453 matches
-
întâi, după ce-i tăiată, iarba miroase a iarbă Și atunci se știe că viața-i spartă Numai morții miros așa cum ar trebui să fie la toți dacă se putea să trebuiască Dacă totul înflorește Atunci orice mireasmă e o minciună Putoarea este adevăratul secret Un om pute până-n străfundul propriului Om Până când totul e gata Îți muți fața Și o pui în locul omului Până când e fața întregului loc de împuțiciune Asta-i istoria cea mai adâncă a omeniei Asta-i marea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
meu mort în craniu Oamenii Toți având la ei povești, o groază de povești excitante Și ei înșiși terminându-se în cele mai împuțite povești O să mă aducă acasă împotriva mea Nici un om nu vrea să scoată totul la iveală Putoarea mea, bătrânețea mea, sfârșitul meu idiot Există numai oamenii care nu există Și acum mă va înfuleca câinele. (furios) Tuuuu Tu ce pe tine nici o formă nu te-a găsit Tu poți să mă ai cu bucurie Numai Pe mine
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
s-atârne în ștreangul frazelor. Capacul burții atât de omenesc de prietenoasă, aproape ca o invenție a micului mare om despre iubirea aproapelui, pentru că altfel poporului taților puși la uscat trebuia să li se permită să își întâmpine curajos propria putoare, pe care îl pusese la copt din grămăjoara dulceagă ultima istorie a cântecului de seară a tovărășiei celor care-s gata să ia foc pentru viitorul milog. Și de aceea noi suntem siliți din răsputeri de cântarea care dete peste
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
stinge puțurile de țiței în flăcări, și incendia fundul mărilor, se pot lăcui mașinile, se poate restaura Estul Europei și semna pâinea la cina celor mai sudici din Sud. O absurditate inumană. O oroare în sine, care rimează la repezeală putoarea cu onoarea de sine însuși. Un atac cuprinzător generalizat la adresa noțiunii de terapie și anume prin lipsa de particule sănătoase, de la care s-ar putea recupera ceva după boală. Sănătatea ca loc de pornire a unei fantasmagorii. Aparatură subterană ca
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și tu odată pentru totdeauna în sfârșit să-ți îngropi vorbirea, Mariedl... MARIEDL: Dar vorbirea este așa de bine tăiată, mamă, vorbirea este ca o operație la cald a intestinului gros la organele sexuale ale creierului.... PREOTUL: Ca... Ca o putoare înfulecată... D-voastră... D-voastră mâncați vina ca pe Mielul de Paști tras în frigare. Memento mori... Și mea culpa, dar cinstit... Și în mod răspicat vă rog. Aveți habar cum trebuie să arate un om păcătos, mort atunci când zace
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mai supărătoare rea decât toate pozele tuturor găurilor de femei la un loc, pentru că trebuie să îngropăm în ea toate lichidele morții. TATĂL LUI MARIEDL (trezindu-se): Asta nu merge. Închisoarea mă cunoaște. Închisoarea știe cu precizie ce fel de putoare are corpul meu. Nu mai vreau să mă sprijin de clădirea închisorii. De aia nu putem organiza uciderea lui Mariedl. Și de aceea pentru mine stârvul satisfăcut până la crăpare al lui Mariedl are un caracter legat de poliția judiciară. MAMA
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și ucigașii“ și de multe ori „se încinge boala între dânșii bolnăvindu-se și cei sănătoși“. Iarna nu există lemne pentru foc, dar, chiar de ar fi, nu se poate încălzi temnița pentru că „neavând ogeac spre răsuflare, din care pricină a putorii și mai ales a fumului cărbunilor ce se obicinuește, încingându-se cei în chiși de boala lingorii au murit cei mai mulți vinovați“. Din această cauză, din când în când, deținuții sunt lăsați să cerșească prin oraș, căci Vodă nu le oferă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ceară lui Dumnezeu ce poftește și toate i se vor da. Pentru mirosul rău al gurii. Ia praf de cuișoare, praf de coajă de rodie, fierbele într-un ibric cu oțet de trandafir și fă gargară călduță, prelungă, astfel dispărând putoarea din gură. Pentru a nu rămâne pete după vărsat. Când urmează a se usca vârsatul, întinde pe față (de 4 ori pe zi) pasta făcută din linte fiartă în lapte dulce. Pentru gurguiul țâțelor. Dacă pruncul aspru la supt țâță
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
fiindu-ne benefic. M-am ciocnit pe străzi și în magazine cu lume grăbită și stresată. M-au pipăit și câțiva hoți de buzunare. Am MIROSIT: mâncăruri specifice, aroma portocalelor și altor citrice încă neculese (sezon, în noiembrie), dar și putoarea din centrul Atenei - OMONIA - cel mai urât km 0 dintr-un oraș pe care l-am văzut pe oriunde am umblat ! Am GUSTAT: baclavale, prăjituri, supe cu pește, portocale (la ele acasă), fistic, lămâi, măsline. Cultura națională e măslinul, vreo
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
la fotografii nu se pot numi nici jurnalism, nici literatură ci... pupat în locul unde nu bate soarele. Știți care e paradoxul ? Că nici un portretizat în foița asta n-are nevoie de asemenea prezentări, că sunt destul de serioși să nu suporte putoarea unor dihori puși să-i șmenuiască ! O fi bătălia pentru imagine aprigă, dar chiar așa de jos... Limba groasă aplicată astfel o să-i doară "la imagine" tocmai pe aceștia. Dar și la pungă și mai ales la viitoarele alegeri. Mare
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pe gură, spre panica subliminală și oroarea aceluia. Un Savaonarola se naște în elogiul spiritului și în detrimentul sexului, predică ce nu este întrecută decât de verva expresivă cu care îl veștejește pe liderul băieților de la "Cantemir" travestit în curvă, javră, putoare, târâtură, precum și de imaginarul punitiv al victimei acelei agresiuni homoerotice: Lulu este sortit să cadă pradă păianjenului monstruos, bineînțeles în vis. În realitate va muri peste ani, alunecând sub roțile unui tramvai. Imaginile orbitoare tip Van Gogh alternează cu imagini
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ceară lui Dumnezeu ce poftește și toate i se vor da. Pentru mirosul rău al gurii. Ia praf de cuișoare, praf de coajă de rodie, fierbele într-un ibric cu oțet de trandafir și fă gargară călduță, prelungă, astfel dispărând putoarea din gură. Pentru a nu rămâne pete după vărsat. Când urmează a se usca vârsatul, întinde pe față (de 4 ori pe zi) pasta făcută din linte fiartă în lapte dulce. Pentru gurguiul țâțelor. Dacă pruncul aspru la supt țâță
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
în ale credinței. Sub privirea împăciuitoare a unui episcop ghiftuit, un popă lumeț și șugubăț vorbea mirenilor de virtutea scăpătăciunii. Prin boscheți, zăceau haimanale trândave duhnind a transpirație. În șanțurile din preajma tavernelor, sforăiau bețivi. Erau bâzâiți de muște, atrase de putoarea țuicii. În apropiere, cârciuma mazacă se afunda sub apăsarea depravării. Un miros rânced răzbătea dinăuntru. De pereții ei, se rezemau muieri deocheate. Țineau în brațe pisici jigărite și aruncau ocheade. Își ascundeau chipul neîngrijit, boindu-se. Erau văpsite cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mai mare grabă, dracii își luau tălpășița din fața lui. Pentru harul său, era prețuit de la pruncul care scâncea până la baba care se ținea de chilabaleală. În văzduhuri, de la atâta bârfă adunată se forma câte un nor de pălăvrăgeală care, cu putoarea lui, ademenea demonii. Prea cucernicul părinte i-a blagoslovit, uitându-se plin de mândrie la acești neprihăniți. Aveau fețele scăldate de luminile calde răspândite de vitralii. I se părea că privea sfinți născuți din niște țărani simpli. Și-au făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pe vremea comunismului) microcartierul de cotețe și cocine: pestilența acestora amintește de un abator stâlcit de arșița verii ori de o tăbăcărie mizeră sau de accidentalele deversări ale latrinelor, când o conductă „josnică” își ițește cornițele la suprafața pământului. Infernul putorii, iată cum se numește uneori infernul pământesc, înainte de revelația infernului al doilea și definitiv pentru cei păcătoși. Cam așa arată un bloc de locuințe „în stil clasic”. O Românie scurtcircuitată. Și cum aproape jumătate din actualii locuitori ai orașelor românești
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
tova de la județ a sunat goarna adunării femeilor mai tinere sau mai vârstnice, membre ceapiste, cărora le-a ținut următoarea cuvântare „mobilizatoare”: „Fa, oilor! Imediat să treceți la adunat sfecla de zahăr de pe câmp că vă ia dracu’ pe toate, putorilor!”. Afară era un glod de care nu te puteai feri nici cu cizme, darămite să mai scoți și sfecla cu furca! Una dintre femei i-a spus cam așa: „Tovarășa, da’ matale nu vreți să veniți cu noi la cules
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nu vreți să veniți cu noi la cules sfecla, așa de-un exemplu?”. Atât i-a trebuit Anetei Slivneanu, că a și început a pune în aplicare învățăturile partidului comunist pe care l-a slujit până la venerație: „Cum ai spus, putoare?! Eu, care am învățat atâta carte să intru în mâl?! Intră tu, proasto! Și-o să intri și în căcat până la gât dacă ți-o cer eu, vaco!”. Ei bine, această persoană bine intenționată, bine crescută și extrem de politicoasă, a procedat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
că trebuiau să tragă trenul pe linii moarte și să aștepte, pentru că trenurile armatei, care aduceau înapoi soldați sau provizii, aveau prioritate, drumul de la Huși până la Brăila a durat mai bine de-o lună. Zile întregi de foame, frig și putoare, imagini care acum îi reveneau în minte lui Cristi și nu se mai opreau. Cum se țineau să nu facă pe ei, pentru că n-aveau unde ; cum împărțeau câte o conservă stricată de pește ; cum se rugau în fiecare noapte
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
minciuni, toată arta e o minciună. Preface până și iadul în grație și drăgălășenie. Gunoi! Adevărata suferință este... este... Dumnezeule, m-am îmbătat... este... atât de diferită. O, Charles, dac-ai putea să vezi orașul unde m-am născut... Și putoarea asta care scuipă... Cum pot ființele omenești să trăiască în felul ăsta, și cum pot să-i învețe și pe alții? De-am putea măcar să ne ținem gura! Drama, tragedia aparțin scenei, nu vieții, ăsta-i baiul. Le lipsește sufletul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
undă: "E o trădare să accepți să joci pentru Edenman et co". Zice că ar fi fost mai bine să-i "atragă" acolo și după aia "să-i tăbăcească bine și să se care" sau "să detoneze o bombă cu putoare acolo în sală". Întreb la ce ar servi acest comportament huliganic, dar nu primesc niciun răspuns serios. În cele din urmă sunt nevoit să-i spun să se ducă la el în cameră. (M. începe să plângă, nu știe cine
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
est-european) cu păduchele (sau cu ploșnița) a fost o constantă a antisemitismului. „Cea mai murdară dintre toate semințiile - scria Karl Marx referindu-se la evrei - se Înmulțește ca păduchii” <endnote id="(790, p. 154)"/>. Menită să sugereze, chipurile, murdăria și putoarea evreului, dar și parazitismul acestuia (694), asocierea „evreului ruso-polonez” cu „păduchele ruso-polonez” a ajuns pe la 1900 să fie reprezentată pe cărțile poștale germane, care circulau prin toată Europa <endnote id="(589, p. 360)"/>. În România dintre cele două războaie, chiar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
metodă „absolut sigură și garantată”, cum ne asigură o reclamă de la Începutul secolului XX <endnote id="(843, p. 122)"/>. Este firesc să ne Întrebăm ce anume a provocat astfel de imagini - atât de puternice și de răspândite - privind „murdăria și putoarea evreului”. Una dintre explicațiile date de comentatori este cea rasială. „Murdăria evreului” s-ar datora „bolilor evreiești”, printre care ciudate boli de sânge și de piele, precum și scurgeri menstruale de sânge nu numai la femei, ci și la bărbați <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și la bărbați <endnote id="(vezi 503)"/>. Această „boală etnică” (curso menstruo sanguinis) era invocată pentru a explica, pe de o parte, nevoia imperioasă de sânge pe care evreul, chipurile, și-o satisface prin infanticid și, pe de altă parte, „putoarea evreului” <endnote id="(688, pp. 36-39)"/>. De la această stare de murdărie patologică de care ar suferi evreul ar rezulta și mirosul urât degajat de acesta. Într-un comentariu juridic, Senatus Consulta Hispaniae, publicat În Spania În 1729, sentința este scurtă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de propaganda nazistă <endnote id="(83)"/>. Obsesia germanilor că evreii sunt murdari la propriu și la figurat („murdăria lor fizică și morală”, cum scria Hitler În Mein Kampf, În 1924), că degajă mirosuri pestilențiale („adesea mi se făcea greață de la putoarea degajată de acești purtători de caftane”, nota același) <endnote id="(267, p. 638)"/> și că suferă de maladii stigmatizante (sifilis, de pildă) i-a făcut pe naziști să creadă că evreii alterează puritatea etnică a societății germane, murdăresc rasa ariană
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
secole, precum și condițiile igienice precare din ghetourile și târgurile (stetl-urile) Europei Centrale și de Est ar fi condus la o stare accentuată de murdărie a evreilor și, implicit, la un miros neplăcut degajat de aceștia. „Este greșit să consideri că putoarea ar fi la evrei naturală și endemică - scria medicul Ramazzini În 1700 despre «maladiile ghetourilor» din Italia - ; mirosul, pe care Îl răspândește lumea măruntă din rândurile lor, se datorează Înghesuielii din casele lor și sărăciei” <endnote id="(455, II, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]