130 matches
-
Să mă faci tu pe mine curvă... A házamban hoztalak és ilyen aljasságot csinálni nekem... Te-am adus în casă și să-mi faci tu mie una ca asta... Részeges disznó... Să pleci de-aicea... Și să-ți iei și puturoșii tăi de bani, nu mă cumperi tu pe mine...“ Andrei a ieșit în noaptea murdară, frigul și lapovița l-au izbit în față, și-a ridicat gulerul pardesiului, înaintând repede pe străzile înguste, mărginite de case groaznice, mici, cu curți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
păstaie despicată sub ochii lor. ― Voi trece numele cu mâna mea. ― Așa vom face, Înălțimea Voastră! Întocmai așa! turui nacealnicul, făcând o veritabilă temenea. ― Oceni harașo! Își strânse mantaua pe el și se răsti fără menajamente: Dar scrieți odată pricazul, puturoșilor! Se răsuci pe călcâie, militărește, și porni repede înapoi, spre apartament, lăsând toate ușile date de perete în urma lui. Peste o oră, nacealnicul intră sfios la general. Îl găsi așa cum îl știa dintotdeauna. În uniformă impecabil călcată, bărbierit, pudrat, parfumat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cu „noi“. —Și? — Și dacă te rogi cu „noi“ înseamnă că nu ești singur. Înseamnă că ai o responsabilitate față de ceilalți oameni. Înseamnă, ca răspuns la întrebarea lui Cain, da, tu ești. —Păzitorul fratelui meu? —Frate, tată, fiu, văr îndepărtat, puturosul de alături care nici măcar nu îți e rudă. Dar dacă sunt toți morți? — Morți, vii, care e diferența? Tot ai responsabilități. De asta vii tu aici? Ridică din umeri și zâmbi. Ai un motiv mai bun? Continuă să rânjească la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
clădirilor, frunzele zdrențuite ale unui palmier, o bucățică de cer. S-au deschis și s-au reînchis Încet, ca În vis. Ce mama dracului! Idioții ăștia de jucători de badminton nu mai sunt În stare să câștige nici un meci. Niște puturoși! Nu-i destul că pierdem Întruna În fața scârbelor ălora de indonezieni, acum ne bate până și Danemarca, poți să-ți imaginezi una ca asta? Ce rahat! O țară ca a noastră n-ar trebui să mănânce bătaie de la o țară
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
îngropi în sunetele mele moarte. Să mă duci mai departe. Și tu? Cum rămâne cu tine? Lasă-te în suspensie și strici tot. O pierdem pe ea, mă pierdem pe mine. David nu câștigă nimic în afară de cocoașa noastră - sentimentul ăla puturos de vinovăție. Știi și tu ce grea e cocoașa asta... Portocalii Leei erau, de fapt, un singur pomișor, în ghiveci. Restul au crescut în capul meu. Ce încerc să-ți spun, înainte să rămân o carcasă fără sunet, este că
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
alții. Legal, elegant. Dacă după ce ăștia, adică oamenii cu inițiativă, Își trag partea lor, legal, elegant, alții rămîn cu ce le trece lor printre degete sau chiar cu nimic, ce se zice despre ei? Că nu au, pentru că sînt niște puturoși care nu vor să muncească! Păi nu sînt și din ăștia, care nu le place să muncească? Bineînțeles că sînt, dar eu nu mă refer la ăia. Eu mă refer la ceilalți care muncesc și cu toate că din munca aceea a
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
cumetriei fetei tale! Vino, nu fi nebun, vino, măcar să o vezi cât e de frumoasă! Că doar nu te-o fi cununat Partidul vostru comunist cu Pepenoaica! Arde-v-ar focul Iadului capitalist din toată America, cu partidul vostru de puturoși! Vino, că, altfel, o să ajungem de râsul lumii!... În nopțile de dinaintea cumetriei, Nicanor dormi în fânul din podul grajdului, ciulind urechea la hămăiturile care veneau spre el din Baisa, subțiate și slăbite de stavila depărtării. Cât baba Maranda țanțoșă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
altcineva la sicriu. - Părinte, părinte, stai mai încet... aleargă contabilul. - Ce-i? Nu mai avem mult, vreo două cădelnițări! - Părinte, n-au terminat bețivanii ăia groapa, n-avem unde să-l îngropăm pe Costache! - Ei, ’tu-le muma lor de puturoși, Doamne iartă-mă, gura mea... și eu ce să fac? - Păi nu știu, părinte, poate să ne oprim aici, lângă stejarul acela, punem mortul pe băncuță și te-apuci și Sfinția Ta să spui o predică, ceva, mai lunguță, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
posace întâiului sfetnic...! LINGUȘITORUL: Numai o minte strălucită ca a Măriei Tale putea să bată așa departe. Iară noi nu încetăm a învăța mereu din pildele pe care ni le dai. PRICINĂ: Învățați, învățați, și nu uitați a-mboldi pe puturoșii de logofeți să scrie în terfeloagele lor toate acestea, pentru a rămâne și celor de după voi prilej de învățătură și de mirare. LIMBUTUL: Să nu te-ndoiești de asta, Măria Ta. Încă de pe acum nu doar supușii Măriei Tale, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cu sine decât gândea - copilașul ăla, lungit pe burtă? O fi contemplând vreo furnică, sunt sigur! Furnica, uf!, unul din cele mai ipocrite animale! Nu face decât să se vânture de colo-colo, făcându-ne să credem că muncește. E ca puturosul ăla, care merge în pas alergător, împungându-i cu coatele pe toți câți îi ies în cale, și nu mă-ndoiesc că n-are nimic de făcut. Ce să facă, dom’le, ce să facă, ce treabă are el! E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
răspuns bădăranul de Martín, și-abia atunci s-a apropiat ca să dea mâna cu el. Ce mai cavalerie! Galantonie bărbătească! Ascultă-mă pe mine. Îți spun, sunt niște brute, pur și simplu niște brute. — E preferabil să fie brute decât puturoși, ca, de exemplu, trântorul ăla de Mauricio, care, nu știu cum, ți-a sucit mințile... Căci după informațiile mele, și sunt din sursă sigură, te încredințez, a naibii să fiu dacă parșivul ăla te iubește cu adevărat... — Îl iubesc eu, și e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mare acolo părintele Ioachim. N-ați văzut-o. Treceți să vă uitați. Minune. E chiar peste drum de casili lu’ dom’ general Goncea. Alea cu herghelia dinspre pădure. Șantier greu, cu două duzini de meșteri. Îi scoate sufletul părintelui de puturoși. Și ciubucari, ceva de spaimă. Trebuie să stea toată ziua de urma lor, altfel nu mai termină casa nici anul ăsta. Și de Sfântul Dumitru părintele vrea musai să-i facă sfeștania de inaugurare. Vine și prea sfințitul, așa s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
mi-a povestit în amănunt întâmplarea, mi-a descris camera ăluia, mi-a spus cum îi miroseau casa și pielea, miroseau amândouă foarte urât, era probabil un tânăr fără bani pe atunci, nu se prea spăla și pielea îi mirosea puturos, așa îmi povestea Loredana, un nespălat!!!!, nu mi-a plăcut de el, zicea, nimeni nu e ca tine, așa începe dragostea, de la miros, cum să mă îndrăgostesc eu de ăla?, niciodată, tu ești Maestrul meu... Eu am apărat-o totdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mai buni fii ai poporului! - Hai mă, ce stai? Nu înțelegi de vorbă bună? - se rățoi Vasile la mine dând să apuce de șevalet. Noi ca membri de partid trebuie să luăm atitudine contra dușmanilor comunismului, să scăpăm țara de puturoși ... Auzi, tu ... pictează ... Treci la muncă, uăi, că nu pot săți zic tovarășe, că nu ești tovarăș cu mine! Aici chiar că avea dreptate Vasile! Cum puteam eu să fiu tovarăș cu el? Să-mi fie rușine dacă m-aș
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
adevărat că un elev picat e semn că nu sunt bun educator <victor37>: ok, nu ai timp să te ocupi de toți elevii... <sys>: văd că pricepi nivelul clasei trebuie să fie media între cei inteligenți și hărnici, și cei puturoși și idioți <sys>: unii excelează, alții o duc grăpiș... <sys>: daca ii pic, îmi ștric vacanță: trebuie să îi pregătesc să treacă... <victor37>: mai bine îi treci din start <sys>: da. Nu am probleme nici cu directorul, nici cu părinții
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
om. Înainte de a muri eram hotărât să-i despic capul acestui sălbatic, folosindu-mă de femurul celui sau celei pe care ucisesem în cumplita noapte a amintirilor mele. Așa că am deschis geanta. În clipe măsurând veacuri, am introdus mâna în puturosul gentoi, înșfăcând femurul. L-am scos. Numai că, Dumnezeule, nu era nici un femur! Nu ucisesem pe nimeni, spre imensa mea bucurie, dar și spre la fel de marea mea îngrijorare, căci iată la ce bolnave și întunecate plăsmuiri putea ajunge o imaginație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
palton pus pe umeraș, pe lângă care mai atârnau pe puțin vreo cinșpe, iar sub ele, pe podea, se înălța un alt morman, tot de paltoane, din care, lovindu-l cu piciorul, s-a ridicat un iz de clei, atât de puturos încât m-a luat cu greață, i-am zis lui Zsolt că bine-am mai nimerit-o, dar el mi-a spus să tac din gură, că dacă aveam altă soluție mai bună, pentru ce n-am spus-o, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
norii se supun funcțiilor lor naturale și nu știu sau nu le pasă de cât de frumoși sunt. Care lucru știe, cărui lucru îi pasă de propria-i frumusețe? Doar femeilor frumoase - a, da, și artiștilor, cred, artiștilor adevărați, nu puturoșilor, rataților, escrocilor și circarilor de duzină printre care a trebuit să-mi croiesc drumul. Eu sunt un artist - un artist al evadărilor. Atunci când am fost în Welcome-In lângă La Guardia, cu obscuritatea lui, cu femeile lui de închiriat, cu avioanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
se învață de mic, progresiv. Că ea îl zidește pe om, îi dă bucuria vieții, și că antonimul ei, adică lenea, îl putrezește. Românul a văzut întotdeauna în leneș un individ în decompoziție, de aceea l-a numit putoare sau puturos, cuvinte derivate din etimonul latin putor putoris, adică dihor, jivină care își amețește prada, exalând un iz insuportabil. Ei bine, poate o asemenea făptură să vorbească cetățenilor despre muncă? Adică tocmai celor care aproape cinci decenii au fost înșelați, exploatați
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
din satele învecinate. Proiectul ar fi foarte bun, tovarășe Casapu, spunea tocmai atunci președintele sfatului, dacă n-ar fi o mică problemă: vărăștenii și obedenarii ăștia care vor întovărășire agricolă sunt săraci lipiți pământului, vai de maica lor, și pe deasupra, puturoși și bețivi... Pe lângă ăștia, mai sunt și țiganii spoitori de la Dobreni, care nici n-au pământ, dar nici nu vor să-l muncească!... Dacă s-ar găsi alții să dea cu sapa-n locul lor și ei să se aleagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mulți alții. — Se scandau prostii, spune Roja, și nu știu de ce a fost nevoie să plimbe circul ambulant pe tot felul de străzi lăturalnice, cînd ar fi putut să meargă țintă spre Centru. — Jos Ceaușescu, Veniți cu noi, Fricoșilor, Lașilor, Puturoșilor, Jos Dictatura, chestii de astea, zice Tîrnăcop. — Aceeași mizerie ca la Romană, zice Gulie, imediat după ce s-a spart mitingul, au apărut cîteva autoturisme fără număr. Asta mi-a sărit în ochi la prima vedere, lumea a început să se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de către acest brav conducător de taximetru... 124 DANIEL BĂNULESCU Îți face nervii cravată. Te strânge cocoloș. Te vâră în punga cu scuipați și coji de cartofi, din ghena de lângă lift... Materialul ăsta de la halat - și caraba, cât un rubsac, a puturosului se odihni, o clipă, pe reverul chimonoului - l-ai geandit de la vreun bărbat?... Ori l-ai încotoșmănit de la vreo entitate, care umbla să pună ranga pe tine? Cucoana își făcea scrupule dacă să-l transforme într-un pui de baltă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
că lindinile au devenit o minoritate oprimată cu propriile lor fonduri de la UE, și nu paraziți pe care trebuie să-i Îndepărtezi cu pieptănul În fiecare seară din părul copilului care se zbate. (Am Încercat uleiul de arbore de ceai, puturos, dar inutil, acum am trecut la o chestie chimică după o rețetă a lui Saddam Hussein. Oare Îmi va omorî copiii Înainte să omoare lindinile?) Pare rău, nu sunt disponibilă pentru prânz: am uitat că e vacanță. Cred că omul-ciocan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
nătâng care păzea două căruțe: una cu pietre, și alta cu nisip, și, când i-a fost lui bine, s-a uitat la lumea strânsă afară, care se întreba ce-o să se întîmple. In mulțime, muieri, copii, o liotă de puturoși și bărbați rămași acasă de pe la slujbă. Se uitau la haina neagră, lustruită în coate a străinului, la pălăria lui tare, cu boruri rotunde, și la ochelarii ce-i avea pe nas. Se uitau și așteptau. Acela nu spunea nimic. A
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
am impresia că ceilalți dorm. BĂRBATUL CU BASTON: Cum dorm? VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Păi, nu aud nimic. BĂRBATUL CU BASTON: Strigă-i. VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Huuu... BĂRBATUL CU BASTON: Nimic? VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Nimic. BĂRBATUL CU BASTON: Puturoșii ăia mă enervează. VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Și ce vrei să fac? BĂRBATUL CU BASTON: Ce vreau? Vreau să nu muncim ca imbecilii pentru alții. VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Eu le arunc o piatră-n cap. BĂRBATUL CU BASTON: Vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]