208 matches
-
și cel care cumpără să dea un preț mai mic, numai gurile cască nu au obiective. Scuipă semințele cumpărate de la Panseluța lui Ciocan și nici o clipă nu se gândesc cum sunt prăjite și învârtite acestea. Panseluța are o droaie de puradei și stau toți într-o cocioabă aproape dărâmată, dar ea niciodată nu vine la vândut semințe fără unghii vopsite. A naibii, Panseluța! Când bărbatu-său o urmărește să nu dosească banii, ea-l batjocorește în gura mare chiar dacă acasă o
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
ale vietii literare... și parcă asistăm (în timp ce citeam) la discursurile lui G. Călinescu la Universitate, cînd și holurile erau ticsite de studenti ! Am fost prieten cu Piru, cu Ion Rotaru (care mi-a fost și naș - mi-a botezat un puradel și, peste ani, cînd a vrut nasul s-o vadă pe doamna Mara Nicoară, aceasta i-a transmis prin portar că nu îl cunoaște... și a murit nasul cu regretul acesta în suflet !) - da' uite ce voiam să vă spun
NONEPOEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358273_a_359602]
-
ale vietii literare... și parcă asistăm (în timp ce citeam) la discursurile lui G. Călinescu la Universitate, cînd și holurile erau ticsite de studenti! Am fost prieten cu Piru, cu Ion Rotaru (care mi-a fost și naș - mi-a botezat un puradel și, peste ani, cînd a vrut nasul s-o vadă pe doamna Mara Nicoară, aceasta i-a transmis prin portar că nu îl cunoaște... și a murit nasul cu regretul acesta în suflet !) - da' uite ce voiam să vă spun
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358377_a_359706]
-
Publicat în: Ediția nr. 501 din 15 mai 2012 Toate Articolele Autorului SCENARIU BINE DOCUMENTAT Sistemul solar Alpha Draconis... Planeta Draconia. Populația, drăcarii, sunt niște nespălați, bețivi și răi, a căror principală activitate este jaful. Nici muierile lor drăcițele, sau puradeii, drăculeții, nu sunt mai zdraveni. Toată ziua se păruiesc, se drăcuiesc, se bălăcăresc, bârfesc, se spurcă pe la garduri, iar ăia mici fură, fumează și beau de sting. Planetele, pe o rază de câțiva ani lumină, erau disperate fiindcă, de vreo
SCENARIU BINE DOCUMENTAT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358670_a_359999]
-
unor imobile (moșiile familiei Macedonski din Pometești și din Adâncata de Sus, palate, muzee, teatre, clădiri cu rezonanță istorică), vestimentația oamenilor din epocă, jocurile de societate ale familiilor de intelectuali (incluzând concursurile de poezie), cuvinte folosite în vocabularul vremii: foraibăr, puradei, pirandă, tâlv -, dictoane latine, cuvinte și expresii din limbile engleză, italiană, turcă și, mai ales, franceză - acestă ultimă limbă fiind vorbită în veacul al XIX-lea, după cum bine se cunoaște, în mediile intelectuale din aproape întreaga Europă. Opera literară este
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
mort la o vrâstră tânără. Încălțate cu teniși sau bascheți, coboram sprintene din barcă și o luam în șir indian pe cărarea care ne ducea la marginea satului Chelința, acolo unde își duceau veacul românii vechi, cum erau numiți țiganii. Puradeii stăteau în colbul uliței dezbrăcați, jucându-se fericiți cu ce aveau la îndemână. Punctul nostru terminus era la pădurea din jurul colibei, unde nu o dată făcusem foc de tabără, la sfârșitul anului școlar. Primul lucru, odată ajunși acolo, era să aprindem
MINIEXPEDIŢII ÎN PĂDUREA CHELINŢEI de FLORICA BUD în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341650_a_342979]
-
noi”, unde am locuit și noi odată, erau netuciurii. Mergeam încet, ca stradă era plină de hârtoape și linia tramvaiului ieșea din loc în loc în mod impertinent afară din caldarâm și când nu te așteptai, iti sarea în cale un puradel sau o mârțoaga de pe o stradă laterală, trăgând o cotiga plină cu rromi, cum li se spune nu știu de ce acum. Fără să mă laud, sunt un șofer bun, am reflexe că un flăcău chiar și acum la patru poli
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
Intrasem rău la apă, Pândele mă sugea că o ventuza cu sânge, mă duceam de 2-3 ori pe săptămână la el, dănciucii aia mici îmi săreau în brațe și mă întrebau: - Azi ce ne-ai adus, nene Ovidule? Erau doi puradei frumoși, parcă erau două păpuși de ciocolată. Pe fetiță o chema Getuța și pe băiețel Gigel, erau adorabili, destul de curatei și cu hăinuțe curate. Mămică lor, Violeta, era o țiganca tânără și voinica, destul de frumoasă, bruneta și cu ochii că
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
la dentist, țigăncușa era că o artistă de cinema și mi-ar fi dat inima brânci, dar imediat mi-am dat seama că Pândele îmi întinde o cursă și vrea să mă priponească pe vecie. Dacă Brândușa îmi face un puradel, am pus-o de mămăligă, mă fac rudă cu Pândele și plătesc toată viața pensie alimentară și Brândușa îmi va fi că a doua nevasta. Mama în ce rahat am intrat! Lațul în jurul gâtului meu se strângea încet, dar sigur
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
ține. Cum obții și doctoratul Faci pe-un tron deodată saltul. Dacă tot aveți coroane, Titluri cu zeci de blazoane, De ce mai vreți sinecură, Doar aveți numai o gură. Știu totuși că vă-nconjoară Ca voi, prea mulți pierde vară: Puradei și beizadele Cu ochii la portofele. Avem Regi, avem regine, Mai puțin păduri virgine Toate fiind violate De hoți trăind prin palate: Cotroceni, Elisabeta, Parcă-i jocul cu ruleta. Deci, vă rog lăsați poporul Să-și croiască viitorul. Ca și
TARA REGILOR de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379164_a_380493]
-
rătăcit în fuga de a părăsi necunoscuta au mai trecut pe acolo tranvaie singuratice peronul cu fum de țigară doarme o stație de care o să uit vreodată Tagore adormit în geantă mototolite minciuni îndrugate la telefon scandal de muieri cu puradei eu plin de remușcări și scârbă de mine de ce văd în pasagere relații a doua zi biroul miros de cafea siguranța unui păcat trăit și plin de remușcări femei care nu ascund nimic știrile despre o ființă maltratată la o
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
unor imobile (moșiile familiei Macedonski din Pometești și din Adâncata de Sus, palate, muzee, teatre, clădiri cu rezonanță istorică), vestimentația oamenilor din epocă, jocurile de societate ale familiilor de intelectuali (incluzând concursurile de poezie), cuvinte folosite în vocabularul vremii: foraibăr, puradei, pirandă, tâlv -, dictoane latine, cuvinte și expresii din limbile engleză, italiană, turcă și, mai ales, franceză - acestă ultimă limbă fiind vorbită în veacul al XIX-lea, după cum bine se cunoaște, în mediile intelectuale din aproape întreaga Europă. Opera literară este
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
statului care-l garantează prin banca de emisiune. Distrugerea sa se pedepsește aspru. Pe de ală parte retribuția pentru munca ta reprezintă singurul mod de acoperire al necesităților întregii familii. Dac-l bei, așa să-ți alini necazul, soția și puradeii sunt în pericol să moară de foame. Într-un stat de drept risipire venitului destinat întreținerii este o crimă penală. Ați auzit despre așa ceva în România? Mă îndoiesc Însăși casa în care ai zămislit copii cu scumpa soție nu este
STATUL ŞI POMANA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374487_a_375816]
-
cu tine de la Canton? - Am stat șase luni la orfelinat la Cluj, apoi a veni o mătușă de la Tecuci și m-a luat. Între timp a murit și mătușa și am rămas la ăștia! - și arătă spre curtea plină de puradei. - Cine sunt ei? -O șatră de lăieți... Cu toată seceta care venise pe capul nostru, pepenii acelui om se copseseră. Ioniță vine la mine și mă ia la furat pepeni. Erau niște lubenițe mari, ca purceii, printre vrejuri. Îi udase
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
o ajuta pe mămică să-și ridice căruciorul în tramvai. Același lucru se întâmpla și la coborâre. La nașterea fiecărui copil, statul cehoslovac, printre altele, dota tânăra mamă cu un landou, de aceea am văzut atât de multe țigănci cu puradeii în cărucior, plimbându-se cu tramvaiul sau pe străzile orașului. Un bilet de tramvai era valabil pe două tramvaie, în cazul că erai nevoit să-ți schimbi traseul și luai altul. Se imprima pe el ora compostării și trebuia ca
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
Pandele. Se ridică în picioare. Își dădu jos șapca și pe ton umil cu accent neaoș, încercă să dreagă busuiocul: - Să trăiți șefu’! Să mor io, să moară mama, dacă te mint, n-am bani să iau o pâine la puradei, nici ieri n-am avut și colegu’ lu’ matale m-a înțeles și mi-a zis: ”Pandele, îmi dai mâine.” Trenul încetini. Tuuu! - atenționă locomotiva intrarea în haltă. Frânele docile s-au pus în mișcare. A urmat o mică zdruncinătură
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
care sugea vârtos dintr-o sticlă de ketchup, prevăzută cu biberon. Avem înlocuitori, foarte buni la gust, fabricați în America! Contele îl privi cu silă și rosti plin de greață: - Fă, Erji, du-te, dreacu’ afară și ia-ți și puradeii după tine, că-mi vin nervii la creier și acu’ vă golesc! Pastramă vă las, dacă mă mai enervați! De pe un fotoliu roșu se ridică cu greu o doamnă grasă, buhăită, cu mișcări șovăitoare. Se îndreptă spre ieșire târând după
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
era pe măsură. Seara veni repede. Vremea se mai răcorise. Înainte de a se întuneca, țiganii, ca la o comandă, se adunară să cineze la masa întinsă pe jos. Erau trei familii, neamuri între ei, iar corturile adăposteau 15 suflete. Toți puradeii erau sub zece ani, iar baba, care era cea mai bătrână, avea, după spusele ei, 35 de ani. Când mâncarea fu împărțită în trei talere de tablă și mămăliga răsturnată pe un cârpător și tăiată cu o ață în porții
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
folosință. - Ei, las' că ți-aduc eu ceva ca lumea. Fă așa cum ți-am spus eu și va fi bine, nea Viorele... Ia spune, ai lu' Cărămizaru sunt pe-acasă? De ăi mari, întreb eu, nu de prăpădiții ăia de puradei... - Sunt, dă-i în p...a mă-sii, că au făcut bairam în noaptea trecută la casa aia mare și au... - Aha! E bine, e bine așa... Hai, du-te și mata și fă-ți treaba cum trebuie! O să te
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
țărănime spre oraș, impus de regimul comunist, a adus cu el și forma aceasta contrafăcută de alai nupțial, dînd naștere la ceea ce vedem acum pe străzile orașului: grupuri pestrițe urlînd în dialect și cîntînd fals, însoțite de inevitabilele țigănci cu puradeii aferenți. Și asta, într-un oraș care a cunoscut ținuta civică, bunul gust, demnitatea. 9 iunie În preajma sfîrșitului, internat, Camil Petrescu nu-și dezminte forța caracterului și, de ce nu, umorul. Tratat de magistrul doctor Lupu, este găsit de acesta cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
În după-amiezile de sîmbătă, mai ales în ele, se perindă, pe sub fereastra atelierului, alaiurile nupțiale. Plecate de la Starea Civilă, în claxoane, alarme, păpuși cu stîrlici pe boturile mașinilor, balonașe (sugerînd mai degrabă, hazliu, incompatibilitatea prezervativelor în astfel de momente), cu puradei alergînd desculți în urma fericiților. Eroi de-o zi. Un eroism confecționat, sub semnul căruia eroii vor trebui să-și ducă, anonim și în muțenie, restul vieții. Secvențe de subterană. De obicei nu-mi place să rămîn dator cuiva de condiție
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ce pot ei prinde, în zona Palatului Culturii. Japonezul are un moment de maximă inspirație și, văzînd lîngă Lapidarium un grup de țigani curați și foarte decorativi, îi abordează, rugîndu-i prin mimică să-i dea voie să se fotografieze cu puradelul lor sugar. Zis și făcut. Tînăra țigancă îi întinde pruncul, japonezul îl ia atent, ca pe ceva din altă lume, și-i roagă și pe ceilalți din grup să-l încadreze. Japonezul retrocedează copilul și face temenele de mulțumire. Pînă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
asigurării „ordinii”, paznicii să-și umple sarsanalele). Desigur, totul era o naivă utopie raționalistă. De la un punct încolo, își făceau apariția țiganii. Veneau în haită și se băgau înjurând prin față, unii - înarmați cu cuțite. Țigăncile, baragladine sau pirande, foloseau puradeii de țâță ca arme. (Le-am văzut de multe ori lovind cu ei. „Ce faci, fă, îl omori!” „Las’ că fac acuma altu’.”) Era ca un fel de viol colectiv: bărbații de pază rareori făceau față încercând să apere coada
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
afară din casă dacă nu îi dăruiește, după cele câteva fete, și un fecior. Cuprinsă de disperare, jupâneasa Maria, îndemnată de slujnica Tudora, schimbă fetița pe care o naște cu pruncul atunci ivit pe lume al unei țigănci. Soi rău, puradelul devine un june destrăbălat, care o hărțuiește, cu gând păcătos, pe biata Crisanda, copila nedorită de tătâne-său. Vrând să-și salveze fiica, nefericita mamă îl otrăvește pe nemernic, trăind apoi o morbidă senzație de ușurare. Ca să o scape de
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
și înghețăm. Iscălind procesul-verbal, plecă imediat. Asistat doar de goarza comunală, procurorul își continuă singur ancheta. Mortul se afla în marginea satului, pe grădini. De acolo, Zalomir intră în țigănime. Aolind, în jurul lui, din bordeie, se grămădi o laie de puradei care, până în capul satului, se strigau unul pe altul. Se ghionteau și se îmbrânceau fără milă, cu gurile căscate și ochii sclipitori. Fete zburlite, cu cozi mari și căpățâni pline de puf, aveau fuste crețe, lungi și înflorate, iar băieții
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]