535 matches
-
poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele populare la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
A fost sincer, bun cu mine, nu am avut nici cea mai mică neî'nțelegere nerezolvată printr-un sărut sau o contopire î'n mrejele dragostei, Totul a decurs cel puțin până acum într-un acord deplin. Acolo unde există putină dragoste, există și înțelegere deplină. Eu nu judec cum sunt alții, nu comentez și fac totul spre a fi liniște cel puțin între noi. Suntem așa cum trebuie să fie un cuplu și chiar dacă ne lipsește acea hârtie, eram ca și
DE VORBĂ CU MINE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361131_a_362460]
-
cu Paraschiva Popa Moisă, fiică de preot, scări curate totdeauna, la parter unde, de obicei, era o cameră pentru cei vârstnici o magazie - cămară, unde pe rafturile din lemn nu lipseau bulionul, chiar de zarzăre, magiunurile din „tuleu” sau „agen”, putina cu varză, merele în rafturi, pe un singur rând, mere mari domnești, pere de toamnă dar și cele de iarnă din care se făceau mâncăruri delicioase fie de post fie cu carne; pe lemne tăiate după formatul butoiului, erau așezate
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
o rugam să-mi mai povestească din trecutul familiei. - Iosif, bunicul tău pe care nu-l știi a murit în 1940, la 80 de ani, era foarte gospodar. Încă de când era copil avea o plăcere deosebită să pritocească varza din putina mare unde încăpeau peste 150 de verze ce se consumau până aproape la începutul verii, așa ținea de mult datorită pritocirii dese, zilnice. Această îndeletnicire o avea și după ce ne-am căsătorit. Avea Iosif un obicei pe care și l-
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
5 m. de unde pătrundeai în beciul casei, destul de mare cu bolți, zidite pe grinzi groase de fier în forma literei „u”, destul de solide, pentru a ține prăvălia. În beci erau paturi cu nisip pentru depozitarea legumelor pe timp de iarnă, putinile cu varză la murat. Cumpăram câte o sută de pepeni și îi țineam în beci la răcoare, consumându-i până la mijlocul toamnei. Și mere țineam în beci, stăteau bine, mai ales că aici aveam o fântână de 7 m, cu
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
Prin sufletul lui se strecură o răcoare care-l făcu să se scuture. Se închină: Își făcu cruce de două-trei ori să piară de lângă el toate duhurile rele. Trecuse pe aceste drumuri de zeci de ori, ducea marfă la oraș, putini de brânză, piei de miel, lână, făină, mălai...Deodată se trezi în fața cailor cu trei mogâldețe, părea să fie oameni. Unul din ei strigă la cai: - păru să fie același glas. Și puse mâna pe el și-l trase din
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
iar el prinse un levier în mână și se îndreptă către locul unde fata îi relatase că s-a petrecut agresiunea. N-a găsit pe nimeni. Se vede treaba că individul își revenise și, văzând că poate fi descoperit, spălase putina fugind din zonă. În graba sa, scăpase cuțitul, care îi căzuse de la centură, probabil, atunci când căzuse și el pe caldarâm, în urma loviturii precise aplicată de Romelia. Intors la mașină, Petru i-a spus fetei să nu-și facă griji că
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 5 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363733_a_365062]
-
perechea de miri. Acum chiar că o făcuse, isi dădu seama Andrada. Se afișase în familie cu Râul, iar dacă nu ieșea nimic între ei, avea să suporte multă vreme de acum înainte întrebările indiscrete ale mătușilor ei, nu mai putine de șase. Privirea derutata îi căzu pe funda uriașă lipită de posteriorul miresei, sau, mă rog, de rochia ei. - O alegere interesantă, rase Râul urmărind direcția în care se uită ea. - Of, Doamne, scăpa Andrada! Urmară alaiul pas cu pas
NUNTA PERFECTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350368_a_351697]
-
mare defect. Sunt mici. Cu pardonul omorî omul (populară)... Cu scuzele omorî muzele (literară). Numai când măsori cu metrul prieteniei, îți dai seama cât de singur și sărac ești (Nae Cernăianu). Tocmai cei care au mai mult timp au mai putina răbdare. Am mulțumirea că am publicat maxime în revistă Minimum... (biografic) • Prozator pe distanțe scurte... (idem). • Bună ideea, să nu-ți faci griji. Dar dacă ele, grijile, insistă?! (Andrei Bacalu). Nu cere și nu ți se va da! • Lozinca: „Vrem
CALEA CEA DREAPTĂ A DREPTURILOR EGALE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349074_a_350403]
-
POLITICIAN LIBERAL Autor: Lia Lungu Publicat în: Ediția nr. 67 din 08 martie 2011 Toate Articolele Autorului “Toate vrem acelesi lucruri in viata: vrem libertate, vrem sanse pentru prosperitatea sociala si personala, vrem copii sanatosi si realizati, vrem cit mai putina suferinta in lume, vrem siguranta strazii fara spaime. Intrebare este o provocare - cum sa le atingi?” Zvetlana Preoteasa candidează pentru conducerea Organizației Naționale a Femeilor Liberale (ONFL). Proiectul său de program politic, intitulat sugestiv „Apel către doamne” este susținut de
PROFILUL UNUI POLITICIAN LIBERAL de LIA LUNGU în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348632_a_349961]
-
de milă, plus că dacă nu au înregistrat convorbirea și pe mine mă bloceaza să nu mai vorbesc nu nimeni din vodaffone.ro nu am ce să fac, nu? Da, după ce i-am rugat frumos pe e-mail să aibă mai putina nesimțire pentru că sunt multe treburi necurate la mijloc... oricum, și după acest e-mail interesant că mi s-au sustras până la sub 5euro, a bine și cu acea ultima mare convorbire. Am incercat acele minute într-o convorbire cu mam și
EXISTA COMPANIE DE TELEFONIE SERIOASA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344513_a_345842]
-
de italiană. Una desigur nerecunoscuta de lingviști dar suficient de elastică pentru a ne înțelege chiar și între noi vorbitorii de română. Următoarele două soiuri de vin se înscriu în același traseu glorios, bine armonizat cu gustul feluritelor bucate, din ce in ce mai putine de pe platouri. Cert este că am reușit totuși, la un moment dat, să remarcam și sigla fermei deși ea era prezența pe toate etichetele. Întrucât descoperim o interesantă alcătuire heraldica nu ne sfiim, nici nu mai puteam, să cerem lămuriri
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
vie, mai întâi tata scotea ușa de la beci, încărca cu paie o saltea din pânză din fuior de cânepă țesută de mama iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic și îi încărca în căruță, apoi bota cu apă, o putină pentru a avea și apă pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, un calup de săpun de casă, lemne din salcâm pentru construcția propriu zisă a colibei, carton asfaltat și alte obiecte de strictă necesitate pe termen mai
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele populare la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
noștri, înainte de a fi devenit mai buni ca ei. Urmează discursul virulent al unui președinte de partid din opoziție, urmat de o foarte numeroasă listă a celor care în numai doi ani de când se aflau pe post de gestionari la putina cu miere, deveniseră posesori ai unor averi incredibile. Milionari în toată regula și chiar miliardari. Dar nu în lei, ci în dolari. Fără să fi câștigat la loto sau pronoexpres. Fără să fi primit vreo moștenire fabuloasă de pe altă planetă
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
care le generează un profit imediat? - Cred că sunt absorbiți rapid de verdele dens de pe dolari. Prin educație poti ajunge acolo puțin mai târziu, sau chiar în același timp, iar beneficiile colaterale sunt infinit mai mari și mai multe. Trebuie putină ambiție și de asemenea binecuvântare de la Dumnezeu. Dacă Dumnezeu nu ar fi fost cu mine aș fi fost demult poate un drop-out sau un alt român ilegal care trebuie să se însoare de pe-o zi pe alta pentru hârtii
EDUCAŢIA ESTE CEL MAI IMPORTANT LUCRU ÎN AMERICA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348112_a_349441]
-
brînci. Ieșeau șoarecii din borte fără frică, da' cu ochii bleojdiți și îndrăzneală mare, gata să sară la mîță ca s-o scarmene. Se îmbătaseră de la damf, săracii. Pe urmă oamenii au început să pună vin și prin ciubere, prin putini, putinici și putinele, prin hîrdaie, cofe și cofițe, cofăiele și cofăieșe pe care nu le mai folosiseră de ani și ani de cînd cu căldările iestea de tablă și de plastic. Să nu uit de chiupuri și ulcele, ulcioare și
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
În CRÂȘMA vă simțiți bine... Că-n ALIANȚĂ vă ține; De casă uitați cu anul, La crâșmar îi faceți planul, Că în două cincinale, I-ați băut zeci de ocale... Da mai lăsați-o de țuică Și-apucați-vă de mucă! ...Spălați putina, și roiu! Și mai lăsați dracu`țoiul. - Bravo ție, nota zece!... Că la vorbă nu te-ntrece Nici Pona, nici văru Crin; Hai noroc și să trăim! Moș Ilie-i dă răspuns, Iar cheflii sar în sus. - Moș Ilie, să
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
viei, mai întâi scotea tata ușa de la beci, încărca cu paie o saltea din pânză de cânepă, țesută de mama iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic[1]și îi arunca în căruță, apoi lua bota cu apă, o putină plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, calupul de săpun de casă, lemnele din salcâm pentru construcția propriu zisă a colibei, carton asfaltat și multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
2014 Toate Articolele Autorului GOLGOTĂ NOUĂ -Poem pentru Euridice- Marea bolnavă-mi bate în fereastră, De tine, iată, cerul s-a aprins, Psalmodiind iubirile, învins Nu e nici timpul, nici risipă noastră... Din ce in ce ne e tot mai putina Umbră în care taine vor să-ngroape Furtuni neghioabe. Împietrită-n pleoape Golgotă nouă mi-e a Ta lumină! Blestemul clipei cine să ni-l poarte? Călcam sfioși norocul efemer, Nu-nțelegeam că toate-n lume pier... Și nu știam
GOLGOTĂ NOUĂ de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365544_a_366873]
-
aparențe, este înfometat. Să fi neglijat fiica rostuirea pomenilor ?!.... Este de cercetat oricât de ingrată ar fi sarcina. Din fericire, nu a mai este cazul. Dacă tot pornise să exploreze, Albert coboară în beci. Intrarea era destul de comodă. Dincolo de câteva putini înșirate se zăresc lespezi din piatră de râu așezate unele peste altele, cu mortar între ele. Între câteva mortarul lipsește lăsând să se vadă găuri asemenea unor capete de galerii. Surpriza este reciprocă, amândouă ființele înlemnind pentru câteva fracțiuni de
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
președintele C.A.P.-ului după destituirea celuilalt președinte care l-a condus de la înființare. L-au concediat pentru că nu pricepuse în atâția ani cât de adânc să bage mâna în averea pe care o administra. A fost prins când căra putinile cu brânză și mieii gospodăriei la București unor fiice de boier, la care a fost argat. Dacă acestea nu veneau să viziteze ceapeul pe care fostul argat îl prezenta ca pe propria sa moșie, poate dacă nu s-ar fi
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
stabilind și un record de viteză domestică (imposibil de omologat însă), doamna se întoarse cu o cană, apoi se așeză pe un scaun privindu-l hipnotic pe Aristide care, ca un nesimțit ce era, gemea de plăcere legumind borșul de putină printre dinți. Armistițiul dură cam un minut după care, doamna, luată de un val de căldură, smulse cana din mâna netrebnicului și rosti hotărât: - Dacă nu spui acum, tot ce trebuie, mă duc la nenorocitu’ ăla dă Lae, îl dau
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
Din carnea aburindă, mama prăjea în tigaie la foc de lemne o friptură nemaipomenită. Niciodată, în viața mea, nu am mai mâncat o carne așa gustoasă. Ne așeza la masa mică, rotundă, pe scăunele mici, scotea o varză murată din putina de lemn și ne îndemna să mâncăm. De fapt, nu era nevoie să ne îndemne, că noi abia așteptam. Aceasta era pomana porcului. Mama nu mânca. Ținea post. Când se întuneca, în Ajunul Crăciunului, pe ulițele satului se auzeau colindătorii
CRĂCIUNUL POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351465_a_352794]