului de unde, după o
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
cunosc drumul de întoarcere. - De ce să plec? Rămân cu tine. Ce mie nu-mi place zmeura? Cei doi tineri s-au apucat să adune fructele zemoase și puternic aromate aruncându-le în gură după ce umpleau căușul palmei sau într-o punguță de celofan pentru Fana, mama Anei. Cum începea să se amurgească, au hotărât să facă calea de întoarcere. Pe drum din când în când se mai opreau pentru câte o pupătură, până au ajuns la marginea satului de unde după o
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
lemn, mărgele ori materiale textile, produse în serie sau hand made, mărțișoarele își așteaptă cumpărătorii. Unele sunt personalizate și ambalate minuțios, decorate cu panglici, fundițe și autocolante în roșu și alb, altele sunt așezate mai simplu, în cutiuțe de catifea, punguțe și plăsuțe. Toate te îmbie să le admiri, să le iei cu tine, să le oferi. Lângă mărțișoare stau aliniate armate întregi de ursuleți și inimioare de pluș, podoabe, zorzoane, jucării, statuete din ipsos, cristale, flori din mătase, chinezării, felicitări
MĂRŢIŞOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347648_a_348977]
-
colorizată și umanizată. Calc aleiile, pline de cireșe uscate, pe care păsările le tratau cu indiferență. Câte amintiri! Ce știu ele? Tai, domol, ușor toropit, cartierul și țârrrr... suport consecințele. Spălat, curățat, dat în clocot și pus la congelator. În punguțe. Hribii. Pentru curajul meu, în achiziții bio fortuite, sunt răsplătit regește de bunii mei prieteni, la care am adăstat, cu două borcane cu dulceață de cireșe. Mmm... Mai nou, grămăticii, inclusiv ardeleanca mea, aprobă și de cireși. Acasă, nu am
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
Din moși și din strămoși. În casă i-am poftit La masă i-am servit Frumos le-am mulțumit Și am sărbătorit. Și-n miez de noapte apoi Prin mii de luminițe Apare moșul bun Cu-n sac și cu punguțe. Iată-l, darurile-mparte Din sacu-i îndestulat Și cu atâta bucurie El de nimeni n-a uitat. Vai, aveam emoții multe Când pe Moș îl așteptam Că n-am fost așa cuminte Dar el vine, an de an. Când priveam
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
mai populare: Mitra - acoperământ al capului în formă de cupolă, purtat de episcopi. Toiagul - simbol al păstorului peste popor. Trei bile de aur - reprezintă zestrea acordată fecioarelor; sunt folosite mere sau portocale pentru a simboliza darul. Monedele de aur sau punguțele - altă modalitate de a reprezenta aurul fetelor. Pantofii - puși în așteptarea darurilor. Nava sau ancora - asociația Sf. Nicolae cu marinarii, oferindu-le protecție împotriva furtunilor Cele trei fete sau copiii - simbolizează protejarea acestora. Referință Bibliografică: Sfântul Nicolae vine în Belgia
SFÂNTUL NICOLAE VINE ÎN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 106 din 16 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350801_a_352130]
-
creștinii întru sfânta spovedanie și sfânta împărtășanie, explicând pe înțelesul tuturor semnificația acestor două Taine. În final, a împărțit membrilor corului „Voces Primavera” daruri în care fiecare avea un „Moș Crăciun” și dulciuri, apoi, tuturor copiilor prezenți în sală, alte punguțe cu dulciuri și jucărioare. A fost un minunat concert de colinde! Acestea fiind spuse, nu pot să nu-mi amintesc cuvintele P.S. Sebastian din pastorala citită credincioșilor la Nașterea Domnului (2009 - Slatina): „Să ne păstrăm cu sfințenie însemnele religioase, obiceiurile
CONCERT DE COLINDE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351604_a_352933]