318 matches
-
întors singure acasă! Mare mi-a fost atunci bucuria, dar și uimirea deopotrivă când, ajuns și eu acasă, descopăr la adăpostul unui stog de fân de lângă grajd toate oile mele, albe și negre, aciuiate acolo pe întuneric de teama vânturilor pustiitoare!... Publicat in volumul "Eternele visari", Editura INFORAPART - 2010, Galati Referință Bibliografică: Elegii de April / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1126, Anul IV, 30 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
princiar al evadatului din sine. La ce bun un suflet mare, dac-atârnă ca o zdreanță ? Iar versul trimite la lamartinianul Un seul être vous manque, et tout est depeuple . Un suflet mare, cât o Himalaie, se face mic, în fața pustiitoarei singurătăți. În fața neființării, pândită de ne(-mai-)fiind, ființa reproșează vieții colții răi, trimitere mai degrabă la colții de stâncă pitiți pe fundul apei, care provoacă eșuarea și naufragiul chiar și a corăbiilor cu toate pânzele sus ... În loc de încheiere, îl
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
fizică, datorită stării inerțiale ce o stăpânește, dar mai ales vremurilor vitrege pe care le traversează, împreună cu omenirea întreagă, în timpul și după ultima conflagrație mondială. Culpa lor este în totalitate acoperită de avalanșa distrugătoare a războiului și de ciuma tot atât de pustiitoare din anii ce au urmat, când indivizi de o rapacitate venală au călcat peste cadavrele celor iviți întâmplător în calea lor. Matei, Sidi, Sorina, Werner, Helga și Vlad pier pe front sau sub ploaia de bombe; Petre și Cleo mor
ION CATRINA – TĂRÂMUL UMBRELOR – O REEDITARE MAI MULT DECÂT NECESARĂ de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342947_a_344276]
-
sufletului. În lacurile teluricului străbun, Muzele cântă din liră Și metorii sunt vrăjiți puternic, De linul sunet al muzicii, Ce-i umple de extaz Și-i preschimbă-n vaze ale fericirii Uitând de chin și jale. Orfeu, venind din munții pustiitori Cu vocea meloasă ce se aude-n văzduh, Născând în inimile arboringenilor muritori, O mângâiere sublimă-n cugetul profan, Ce-i lăsa să trăiască-n desfătarea teriană. Semințiile, transmițând din veac în veac Balade, doine și melodii pline de veselie
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
fața pe ele ca și pe o perină. - Iată că am ocazia să’i dovedesc dragei mele, că nu’mi pierd vremea degeaba, cu învârtitul de hârtii la Academie!...Deci ascultă: - Cu toată ființa mea! Pentru că tătarii, după năvălirea lor pustiitoare, în Europa, în 1241, au luat în stăpânire ținutul dintre Carpați și Nistru, de unde făceau dese incursiuni în Transilvania și Ungaria, prădând, distrugând și luând robi, Ludovic cel Mare, de Anjou,(1342-1382) rege al Ungariei și Poloniei, fiul lui Carol
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
principal - de dominația otomană și să se modernizeze rapid. Progresele au fost vizibile pe toate planurile: politic, economic, social, cultural. Să nu uităm că, în acest interval, apar “Junimea” și Eminescu! A doua perioada: anii 1919-1938. Ieșită dintr-un război pustiitor și lovită de o criză economică de o duritate nemiloasă (1929-1933), România a izbutit, totuși, să înregistreze un remarcabil progres în toate direcțiile, 1938 fiind anul de vârf al României interbelice. - Vorbiți de două perioade excepționale, Domnule Profesor! Ce se
DESPRE REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989, DESPRE REVOLUŢIONARI ŞI CLASA POLITICĂ DE ASTĂZI, ÎNTR-UN DIALOG CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/382078_a_383407]
-
ani de secetă îndelungată, Ploaia se revarsă ca din senin, Nebănuită, neașteptată... Niciun semn nu prevestea furtuna, Nicio adiere de briză Pe țărmul de la marginea zării, Niciun val care să încrețească Întinderea liniștită de apă, Împăcată cu sine, Sub dogoarea pustiitoare a amurgului! Ca o vrajă, s-au răsucit norii, Și trupul subțire al tornadei A început să danseze, Luând prin surprindere Sufletul pustiului Și unindu-l pentru totdeauna Cu înaltul albastru al cerului... Nopțile deveniră incandescente, Licuricii invadară plaja toridă
PETALE DIN FLOAREA DE LOTUS (1) de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380603_a_381932]
-
așijderea aplicarea ei până la cele mai mici detalii, cu preocuparea furibundă de a găsi noi și noi forme de distrugere a rezistenței celui nereeducat, de nimicire a ultimelor reziduuri de umanitate ce i-au mai rămas. Suferința îndurată este imensă, pustiitoare, fără zecimale și fără milă...” (citat de Demostene Andronescu în De Veghe La Cumpăna Vremilor-articole, cronici, mărturii. Ed. Christiana, București-2011, p. 351-352) Virgil Ierunca exilat la Paris a scris lucrarea Fenomenul Pitești. Iată ce ne relatează printre altele: „Toată lumea cunoaște
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
voastre, tot așa și acest eveniment, fiind singular nu poate fi decât de bun augur! -Și dacă totuși, magistre, interveni un profesor din Roma, va fi vorba de un eveniment nefast prevestit de aștri? Care va genera poate un război pustiitor, o răscoală a evreilor în răsăritul imperiului și apoi un război și mai mare cu parții, singurul imperiu care ne-ar putea sta împotrivă!? -Ba bine că nu! i se răspunse. Evreii sunt prea slabi ca să respingă dominația Romei. Iar
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
sine, proclamat de erou. A doua încercare de a iubi o femeie îl vindeca pe Allan, în Himalaia. Dar, spuneți-mi, era nevoie de o vindecare de iubire dacă aceea pe care a trăit-o a fost reală, adâncă, mistuitoare, pustiitoare ori aducătoare de vindecare a sufletului?! Nu i-a fost iubirea născută și crescută până la cele mai înalte niveluri de Maitreyi, la care nu orice muritor ajunge nici în vis, suficientă? Presupun că NU. Pentru că, dacă ar fi fost altfel
DESPRE POVESTEA UNEI IUBIRI MISTERIOASE ȘI INTERZISE. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375519_a_376848]
-
devenit obișnuit - l-a-nlocuit cu un calvar mult mai perfid și mai amar decât obida dinainte. Atunci, ca Faraonul să-nțeleagă că-i un nevrednic muritor și că Tu, Domnul, ești Unicul de viață și de moarte dătător, trimis-ai plăgi pustiitoare peste-a Egiptului suflare, ca inima de căpcăun a bestialului stăpân (după ce Tu i-ai împietrit-o) să se înmoaie și să plângă pentru trufia sa nătângă, văzând cum prăpădenia lovește c-o suverană necruțare doar egipteni fără crezare. Cădeau
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
între Ortodoxie și dezvoltarea tehnică...în ce ne privește pe noi, știința nu face decât să întărească dogmele ortodoxe” . g) Este imperios a se realiza scoaterea fiilor Bisericii din această „turbină” postmodernă a propriei „deveniri” dezechilibrate, generatoare de stres și pustiitoare de suflet. Rolul duhovnicilor este covârșitor: la scaunul duhovniciei se pot modela conștiințele. Posibile soluții: diminuarea expunerilor la manipulările din mass-media, accentul pus pe cultură, lectură biblică, scripturistică și patristică, dezvoltarea trăirii religioase autentice, ieșirea din tiparele modei. Se impune
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
frate nici măcar cu fratele lui basarabean, bucovinean și de mai departe (așa numita diasporă). Și altă dată românii au cunoscut vremuri de mare restriște (de pildă sub călcâiul de fier al turcilor, muscalilor sau ungurilor, respectiv în timpul ori după războaiele pustiitoare purtate cu aceștia), dar niciodată până în prezent, nici măcar în timpul celor două conflagrații mondiale, România n-a cunoscut un asemenea asalt al tâlharilor interni și externi asupra bogățiilor sale, asalt purtat ba cu știință, ba cu artă de către floarea cea vestită
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]
-
să înșface cât mai repede banii. După noi potopul!, iată lozinca-far călăuzitor pentru toți acești tâlhari la drumul mare. De aceea, ce să ne mai mire calamitățile tot mai dese (ploi torențiale, alunecări de teren, vijelii, întroieniri), care se abat pustiitor asupra românilor! Iar dacă nu se vor lua măsuri rapide pentru oprirea măcelului din păduri și pentru reîmpăduriri, frecvența și forța calamităților va spori până la dispariția completă a unor localități. Chiar municipiul Sighetul Marmației, localitate așezată între râuri, este „în
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]
-
Să soarbă licoarea ce-aduce noroc. În vraja de-o clipă cât sunt doar cu tine... Îți simt răsuflarea adiere de foc. Dintre toate Dintre toate iluziile, cea mai autentică și des întâlnită este FEMEIA... Dintre toate durerile, cea mai pustiitoare este săpată de FEMEIE... Dintre toate plăcerile, cea mai dulce este creată de FEMEIE... Dintre toate drumurile, cel mai scurt este cel ce duce la FEMEIA iubită... Dintre toate FEMEILE, cea mai bună, curată și iubitoare, plină de grijă afectuoasă
CU PLECĂCIUNE, FEMEIE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345531_a_346860]
-
Aruncă năcazul și patima urii/ Încearcă să prinzi din legile firii/ Scânteia divină: virtutea iubirii” de ing. silvic V.M. Frumos în acele frumoase zile românești, înduioșător, trist în zilele noastre în care mai vedem în pădurile noastre doar sursa exploatării pustiitoare iar scânteile virtuții s-au stins. A mai rămas turismul transformat în business. Aici, este o zonă turistică unică, unde și unele vechi galerii miniere se pot transforma in obiective turistice cum sunt prin Europa, mai ales in Germania unde
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
scriu! Când muza-isi va lua Aripa rozalie, Si va pleca spre alte Lumi de vis, Spre altă inima Deschisă și pustie. Cândva, voi înceta Să mai visez! Voi sta sub nucul Înverzit, din curte. Sub stropi de ploi, Sub vânt pustiitor, Sub lespede Având la cap o cruce. Cândva, un zbor Se va fi frânt! O lacrima de plumb Va fi obolul. Din zori senini Va rămânea un dor, Un cântec trist, O amintire vagă. Referință Bibliografica: Cândva / Florina Emilia Pincotan
CANDVA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372705_a_374034]
-
Pînă aici, totul e frumos. Discuțiile cu virtualii solicitanți se derulează extrem de plăcut și de interesant, probabil pentru amîndouă făpturile dialogale, pînă în clipa în care se pune, în sfîrșit, problema prețului... Trăim, încă, după cincizeci de ani de comunism pustiitor și după zece de înfiripare a unei societăți care își dorește iar prosperitatea, trăim încă oarecum în sărăcie. Polului sărac, se înțelege, numai de pictură nu-i arde. Celui prosper îi arde, dar... dar... cum să spun, într-un al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
formă sensibilă percepută cu insațietate prin simțuri. Devenit principiu suprem, frumosul favorizează, ca În Moartea lui Tizian a lui Hofmannsthal, o evaziune din contingent: „Ale frumuseții necuprinse porți/ Prilejuri pentru-o magică scăpare...”. Totodată, el ascunde În sine o dedublare pustiitoare, lăsând să se Întrevadă, sub linia pură, degradatul. Revelația acestui fapt o are Dmitri Karamazov În acea bivalență ce include atât „idealul Madonei”, cât și „idealul Sodomei”. Încarnări ale acestei frumuseți cu două chipuri sunt fie Rosalba, „Mesalina-Fecioară”, curtezana rafaelică
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nord-estul Bulgariei, în apropierea Varnei, unde au supus cele șapte triburi slave (679) și, în 681, încheie un tratat cu Bizanțul. La sfârșitul secolului al VI-lea și prima jumătate a secolului al VII-lea, Dobrogea (Sciția) a suferit invazii pustiitoare, orașele sale au fost distruse și provincia de graniță a Imperiului intră sub dominația primului țarat bulgar (679-971).29 NOTE 1. Nicolae Iorga, Istoria Românilor, vol. II, București, 1936, p. 3-7. 2. Ibidem, p. 9. 3. Ibidem, p. 9-10. 4
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sclavinii) timp de trei ani, dar, în 533, el este ucis într-o acțiune militară, încât "barbarii puteau trece fluviul nestingheriți" (Procopius). Incursiunile slavilor izolați sau aliați cu alte populații se intensifică între anii 545-550. În 550-551, izvoarele menționează invaziile pustiitoare ale sclavinilor, hunilor și kutrigurilor în Tracia și Iliria. În 559, kutrigurii sub conducerea lui Zabergan, în alianță cu bulgarii și slavii, au atacat Scythia Minor, Tracia și Macedonia și au ajuns până în Grecia (Procopius). În scurt timp, în 561-562
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din centrul Europei, margraful Liutpold din Bavaria a organizat o expediție militară împotriva ungurilor, dar, în lupta din 907, a suferit o grea înfrângere, iar el a fost ucis. În anii următori, în urma acestei înfrângeri, ei au lansat numeroase atacuri pustiitoare în teritoriile germane, Bavaria, Saxonia, Turingia, Franconia, Suabia, Burgundia, Alsacia, apoi în Lorena (Franța), Lombardia, Toscana, Campania (Italia), care s-au încheiat cu prăzi bogate. Ei nu atacau, în general, cetăți importante și orașe mari, ci doar orășele, sate, mănăstiri
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nume de oraș sau de sat din antichitate nu s-a păstrat până azi pe teritoriul României (fosta Dacie), în forma sa antică, cu schimbările cerute de legile limbii. Chiar dacă unii (puțini) coloniști romani ar fi rămas în Dacia, năvălirile pustiitoare ale barbarilor au distrus aceste rămășițe neînsemnate așezate "în calea răutăților". Limba română, spune Roesler, este o limbă sud-dunăreană ce cuprinde împrumuturi însemnate din cea albaneză, vorbită în sudul Peninsulei Balcanice. În plus, limba română este "adânc înrâurită" de limba
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
avar (796-803), în urma loviturilor date de franci și bulgari, se ajungea la o nouă situație politică, care avea drept rezultat creșterea demografică pe întinse spații geografice, investigațiile arheologice atestă sporul de populație. Până la începutul secolului al X-lea, marile invazii pustiitoare ale arabilor (sarazini), normanzilor și ungurilor au luat sfârșitt, ceea ce a dus la stabilitatea societății europene și creșterea populației ei. Către Anul 1000, populația Europei întregi era de 42 milioane locuitori, dar această creștere demografică nu era uniformă. În sud-estul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
abătut o întreită năvălire cu grave urmări: năvălitorii au distrus tot ce le-a ieșit în cale, oamenii tineri prinși au fost uciși, iar prizonierii au fost supuși la chinuri cumplite, cinci strategi ai armatei au fost capturați. În urma invaziei pustiitoare din 1036, așezările de pe malul drept al Dunări, de la Capidava până la Dervent, au fost complet distruse, încheindu-și definitiv existența.-așezarea de la Dinogetia-Garvăn a fost incendiată, dar locuitorii s-au refugiat în mare parte. Până în 1046, n-au mai avut
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]