1,318 matches
-
articolul sau s-a difuzat emisiunea, soarele va răsări. Ce bine ar fi dacă nu ne-am mai înstrăina! Dar viața își urmează cursul. Chiar și cu lucrurile ei lipsite de însemnătate. Mărunte. Lucrurile mici și mărunte se agață ca râia de noi, pitorești. Frumusețea profesiei de jurnalist stă și în puterea schimbării. Numai așa mâine va fi o altă zi. Suntem oamenii întrebărilor. Ne rătăcim în întrebări. Stăm într-un conflict între trecut și viitor. Nu ne mai ajunge prezentul
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
-n biserici În care nu vă văd intrând E plină lumea de sechele, Că nu mai au loc în americi! Fugiți de cruce, de tămâie De ce-ați pierdut sfintele taine? De ce purtați străine haine Și care umple-vă de râie? Ce libertăți în plus mai vreți Când voi aduceți doar sminteli Și prinși de alții cu momeli, Purtați otrava în peceți? Biserica e-a lui Iisus În care nu vă văd intrând Ci în afara porții stând Cu vorbe care le-
VREMEA RĂTĂCIRILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359518_a_360847]
-
dintre noi în amintiri să-nvie... a ochilor lumină-ncântătoare, ce sufletu’-ți păzește neîncetat, în unduiri de valuri luptătoare, ce-și duc la mal iubirea pe-nserat înfometând a inimii văpaie, arzând minciuni din cornul abundentei, dușmanii vieții plini de râie laie, a lor cruzime topind dulceața existenței doar tu, primăvara proaspătă în lume, cu harul artei de a face bine alungi heraldul ce din izvor de hume adună gânduri de rușine amiciția păgâna soiești precum câini turbați ar rupe-n
DIN CREATURI FEERICE NE-NDEAMNĂ INIMA SĂ NAȘTEM de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360507_a_361836]
-
ei puțină alinare. „Copiii nu or să treacă iarna în starea asta” Au ajuns în drumul lor până aproape de vârful muntelui, într-un loc în care nu și-ar fi imaginat că pot trăi niște copii mici. „Erau plini de râie, anemici, subnutriți. Pe lângă cei patru copii care se uitau pe geam, am găsit într-un pătuț o fetiță de un an și jumătate. Nu mergea, nu stătea în fund, nu vorbea”, își amintește Simona Șipoș. Tatăl lor îi părăsise și
Profesoara Simona și copiii pentru care pâinea e mai bună decât ciocolata () [Corola-blog/BlogPost/338283_a_339612]
-
început să strângă alimente, haine și jucării pentru copiii din pădure. Și s-au întors din nou la ei. Cel mai mare avea șase ani, cea mai mică un an și jumătate. Ea era în cel mai mare pericol. Din cauza râiei nu putea să doarmă. Nu mânca. Era slăbită. Dacă s-ar fi îmbolnăvit ar fi trebuit dusă o oră și jumătate în brațe până la un drum la care putea ajunge salvarea. Prea mult pentru un copil atât de mic. „Nu
Profesoara Simona și copiii pentru care pâinea e mai bună decât ciocolata () [Corola-blog/BlogPost/338283_a_339612]
-
salvarea. Prea mult pentru un copil atât de mic. „Nu erau vaccinați, nu era înscriși la medic de familie, nu aveau nimic. Prima dată le-am lăsat mâncare, după aceea am început să le ducem cremă, să-i tratăm de râie, le-am dus vitamine. Până în toamnă le-am tot dus”, spune Simona Șipoș. Venirea iernii o înspăimânta. „Le-am zis elevilor, măi copii, dacă noi nu o să reușim să scoatem familia asta de aici, copiii ăștia nu or să ajungă
Profesoara Simona și copiii pentru care pâinea e mai bună decât ciocolata () [Corola-blog/BlogPost/338283_a_339612]
-
ciopor de oi. De ce, în miez de vară, coborau din munte? Erau sterpele strungii din Muncel, cu nea Ionică Săliștean și nea Ion al Mic ciobani. Ion al Mic chema înainte. Tunau din Cibanu să îmbăieze oile căci mieii făcuseră râie. I-am salutat, atent la câini. - Dacă faci tu on lucru păntru minie, ț-oi răsplăți cum să cade! Nea Ion al Mic mă privea zâmbind, cu sprâncenele ridicate a întrebare. N-aveam chef de făcut nimic pentru nimeni; nu
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
o dată, În lun-o dată, La doauă-tri luni o dată, În an o dată, L-oi loa de mana stanga Și l-oi duce pe cai strâmbe, Pe punt strâmbe Și l-oi duce-n Iad, Unie-s broaștele cât vacile, Șerpii cât bârnele, Râii cât copacii, Acolo-și va petrece Viața-n veci. Am înregistrat rugăciunea pe reportofon și am ascultat-o, în acea zi, de zeci de ori. Apoi am scris-o, cutremurat. Era o altă evanghelie: Evanghelia după români. Maica Domnului este
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
fac?! Asta este!”... Și a plecat în poveste, Țoapă cu coada pe sus. De ce ne tragem deoparte Și fugim ca de momâie? Se-ntrebau niște surate. Țapul: ‒ Voi sunteți zevzece?! Să vă feriți, când mai trece, Că-i bolnavă!... Are râie. Referință Bibliografică: CAPRA RÂIOASĂ / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1701, Anul V, 28 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CAPRA RÂIOASĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340134_a_341463]
-
inspirației și a punerii în pagină: „Nu mai scriu. Nici nu mai vreau să scriu” („Har”). Dincolo de harul său, separat sau ca parte a acestui har, eul liric se vede pe sine și se comportă ca un „chirurg de gramatici” („Râia”). Estetica distructivă produce otrăvuri formulate într-un limbaj operat, supus unei intervenții chirurgicale, dator unei gramatici transplantate: o gramatică rănită, o gramatică tulbure și tulburată. Materia toxică scoasă din adâncuri și gramatica nenaturală fac uneori acest lirism concentrat și profund
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
până în prezent, scria despre „fenomenul arghezian“. Însuși poetul într-o „Ars poetica“ mărturisea: „Am căutat cuvinte care sar și fraze care umblă“, iar în alt articol cu același titlu, din 1928, completa: „Am căutat cuvinte virginale, cuvinte puturoase, cuvinte cu râie, cuvinte care asaltează ca viespiile sau te liniștesc ca răcoarea, cuvinte fulgi, cuvinte cer, cuvinte metal“. Faptul că Arghezi plasează poezia „Testament“ în fruntea volumului Cuvinte potrivite, o metaforă pentru poezie, după cum se exprima poetul în poezia postumă „Ia aminte
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
o casă dintr-un salariu de animal? - Sunt total surprins, stimați telespectatori! În viața mea de reporter, gradu' unu, clasa A, trei premii cu coroniță, n-am ... - Ai uitat de pojar în clasa a treia! Dar, eu cred că era râie, că prea te mănâncă limba, băi premierule ! n-am pomenit așa interviu! - Ești pe fasole, vere! Ai pardon la supapă și sistolicu' găurit la vena barosană. Hai salcâm și-un bambus verde, că-ți dau eu brânci!... Să nu decartezi
MAI RĂU CA-N JUNGLĂ de LICĂ BARBU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342127_a_343456]
-
cuțit îmfipt în beregată. S-au îngrozit. Bine că n-au acceptat să dea tunul. Dar...dacă se ivește alt prilej? Se mai gândesc. Când te contaminează economia de chioșc, pardon, de piață, nu mai scapi de ea, ca de râie. Se vindecă greu. Năstase Marin Galați, octombrie 2008 Referință Bibliografică: CHIOȘCARII-3 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1401, Anul IV, 01 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]
-
minune, minunea a trecut și a rămas copilul (Andrei Bacalu) • Ne facem siesta pentru că am mâncat, nu pentru că am muncit. • Cel ce oferă cel mai mult se așteaptă cel mai puțin la răsplată. • Superstiție: te mănâncă în palme? Poate ai râie... Nici un extremist nu crede că e extremist. • Nu lua niciodată decizii când ești flămând (zicere vietnameză). • „Sticlele erau din plastic". • Cel mai greu de crezut e adevărul. • Astăzi nu am făcut nimic, nici nu am după ce să dorm... • L-am
DIETA & SIESTA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341165_a_342494]
-
o voce răgușită: - Dar tu cine ești de îndrăznești, tam-nesam, să-mi calci împărăția fără învoială? - Vin din partea lui Pătru Valdescu! - Să nu te apropii de lăcașul meu ... Stai cuminte acolo unde te afli. Sau te mănâncă pielea? Ai cumva râie? - Ferească Dumnezeu! - Ptiu! Să nu mai rostești acest nume! Vrei să-mi pierd puterile și întreaga împărăție?... Spune ce ai de spus și pleacă! Nu mă privi în ochi că sunt o piază rea pentru voinici. Îți vei pierde mințile
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
„I-ai ascultat pe râii aia de la Cluj? - Ce răi? Nu știu. Poate. Cum îi cheamă? - Hmmm.. hai mă, sunt rockerii aia supărați, dar supărați fain. Cum îi cheamă...( caută-n minte). Au ei niște versuri cu ce ești, ăia poți să dai, așa ceva. Oricum
Rockerii ăia supărați, dar supărați fain! Interviu () [Corola-blog/BlogPost/337828_a_339157]
-
În loc să rostească în zorii zilei rugăciuni Nu as strigă : zdrobește brațul celui păcătos! Aș zice: iartă-l, luminează-l, cum ne-a învățat Cristos Dar iată: cu troițe la răsruci și gânduri păgâne Te întimpina azi lumea pe Tine, Stăpâne Râii ne împresoară, au zămislit numai păcat Vindecă-i Doamne! Fă iarăși Pământul curat! Referință Bibliografica: PAPĂ BEATIFICAT ȘI PREA FERICITUL PATRIARH / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 136, Anul I, 16 mai 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
PAPA BEATIFICAT ŞI PREA FERICITUL PATRIARH de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344243_a_345572]
-
lagărul Auschwitz-Birkenau... Și apoi am reușit să trec și de celelalte selecții de care tremură toată lumea... Acum a venit ultima selecție - Die letzte Selektion... Se aude că lagărul va fi eliberat în curând de către sovietici... Dar... acum... sunt bolnavă de râie... Am fost internată la infirmerie... Dar și aici se face selecția de către același domn doctor de temut, domnul Mengele... Am însă un mare noroc cu o mătușă de gradul doi din Oradea, Horvath néni, care m-a recunoscut aici în
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
elegant, fluierând tot timpul arii din opere celebre și mai ales din Wagner. Se oprește contrariat în mijlocul infirmeriei. O privește scrutător pe Eva Heyman, se apropie de ea, se apleacă, îi desvelește puțin pulpele și observă că este bolnavă de râie. Se depărtează ca ars de tânăra evreică). - Josef Mengele(urlă): Mein Gott! Ia uită-te! Mai ești și plină de râie, broasco! Marș în dubă! (Dintr-o dată deținuta - Eva Heyman se apleacă cu rapiditate și scoate de sub pătura patului din
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
pe Eva Heyman, se apropie de ea, se apleacă, îi desvelește puțin pulpele și observă că este bolnavă de râie. Se depărtează ca ars de tânăra evreică). - Josef Mengele(urlă): Mein Gott! Ia uită-te! Mai ești și plină de râie, broasco! Marș în dubă! (Dintr-o dată deținuta - Eva Heyman se apleacă cu rapiditate și scoate de sub pătura patului din infirmerie micul ei aparat de fotografiat și fixându-l asupra ofițerului nazist, declanșează butonul, făcându-i o fotografie în mijlocul infirmeriei. Dr.
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
vorbă! Nu voia defel: ‘Geaba-nainte o trăgea, / Căci ea tot înapoi smucea, Încât Dănilă s-a-ngrozit / De ea și s-a lehămesit. „Of! De-aș ajunge mai curând / La târgu’ cela, ca să vând Cât mai de grabă astă râie / Care peri albi îmi scoate mie!” - Zise Dănilă supărat. / Tocmai atunci s-a întâmplat Că, de la târg, un om venea / Care o gâscă-n brațe-avea. Când a ajuns în dreptul lui, / Dănilă-i zise omului: „Bun întâlniși, măi frățioare! Tu de la târg
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
mare poet al Italiei. Personalitatea lui plutește între realitate și neant. S-a zis că este un vanitos, un neliniștit, un oscilant între plăcerile vieții și chemările cerului, veșnic un turist meditativ. În viață a trecut prin multe: a avut râie, suferea de rău de mare, a căzut de pe cal, se uită în oglindă nemulțumit că îmbătrânește și-și scotea perii albi, că avea un câine negru cu care se plimbă singuratic pe străzi, ca mânca o dată pe zi, preferând vegetalele
MADONNA LAURA ŞI PETRARCA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373019_a_374348]
-
În această perioadă m-am rugat foarte mult pentru viitorul meu soț și pentru ca Dumnezeu să mă pregătească pentru el. Eram înainte o fire foarte sensibilă. N-aș fi crezut că voi putea vreodată să spăl niște copii plini de râie, să-i tund, să stau pe saltelele lor pline de păduchi, să suflu baloane pentru copii bolnavi de SIDA. Însă am reușit să fac totul cu bucurie și fără scârbă. Dumnezeu a lucrat mult la caracterul meu.“ SURPRIZA!... O privesc
LIGIA NICHESCU de LIDIA ILIESI în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344926_a_346255]
-
ați pregătit Golgota Și ne-ați întinat mândria. Ați vândut averea țării, Ne-ați distrus așezământul, Cum e ziua disperării, De v-ar înghiți mormântul! Voi, ce-ați vândut România La bănci și la licurici, Voi ne-ați năpădit ca râia - Trădători și venetici! Voi, ce ne-ați vândut pământul, Ne-alungați peste hotare, Să nu mai rostiți cuvântul De ROMÂN, că mult ne doare! Ați schimbat legile țării, Chiar și Constituția Căci în ziua deșteptării Vreți să ne-ngropați cu
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]
-
curățenie, îi mai monitoriza și pe împielițații cei mici. Apoi pornea prin bodegi...să-l caute pe taică-său. Măcar o baie pe săptămână să facă...nu de alta, dar îi mai umpluse și-altă dată pe cei mici de râie. Abia scăpase și ea atunci. Peste tot era gonită cu listele de datorii ale bătrânului. De multe ori ajungea acasă și n-avea ce să gătească...cu ce să cumpere? Nici de fasole sau mâncare de cartofi n-avea. Cu
FĂRĂ SFATURI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345118_a_346447]