304 matches
-
existențial. Autorul vrea să pună în evidență gradul de implicare a personajelor sale, faptul că omul stă sub forța tiranică a istoriei. Să se vadă, printre altele, episodul colonelului-moșier Păcuraru, aluzie la trecerea bunurilor, a pământului de la individ la stat: “Pusta” sa a fost încorporată fermei, care căpătă denumirea de Gospodărie Agricolă de Stat, iar săracii satului lucrau cu ziua pe această, nou-apărută, “moșie”. Dar se pot reține multe alte secvențe (unele întinse, altele mai scurte). Toate sunt evocate din perspectiva
OLIMPIA BERCA, UN ROMAN AMBIŢIOS de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358221_a_359550]
-
I. PE PUSTA, de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 1128 din 01 februarie 2014. La coborâre o aștepta un cavaler, cu pălărie neagră, având boruri mari, cu manșete dantelate la mâini și o invitase la umbră unui stejar secular care domnea peste
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 1128 din 01 februarie 2014. La coborâre o aștepta un cavaler, cu pălărie neagră, având boruri mari, cu manșete dantelate la mâini și o invitase la umbră unui stejar secular care domnea peste pusta fără margini. -Ce bine să fii întâmpinată de un cavaler, îmbrăcat cu pantaloni negri, strânși în cizme înalte, cu cămașă albă de în topit, cu guler rotund care decorează haină lungă și albastră că văzduhul, cu nasturi aurii, culeși bucată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
zmeurii, bordo că ultima privire a amurgului de vară. Ia loc pe banca așezată la umbră stejarului și urmărește o reprezentație din repertoriul unui pustnic, descendent dintr-o baronesă exilata în Siberia, apoi eliberată și recompensată cu fermă din această pusta, cu zeci de hectare. Citește mai mult La coborâre o aștepta un cavaler, cu pălărie neagră, având boruri mari, cu manșete dantelate la mâini și o invitase la umbră unui stejar secular care domnea peste pusta fără margini.-Ce bine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
cu fermă din această pusta, cu zeci de hectare. Citește mai mult La coborâre o aștepta un cavaler, cu pălărie neagră, având boruri mari, cu manșete dantelate la mâini și o invitase la umbră unui stejar secular care domnea peste pusta fără margini.-Ce bine să fii întâmpinată de un cavaler, îmbrăcat cu pantaloni negri, strânși în cizme înalte, cu cămașă albă de în topit, cu guler rotund care decorează haină lungă și albastră că văzduhul, cu nasturi aurii, culeși bucată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
zmeurii, bordo că ultima privire a amurgului de vară. Ia loc pe banca așezată la umbră stejarului și urmărește o reprezentație din repertoriul unui pustnic, descendent dintr-o baronesă exilata în Siberia, apoi eliberată și recompensată cu fermă din această pusta, cu zeci de hectare.... ÎI. SLIPUL NEGRU ABSORBIND SOARELE DIN OCHII FEMEII, de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 886 din 04 iunie 2013. Ți-am zărit poză. Bărbat bine, mușchiulos și înalt. Erai lungit pe un șezlong alb, acoperit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
cu dulceața dint-on colț de cârpa. Ș-acu iau ce-i sosi! Când mi-o pușcat Doaga pe Murăș în Arsuri (că trântisă gios pe Petrișor a lu Ianăș și i-o dat nu-știu-care on lităr de rachiu să-l puste), dăm să mă bag cu oile pe dos. Oile numa nu și nu, da n-am lăsat după iele; le-am bătut c-o joarda și dup-aia m-am căit ș-am plâns. S-o vinit Murăș la minie
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
băăă, vedz, tu iești cioban bun! M-am umflat în pene. - Măi diemult, ierea în Slăvei poienari, unu de-ai lu Dobrei. Ave oi multe șî pe toamnă, la o nedeie, o dat sfoară că tocmește ciobani, să plece la pustă, la iernat. Or vinit vo doauădzăci, c-atunci să-ndiesuia să să bage la oi ficiorii. Noa, le-o dat sara cogioacele șî dimineața, nainte de-a să scula, o trecut pe la fiștecari. Pe cari i-o gasât cu cogiocu ud
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
GEOPOLITICA PUSTEI GETICE ÎN ANTICHITATE ȘI EVUL MEDIU Grecii antici au sesizat foarte bine importanța geopolitică și economică a regiunii și au fondat în zonă cîteva colonii și emporii (factorii comerciale), printre care cele mai importante erau Tyras la vărsarea Nistrului și
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
a Dunării putea fi străbătută de la Est la Vest și îndărăt de cavaleria nomadă. După cum am mai menționat, din cauza condițiilor natural-climatice care semănau mai degrabă cu cele ale deșerturilor din Asia Centrală, contemporanii au numit regiunea de stepă din sudul Basarabiei - „Pusta Getică”, după numele locuitorilor autohtoni. Aceste condiții vitrege favorizau invadatorii nomazi obișnuiți cu lipsa de apă și un tain cît se poate de auster. Tradiția istorică și datele arheologice confirmă faptul că Pusta Getică a făcut parte din statul dac
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
numit regiunea de stepă din sudul Basarabiei - „Pusta Getică”, după numele locuitorilor autohtoni. Aceste condiții vitrege favorizau invadatorii nomazi obișnuiți cu lipsa de apă și un tain cît se poate de auster. Tradiția istorică și datele arheologice confirmă faptul că Pusta Getică a făcut parte din statul dac al lui Burebista care și-a extins hotarele pînă la Bugul de Sud în cursul său de mijloc și de jos. Vechile polisuri eline erau prea fărîmițate din punct de vedere politic și
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
regilor barbari (în cazul nostru - daco-geți). Darius I, fiul lui Histaspus, regele perșilor, a încercat să atace triburile sciților dușmănoase imperiului său care populau stepele din bazinul de nord al Mării Negre. El a trecut Dunărea și s-a afundat în Pusta Getică. Condițiile climatice, lipsa de apă potabilă și atitudinea dușmănoasă a băștinașilor, l-au forțat pe regele persan să facă cale întoarsă după ce a ajuns dincolo de Nipru și chiar Don. O politică expansionistă articulată în zonă a început să fie
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
diadohilor săi. Astfel, în timp ce marele Alexandru se lupta în Asia împotriva perșilor lui Dariu al II-lea, guvernatorul Traciei Pontice, Zopyrion, a întreprins o expediție împotriva Olbiei (colonie greacă de la gurile Bugului de Sud, numit de către greci Hyspanis n. a.), tranzitînd Pusta Getică (Bugeacul). La reîntoarcere, atunci cînd macedonenii se pregăteau să treacă peste Dunăre, ei au fost atacați de către geți. Zopyrion cade pe cîmpul de luptă, iar armata sa este nimicită. Următoarele tentative (aa. 300, 299 și 292 î. lui Hr
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
ceremoniilor în societățile crescătorilor de animale. Selecția populațiilor din Europa s-a făcut din alt unghi de abordare, deoarece există puține grupuri care trăiesc respectând ritmurile anotimpurilor (de pilda, cultura crescătorilor de animale din Sardinia sau a crescătorilor cai din pusta ungară) și, de asemenea, puține culturi nomade migratoare, cum ar fi cea roma. Mai mult, deși Europa prezintă o varietate enormă de grupuri etnice și limbi diferite, cultura oamenilor care populează continentul este, în mod substanțial, similară, iar stilul lor
Mirella Ferrera: Populaţii ale lumii. Cronică, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339273_a_340602]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > PE PUSTĂ Autor: Suzana Deac Publicat în: Ediția nr. 1128 din 01 februarie 2014 Toate Articolele Autorului La coborâre o aștepta un cavaler, cu pălărie neagră, având boruri mari, cu manșete dantelate la mâini și o invitase la umbra unui stejar secular
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
Publicat în: Ediția nr. 1128 din 01 februarie 2014 Toate Articolele Autorului La coborâre o aștepta un cavaler, cu pălărie neagră, având boruri mari, cu manșete dantelate la mâini și o invitase la umbra unui stejar secular care domnea peste pusta fără margini. -Ce bine să fii întâmpinată de un cavaler, îmbrăcat cu pantaloni negri, strânși în cizme înalte, cu cămașă albă de in topit, cu guler rotund care decorează haina lungă și albastră ca văzduhul, cu nasturi aurii, culeși bucată
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
zmeurii, bordo ca ultima privire a amurgului de vară. Ia loc pe banca așezată la umbra stejarului și urmărește o reprezentație din repertoriul unui pustnic, descendent dintr-o baronesă exilată în Siberia, apoi eliberată și recompensată cu ferma din această pustă, cu zeci de hectare. După ce terminase micul expozeu, bărbatul fluieră scurt și prietenos, semn la care apăru din pâlcul de copaci un cal negru și zvelt. La prima lovitură de corbaci, răsunând sub forma unui ecou spiralat în aer, calul
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
om și animal. Mauve îi aplauda vădit impresionată. -Și acum ne vom continua drumul cu trăsura, spre a vizita ferma cu diverse animale. Vreau să-ți arăt străduința pusă în slujba unui trai înfrumusețat. -Cu mare plăcere, cavalere, din adâncul pustei! a exclamat Mauve, ridicându-și rochia lungă, dizolvată în atmosfera întâlnirii și potrivind umbrela de soare deasupra capului. -Aici poți vedea cai pur-sânge, pregătiți pentru concursuri sau vulturi antrenați în prinderea șoarecilor ori măgari care mănâncă din palmă și râd
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
pasărea acvatică, subit apărută, s-o înalțe sus spre cer, când se scrie ultima pagină din dragostea lor, păzită de flacăra unei lumânări în descreștere progresivă. Știe de mult, înainte de vreme, că lacul nu poate îndeplini imposibilul. Referință Bibliografică: Pe pustă / Suzana Deac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1128, Anul IV, 01 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Suzana Deac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
cu vânt - termen dominant, gr. pneuma, ebr. ruah), dat fiind că duhul și harul, așadar, par a fi fost retrase din arealul unde ne zbatem “înrămați de propria noastră demență”: “Ce ne mai rămâne/ dacă și vântul pleacă/ din această pustă,/ din această vale umedă/ și mlăștinoasă?”). Ce ne mai rămâne, ce dăinuie, dincolo de orice ruină și orice rătăcire? Rămân monahii de la Muntele Athos, rămân toți monahii și toți nevoitorii, precum, spre exemplu, “Sfântul” (Sfântul Sava) de la Baziaș sau Arsenie Boca
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
acum după aproape o sută și ceva de ani, de la trecerea în neființă, pe acest geniu al poeziei românești, prozator și jurnalist politic. „Oameni de bine” l-au redus la tăcere, deoarece le aflase intențiile lor mârșave, acelor câini ai pustei mongole, ce i-am primit cu brațele deschise pe pământul nostru moștenit din străbuni.. i-am primit în casele noastre. Rău am facut; acum ei sunt stăpâni, dar ție române, nici că-ți pasă prea mult, chiar dacă demonstrezi pentru Roșia
ROMÂNIA, ȚARA TA ROMÂNE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/343919_a_345248]
-
ctitori, mari bărbați, Eroii noștri legendari, Semeți, viteji, cu brațe tari, Încununați Cu creste de Carpați ! Spre Basarabia zburați Și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, În pustă și în orice loc Aceeași limbă ei vorbind Până la aromâni, în Pind... Și să rămânem veșnic frați Bând apa vie din Carpați, Aici, la Sfinxul din Bucegi, Unde-am avut preoți și regi. Și o Credință am avut Din veac
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului mi-e o sete de cleștar de ardentă risipă albul se logodește cu negrul brumat țigara fumată arde iubirile de nicotină dependența de roz pictează nuduri absente iubesc ca în pustă cu toți caii liberi soarele naște monștri îndrăgostiți ehei iubirea nu se ornează cu îngeri de ceară se scrie pe portative cu chei eu când vreau să iubesc iubesc staccato închid porțile sărutului iau loc la masa tăcerii te fluier
ÎNTRE OGLINZI PARALELE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340156_a_341485]
-
doar tu ai cheile de la mansarda unde femeia-poem își dezbracă orgoliile de pe pe acoperișul lumii privesc nopțile ca pe niște poeme de zile mari și nu-ți scriu decât cu aripi de păun sinceră de la înălțimea sufletului meu, cal de pustă, stea rubicondă, cer diluvian... soarele îmi pictează norii cu albe consoane femeia-poem râde sardonic întinsă leneș în patul tău Referință Bibliografică: Acoperișul lumii / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1651, Anul V, 09 iulie 2015. Drepturi de Autor
ACOPERIȘUL LUMII de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377321_a_378650]
-
Acasa > Literatura > Proza > ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1731 din 27 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Drumul de la Debrețin până acasă l-am parcurs mai mult noaptea prin pusta ungară și pe drumuri dosnice, de aici înainte carnetul meu de însemnări are filele albe; doream să ajung cât mai repede acasă, s-o întâlnesc pe Agneta. Bănuiam că ea trebuia să fie undeva să mă aștepte. Îmi socoteam zilele
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377565_a_378894]