141 matches
-
chiral [1], L-histidina este un aminoacid esențial codificat de codonii CAC și CAU [1], Intră în constituția proteinelor și este aminoacid glucogenic [1], D-His nu apare în natură [1], aminoacid precursor al histaminei [2], aminoacid precursor în sinteza nucleelor purinice, C6H9O2N3 [3.4], sub acțiunea histadazei, rezultă amoniac și amoniac și acid uronic, care la om este transformat în acid formic și acid glutamic [3.4], decarboxilarea histidinei are ca rezultat formarea histaminei [3.4]. Treonină [1369,2370, 3371,4372
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
3.4], rezultă din acțiunea glutamin sintetazei asupra acidului glutamic, în prezența unei surse de amoniac și ATP [3.4], în organism are rol de donor de grupări aminice, luând parte la sinteza acidului guanilic, citidin trifosfatului, nicotinamid dinucleotidului, bazelor purinice etc [3.4], este utilizată și în procesele de detoxifiere prin conjugare [3.4]. Leucina [1484,2485, 3486,4487]: de la grecescul leukos - alb, ină [3.4], aminoacid esențial [2], cetogen [1], denumirea uzuală a acidului α aminoizocaproic [1.3.4
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
3' și 5' ale deoxiribozei. Între mononucleotide H3PO4 stabilește legături 3', 5' fosfodiesterice între două pentoze vecine: 5.1.3. Bazele azotate În structura acizilor nucleici intră două tipuri de baze azotate ciclice: bazele pirimidinice, care derivă de la pirimidină: bazele purinice, care derivă de la purină: 222 Bazele pirimidinice în structura acizilor nucleici se întâlnesc frecvent următoarele baze pirimidinice: Citozina (C), uracilul (U), timina (T). Bazele purinice din structura acizilor nucleici sunt adenina (A) și guanina (G): adenina este 6 aminopurina, iar
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
nucleici intră două tipuri de baze azotate ciclice: bazele pirimidinice, care derivă de la pirimidină: bazele purinice, care derivă de la purină: 222 Bazele pirimidinice în structura acizilor nucleici se întâlnesc frecvent următoarele baze pirimidinice: Citozina (C), uracilul (U), timina (T). Bazele purinice din structura acizilor nucleici sunt adenina (A) și guanina (G): adenina este 6 aminopurina, iar guanina este 2 amino, 6 hidroxipurina. În acizii nucleici bazele azotate sunt repartizate astfel; citozina, adenina și guanina sunt componente ale ambelor categorii de acizi
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
bazele azotate și rezultă prin hidroliza enzimatică parțială a nucleotidelor. Nucleozidele pot fi considerate heterozide cu legătură N glicozidică sau N glicozide. Legătura dintre aceste două componente se face prin intermediul atomului de N3 al bazelor pirimidinice și N9 al bazelor purinice cu hidroxilul βglicozidic al ribozei sau deoxiribozei. Nucleozid = Baze azotate + pentoze Nucleozidele pot fi pirimidinice sau purinice, iar acestea la rândul lor pot fi ribo sau deoxiribonucleozide, conform structurilor de mai jos. Nomenclatura se formează de la denumirea bazelor azotate la
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
N glicozidică sau N glicozide. Legătura dintre aceste două componente se face prin intermediul atomului de N3 al bazelor pirimidinice și N9 al bazelor purinice cu hidroxilul βglicozidic al ribozei sau deoxiribozei. Nucleozid = Baze azotate + pentoze Nucleozidele pot fi pirimidinice sau purinice, iar acestea la rândul lor pot fi ribo sau deoxiribonucleozide, conform structurilor de mai jos. Nomenclatura se formează de la denumirea bazelor azotate la care se înlocuiește terminația cu sufixul " idină " pentru nucleozidele pirimidinice și sufixul "ozină" pentru nucleozidele purinice. Astfel
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
sau purinice, iar acestea la rândul lor pot fi ribo sau deoxiribonucleozide, conform structurilor de mai jos. Nomenclatura se formează de la denumirea bazelor azotate la care se înlocuiește terminația cu sufixul " idină " pentru nucleozidele pirimidinice și sufixul "ozină" pentru nucleozidele purinice. Astfel ribonuleozidele pirimidinice se vor numi citidina și uridina, iar cele purinice, adenozina și guanozina. Denumirea deoxiribonucleozidelor primește în față prefixul " deoxil ": deoxitimidina, deoxicitidina, deoxiguanozina. În structura acizilor nucleici nu există timidinribonucleozide și uracildeoxiribonucleozide. 5.1.5. Nucleotide Nucleotidele reprezintă
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
conform structurilor de mai jos. Nomenclatura se formează de la denumirea bazelor azotate la care se înlocuiește terminația cu sufixul " idină " pentru nucleozidele pirimidinice și sufixul "ozină" pentru nucleozidele purinice. Astfel ribonuleozidele pirimidinice se vor numi citidina și uridina, iar cele purinice, adenozina și guanozina. Denumirea deoxiribonucleozidelor primește în față prefixul " deoxil ": deoxitimidina, deoxicitidina, deoxiguanozina. În structura acizilor nucleici nu există timidinribonucleozide și uracildeoxiribonucleozide. 5.1.5. Nucleotide Nucleotidele reprezintă unitatea structurală de bază a acizilor nucleici care sunt polinucleotide. Nucleotidele se
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
sunt esteri fosforici ai nucleozidelor: Nucleotid = Nucleozid + Acid fosforic. Clasificarea nucleotidelor se face în funcție de natura pentozei și a bazei azotate, în mod analog cu clasificarea nucleozidelor. Astfel, nucleotidele se împart în două grupe: ribo-și dezoxiribonucleotide, iar fiecarea din acestea în purinice și pirimidinice. În nucleotide, acidul fosforic poate esterifica grupările hidroxil din pozițiile 2', 3', 5' ale ribozei sau cele din pozițiile 3', 5' ale dezoxiribozei.Nucleozid 5 ' fosfații predomină în stare liberă în celule îndeplinind funcții metabolice importante. Nucleotidele au
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ARN conține riboză,iar ca baze azotate adenina, guanina, citozina și uracil, iar ADN conține deoxiriboză, iar ca baze nucleice adenina, guanina, citozina și timina. Acizii nucleici au o structură tetranucleotidică, fiecare macromoleculă fiind formată din 4 nucleotide diferite două purinice și două pirimidinice, care alternează între ele. Structura secundară a acizilor nucleici este diferită: ADN are o structură secundară bicatenară, dublu helicoidală, în timp ce ARN are o structură secundară monocatenară. 5.2.2. ADN Structură, funcții, proprietăți Acizii deoxiribonucleici sunt localizați
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
perechi de baze azotate și are înălțimea de 34 A°, iar diametrul de 20 A°. Cele două catene helicoidale sunt strâns legate prin legături de H intercaternare care se stabilesc după o regulă specifică între anumite perechi de baze, una purinică și alta pirimidinică și care imprimă stabilitatea stucturii secundare. Din punct de vedere structural și energetic este favorizată numai legarea adeninei cu timina și a guaninei cu citozina, ceea ce determină ca raportul lor să fie egal cu 1. Adenina și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
acidului folic este legat de funcționarea acidului tetrahidrofolic ca și coenzimă , în transferul fragmentelor cu un atom de carbon (C1) pe care le fixează ireversibil la N5 sau N10. Derivații rezultați participă la reacții de biosinteză în metabolismul aminoacizilor, nucleotidelor purinice și pirimidinice, a acizilor nucleici. Acidul folic i se mai atribuie rolul în formarea eritrocitelor, leucocitelor. Ca un efect al carenței în acid folic este și instalarea anemiei megaloblastice, caracterizată prin eritrocite anormale, de dimensiuni mari, însoțită de scăderea rezistenței
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
căror secvențe de baze azotate dorim să le aflăm, se găsesc incluse în fragmente de țesuturi vii sau moarte, ori în celule cultivate in vitro. Acțiunea sondelor genetice se bazează pe fenomenul de hibridare care are loc între bazele azotate (purinice și pirimidinice) de pe sondă cu bazele azotate ale ADN-ului sau ARN-ului „țintei“ de studiat. Respectiva hibridare se produce după legea complementarității lui Watson și Crick. Această cuplare dintre sondă și țintă este de o înaltă specificitate: sonda este
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
pentru a forma o dublă elice de 20ă în diametru. Cele două catene sunt antiparalele. Din punct de vedere biochimic, molecula de ADN este formată din trei elemente: o moleculă fosfat, o moleculă glucidică (dezoxiriboză) și alternând, patru baze azotate: purinice: adenina (A) și guanina (G) și pirimidinice: citozina și timina. ARN (mesager, ribozomal, solubil etc.) implicat și el în procese de carcinogeneză virală și cu alte etiologii (factori fizici, chimici etc.) posedă în structura sa moleculară trei dintre bazele azotate
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
însă la mărimea genomului uman (-3x109 baze), s-ar putea ajunge aproximativ la 300 de erori per celulă și diviziune celulară. Se estimează că existența și intrarea în funcțiune a unor mecanisme de control al erorilor de împerechere a bazelor purinice și pirimidinice introduse în structura ADN nou format în cursul replicării, ar putea reduce cantitatea acestor erori la 110 baze copiate. S-a putut stabili că în dezvoltarea unei tumori există o fază precoce în care are loc apariția unei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
observă din fig. 3-63, în cazul corecției scurte (short patch) se desfășoară, cronologic, următoarele acțiuni: l A. Depistarea (recunoașterea) locului în care, sub influența stresorilor externi sau interni, a apărut o împerechere anormală de baze azotate, sau una din bazele purinică ori pirimidinică lipsește. Acel loc este notat cu AP = de la A purinic sau A pirimidinic site. Depistarea defectului este opera glicosilazelor clasice, iar tăierea și îndepărtarea bazei alterate misiunea AP endonucleazelor; l B. La eliminarea zahărului abazic (numit astfel deoarece e
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cronologic, următoarele acțiuni: l A. Depistarea (recunoașterea) locului în care, sub influența stresorilor externi sau interni, a apărut o împerechere anormală de baze azotate, sau una din bazele purinică ori pirimidinică lipsește. Acel loc este notat cu AP = de la A purinic sau A pirimidinic site. Depistarea defectului este opera glicosilazelor clasice, iar tăierea și îndepărtarea bazei alterate misiunea AP endonucleazelor; l B. La eliminarea zahărului abazic (numit astfel deoarece e lipsit de baza azotată cu care ar trebui să fie cuplat), contribuie
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
tăierea și îndepărtarea bazei alterate misiunea AP endonucleazelor; l B. La eliminarea zahărului abazic (numit astfel deoarece e lipsit de baza azotată cu care ar trebui să fie cuplat), contribuie și ADN polimeraza β care este în final completată cu baza purinică sau pirimidinică ce lipsește. Dar sudarea catenei ADN nu o poate face doar ADN polimeraza β. În proces de ligaturare intervin și alte enzime, precum XRCC172 și ADN ligaza III. Coroborarea acțiunii acestor enzime de recunoaștere, tăiere, eliminare și sudură
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a deșeurilor metabolismului azotat, rinichiul mai îndeplinește o multitudine de funcții vitale. 21.1. Funcțiile rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
îl tăvăleam prin mit și halucinație, prin analogii și paralogisme, prin surrealism și Art Nouveau și pop și op, și imaginam geneza unui formidabil animal de lumină galbenă, un fetus cu diamant în frunte, pornind de la dubla elice, cu baze purinice și pirimidinice, înălțată în piața Bucur Obor {"peste Bucureștiul cu ziduri și glorii / răsăriseră sorii", scriam)... Hașiș, mescalină, morfină, curara și meritai erau cele cinci elemente din care se modelau ziduri și arbori, fețe umane cu ochi roz și buze
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
a deșeurilor metabolismului azotat, rinichiul mai îndeplinește o multitudine de funcții vitale. 21.1. Funcțiile rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
molecular. Evoluționiștii moleculariști susțin ipoteză că selecția naturală a ghidat puternic evoluția proteinelor. Mecanismul genetic al substituțiilor de nucleotide în secvența genică este oferit de capacitatea atomului de hidrogen din structura bazelor azotate de a-și schimba poziția în cadrul inelului purinic și pirimidinic („mișcare tautomeră”) și prin aceasta de a asigura trecerea bazelor azotate din acizii nucleici de la forma ceto- la forma enol sau de la forma amină la forma imină și prin aceasta de a modifica proprietățile de complementaritate și de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
polinesaturați și a glicogenului. Sursele alimentare sunt reprezentate de ficat, carne, cereale, legume și fructe. Vitamina B 12 sau cobalamina participă la o serie de reacții enzimatice din cadrul metabolismului proteinelor, glucidelor, lipidelor și acizilor nucleici. Ea contribuie la sinteza bazelor purinice și pirimidinice prin transfer de radicali metil și formil și participă la menținerea mielinei la nivelul sistemului nervos. Principala sursă de vitamină este reprezentată de ficat, cantități mai mici găsindu-se în lapte, carne, pește si ouă. Vitamina C sau
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
a deșeurilor metabolismului azotat, rinichiul mai îndeplinește o multitudine de funcții vitale. 21.1. Funcțiile rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
apă oxigenată și radicali hidroxil, substanțe cu mare capacitate de oxidare. Dacă aceste substanțe vin în contact cu structuri de importanță vitală pentru organism (acizi nucleiciă se vor produce rupturi la nivelul lanțurilor de AND și alterări ale bazelor 71 purinice și pirimidinice, precum și inactivarea unor enzime.mult de la un element la altul. Timpul necesar pentru reducerea la jumătate a unui element radioactiv se numește perioadă de înjumătățire și este caracteristică fiecărui element radioactiv, variind de la câteve secunde la miliarde de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]