744 matches
-
ai vremurilor trecute. Tătarii în general locuiau în centrul localităților dobrogene. Pe timpul ocupației otomane denumirile satelor și ale comunelor, erau tătărești. Mama mare pe nume Semilia împreună cu familia sa, erau sosiți în Dobrogea prin 1884 dinspre zona Brăilei și al Râmnicului Sărat. Ea vorbea perfect turcește și devenise astfel translatorul oficial al autorităților care se subordonau pe atunci turcilor. În timp adunase cumpărând mereu, douăzeci și cinci ha de pămând dar mama mare a născut și cincisprezece copii dintre care au trăit doar
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
credincioșilor laici. A înființat prima bibliotecă publică din București, a înființat școli cu învățământ gratuit pentru copiii celor sărmani. În 1691 i se încredințează conducerea tipografiei din București la care desfășoară o rodnică activitate. A înființat tipografii la Snagov și Râmnic, a scos 68 de titluri (cărți) din care 38 sunt lucrate de el. În anul 1696 a devenit egumen al Mănăstirii Snagov, unde a mutat tipografia domnească și a continuat tipărirea cărților atât de necesare iluminării credincioșilor. În 1699 trimite
SFÂNTUL IERARH ANTIM IVIREANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 by http://confluente.ro/27_septembrie_sfantul_ierarh_ion_untaru_1380248401.html [Corola-blog/BlogPost/352629_a_353958]
-
la Școala domnească din București, an ce reprezintă și prima mențiune contemporană a acestei biblioteci. Cel care se îngriji îndeaproape de biblioteca de la Hurezi va fi arhimandritul Ioan, primul stareț al mănăstirii, împreună lucrător, cu Antim Ivireanul, la tipărirea la Râmnic în 1706 a unei cărți numită: „Slujba Născătoarei de Dumnezeu”. Peste doi ani, în 1708, același arhimandrit Ioan avea să zugrăvească, la intrarea în camera boltită a bibliotecii, o frumoasă inscripție grecească, cu următorul cuprins tradus în limba română: „Bibliotecă
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
de cultură în epoca medievală în Țara Românească, prin intermediul acesteia favorizându-se pătrunderea culturii universale în sfera civilizației noastre. Fenomenul cultural din epoca brâncovenească cunoaște însă și alt aspect, și anume răspândirea cărții tipărite în Țara Românească (București, Buzău, Snagov, Râmnic, Târgoviște) în întreg spațiul românesc, dar și în întreaga Europă. Meritul incontestabil al lui Brâncoveanu pe tărâm cultural a fost acela de a fi oferit carte solicitată de cei interesați, exemplare tipărite de el fiind întâlnite la Atena, Paris, Ancara
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
Făcând analogie cu situația analizei pentru întreg județul Mehedinți pentru sec. al XVIII-lea considerăm că centrul tipografic dominant și la Cerneți a fost Râmnicul, iar pentru sec al XIX-lea Bucureștiul și Buda , insă majoritastea cărților mai vechi de la Râmnic s-au distrus sau piedut în condițiile amintite . Însăși așezarea geografică vulnerabilă a Cernețiului și faptul că era reședința de județ au cauzat menținerea îndelungată a instabilității politice și militare, ceea ce de asemenea în mare măsură a contribuit la pierderea
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1434535149.html [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
în școala grecească ce se preconiza să funcționeze în incinta bisericii . Din însemnări s-a putut stabili că Bisericii Adormirea Maicii Domnului(Piatră Albă) au aparținut în jur de zece cărți cu anul de aparaiție între 1760-1856, tipărite cele mai multe la Râmnic, București și una la Blaj( vezi (anexă 2). Cercetarea acestui fond de carte a relevat faptul că că unele exemplare erau utilizate la săvărțirea cultului la mai multe biserici, ele fiind temporar împrumutate de la o biserică la alta.( vezi anexă
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1434535149.html [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
2-exemplare), 1825 (10-exemplare), Penticostar 1808 (18-exemplare), Strastnic două ediții:1753 (1-exemplar), 1773 (2-exemplare), Triod două ediții: 1800 (10-exemplare), 1813 (4-exemplare). .............................................................................................. Surprindem aici două aspecte: Primul aspect face referire la faptul că în secolul al XVIII în Mehedinți predomina cartea de Râmnic, urmată de cea de la București și doar aproximativ 15 exemplare provin de la alte centre: Blaj, Sibiu, Buzău, Viena. Al doilea aspect face referire la faptul ca secolul al XIX-lea aduce cu sine o răsturnare a raportului cantitativ dintre centrele
CHIRILĂ ENESCU, CARTEA TIPĂRITĂLA BLAJ AFLATĂLAEPISCOPIA SEVERINULUIŞI STREHAIEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Chirila_enescu_cartea_tipar_varvara_magdalena_maneanu_1371041551.html [Corola-blog/BlogPost/346023_a_347352]
-
alte centre: Blaj, Sibiu, Buzău, Viena. Al doilea aspect face referire la faptul ca secolul al XIX-lea aduce cu sine o răsturnare a raportului cantitativ dintre centrele tipografice. Succesiunea polilor de tipărire și difuzare a cărții religioase trece de la Râmnic și București, centre tipografice reprezentative pentru secolul al XVIII lea, catre Buda în primul rând, urmând Blajul cu o pondere semnificativă, apoi Neamț, București, Râmnic, Sibiu către secolul al XIX -lea.” Referință Bibliografica: Chirilă Enescu, CARTEA TIPĂRITĂLA BLAJ AFLATĂLAEPISCOPIA SEVERINULUIȘI
CHIRILĂ ENESCU, CARTEA TIPĂRITĂLA BLAJ AFLATĂLAEPISCOPIA SEVERINULUIŞI STREHAIEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Chirila_enescu_cartea_tipar_varvara_magdalena_maneanu_1371041551.html [Corola-blog/BlogPost/346023_a_347352]
-
cantitativ dintre centrele tipografice. Succesiunea polilor de tipărire și difuzare a cărții religioase trece de la Râmnic și București, centre tipografice reprezentative pentru secolul al XVIII lea, catre Buda în primul rând, urmând Blajul cu o pondere semnificativă, apoi Neamț, București, Râmnic, Sibiu către secolul al XIX -lea.” Referință Bibliografica: Chirilă Enescu, CARTEA TIPĂRITĂLA BLAJ AFLATĂLAEPISCOPIA SEVERINULUIȘI STREHAIEI / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 894, Anul III, 12 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvară Magdalena Măneanu : Toate
CHIRILĂ ENESCU, CARTEA TIPĂRITĂLA BLAJ AFLATĂLAEPISCOPIA SEVERINULUIŞI STREHAIEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Chirila_enescu_cartea_tipar_varvara_magdalena_maneanu_1371041551.html [Corola-blog/BlogPost/346023_a_347352]
-
S.A. 158. ZAGNA - S.A. VĂDENI Județul Buzău 159. AGROINDUSTRIAL FRASINU - S.A. 160. AMBLAC - S.A. BUZĂU 161. LEGUMPROD - S.A. BUZĂU 162. ROMNUTRICOMB - S.A. RÂMNICU SĂRAT 163. ROMAGRIBUZ CILIBIA - S.A. 164. ROMAGRIBUZ RÂMNICU SĂRAT - S.A. 165. ROMAGRIBUZ STALPU - S.A. 166. ROMAGRIBUZ VALEA RÂMNICULUI - S.A. 167. ROMAGRIBUZ VERGULEASA - S.A. 168. ROVINSAH - S.A. SĂHĂTENI 169. SEMPAJ - S.A. BUZĂU 170. SERE SCURTESTI - S.A. 171. SERE SOLARII - S.A. BUZĂU 172. SUCORS - S.A. RÂMNICU SĂRAT 173. SUINPROD BUZĂU - S.A. 174. VERSEM - S.A. BUZĂU Județul Caraș-Severin 175. AGROBER BERZOVIA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174748_a_176077]
-
respiro și se întoarce la prima ei dragoste, la proza scurtă. Volumul, numit foarte incitant „A unsprezecea poruncă” (Editura Rafet, 2012), a fost publicat în urma câștigării premiului „Mircea Micu” al Festivalului Internațional „Titel Constantinescu”, Ediția a V-a, desfășurat la Râmnicul Sărat. Acesta cuprinde 15 povestiri, tratând tematici diferite, scrise în registre ... Citește mai mult Recenzie de Romeo Aurelian ILIE, la cartea "A unsprezecea poruncă"Anul 2012 a fost pentru prozatoarea Florentina - Loredana Dalian, membră a „grupului Helis”- Slobozia, un context
FLORENTINA LOREDANA DALIAN by http://confluente.ro/articole/florentina_loredana_dalian/canal [Corola-blog/BlogPost/351925_a_353254]
-
respiro și se întoarce la prima ei dragoste, la proza scurtă.Volumul, numit foarte incitant „A unsprezecea poruncă” (Editura Rafet, 2012), a fost publicat în urma câștigării premiului „Mircea Micu” al Festivalului Internațional „Titel Constantinescu”, Ediția a V-a, desfășurat la Râmnicul Sărat. Acesta cuprinde 15 povestiri, tratând tematici diferite, scrise în registre ... VI. POEȚI DIN „ZODIA HELIS” PRIN „CÂMPIILE VERTICALE” ALE PICTORULUI VALERIU STOICA, de Florentina Loredana Dalian , publicat în Ediția nr. 749 din 18 ianuarie 2013. Vernisajul expoziției și recital
FLORENTINA LOREDANA DALIAN by http://confluente.ro/articole/florentina_loredana_dalian/canal [Corola-blog/BlogPost/351925_a_353254]
-
promovarea culturii în strânsă colaborare cu credința strămoșescă, forța de continuitate a noastră ca popor. A salutat prezenta colegilor preoți, unii foști elevi la Seminarul Teologic „Chesarie Episcopul”, Buzău. A subliniat că, în cadrul unui cenaclu cum este și cel de la Râmnic, Al. Sihleanu, are loc „învierea limbii române. Cină această cea de taină este limba română. Străinii își păstrează identitatea, lucru pe care trebuie să-l facem și noi.” Cartea „Duhovnicul” a prezentat-o că „experiență vieții mele” și a vorbit
„DUHOVNICUL” A VENIT LA „UMBRA SINGURĂTĂŢII” de TEO CABEL în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/_duhovnicul_a_venit_la_teo_cabel_1363610076.html [Corola-blog/BlogPost/345316_a_346645]
-
și-a încurajat colega pentru publicarea volumului, iar Nicușor Constantinescu a citit câte o poezie, proprie, celor doi autori. Am citit pe fețele tuturor participanților bucuria comunicării, seninul instalat în suflete precum primăvară care începe să se arate. Am lăsat Râmnicul în urmă, bucuros că mă aflu alături de părintele Mihail Milea, omul care, așa cum spunea profesoară de la Școala generală nr. 1, „a format convingeri și a schimbat convingeri”. Sunt mândru că mă număr printre fericiții beneficiari. Pe drumul spre Buzău îmi
„DUHOVNICUL” A VENIT LA „UMBRA SINGURĂTĂŢII” de TEO CABEL în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/_duhovnicul_a_venit_la_teo_cabel_1363610076.html [Corola-blog/BlogPost/345316_a_346645]
-
relație care, fiind caracterizată prin cunoaștere reciprocă, respect și eficientă colaborare, va fi benefică cetățenilor țării noastre. Am convingerea că tot ceea ce se mărturisește, în această perioadă, despre Sfântul Antim, și la București - la ctiotoria sa monahală și aici la Râmnic, reprezintă nu numai o contribuție importantă la cunoașterea vieții și slujirii Sfântului, cât mai ales o actualizare și o așezare folositoare a moștenirii lăsate nouă de acesta, în contextul existenței noastre de oameni ai începutului de mileniu III. Dumnezeu să
SFANTUL ANTIM IVIREANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_antim_ivireanul_.html [Corola-blog/BlogPost/372660_a_373989]
-
din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea lor pe acele meleaguri. Pescarul, care aducea pește părinților mei, era și cel care trăgea clopotul
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea lor pe acele meleaguri. Pescarul, care aducea pește părinților mei, era și cel care trăgea clopotul
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_0.html [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
să negocieze și să cumpere „visuri”: „Hei! Voi cu visuri de vânzare // N-aveți unul mai ieftin? // Vi-l plătesc la lichidare” (Oferta) Întoarcerea în timp nu numai în anii copilăriei ci și în adolescență este marcată tot de nostalgie. Râmnicul lui Anton Pann, cu mirificul parc Zăvoi și misteriosul deal al Capelei își găsesc în lirica lui Teodor Barbu evocarea emoționantă: „salve, Râmnic!, porțile-s deschise, // podul se ridică doar peste un ceas, // Iau cu mine horbota de vise // Și
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Balansoarul_cu_vise_poeme_de_teodor_barbu_cronica_de_emil_istocescu.html [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
Întoarcerea în timp nu numai în anii copilăriei ci și în adolescență este marcată tot de nostalgie. Râmnicul lui Anton Pann, cu mirificul parc Zăvoi și misteriosul deal al Capelei își găsesc în lirica lui Teodor Barbu evocarea emoționantă: „salve, Râmnic!, porțile-s deschise, // podul se ridică doar peste un ceas, // Iau cu mine horbota de vise // Și le veșnicesc într-un atlas”// (Atlas de Râmnic) Se găsesc în volum multe autodefiniri, autoportretizări (Un loc de povară, Noroc, Un taler în
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Balansoarul_cu_vise_poeme_de_teodor_barbu_cronica_de_emil_istocescu.html [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
și misteriosul deal al Capelei își găsesc în lirica lui Teodor Barbu evocarea emoționantă: „salve, Râmnic!, porțile-s deschise, // podul se ridică doar peste un ceas, // Iau cu mine horbota de vise // Și le veșnicesc într-un atlas”// (Atlas de Râmnic) Se găsesc în volum multe autodefiniri, autoportretizări (Un loc de povară, Noroc, Un taler în plus, Dorința, Inimi), arte poetice și profesiuni de credință (Poem cu pegași, Rondel cu tăceri) În acest din urmă poem găsim o reușită autodefinire: „Doar
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Balansoarul_cu_vise_poeme_de_teodor_barbu_cronica_de_emil_istocescu.html [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
ce au venit în transhumanță cu oile din zona Mărginimii Sibiului, înainte de 1900 (ambii mei părinții fiind născuți pe pământ dobrogean în 1904, respectiv 1909) rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea ca și cei din zona Brăilei si al Râmnicului Sărat care au venit special pentru pământ. Descriindu-mi tatăl aș putea spune că era un bărbat înalt, cu fața roșcovană și părul aspru, tuns scurt, cu o mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Virgil_stan_un_scriitor_al_t_stan_virgil_1360693204.html [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
simbolizează energia electrică și industriile aflate pe teritoriul municipiului; - căruță amintește tradiționalul poștalion care făcea legătură între Țară Românească și Transilvania; - construcția evocă Episcopia Râmnicului și Noului Severin existența aici; - cartea deschisă face aluzie la tipografia care a funcționat la Râmnic între 1705 și 1830. ---------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125560_a_126889]
-
Speranțele vieții”, Ed. Lidana, Suceava, “Antologia vinovatelor plăceri”, Asociația Maria Domina, București; “Antologiile Revistei Singur”, Ed. Grinta, Cluj Napoca; “Declin”, Ed. Arhip, Sibiu; “Însemne”, Ed. Docucenter, Bacău; 2011: “Vis și pasiune”,Ed. Panfilius, Iași; “Expresia ideii”, Ed. Karta.ro, Onești; “Între râmnice”, ED. RAFET Ramnicu Sarat, 2012: “Meridiane lirice”, Ed. Armonii Culturale. Trei emisiuni de poezie la televiziunea Speranța -Prezentarea volumelor mele de versuri de către Ion Buciuman, realizator al emisiunii “Poezia speranței”, Colaborări 2011-2012: revistele online Tânărul scriitor, Cetatea lui Bucur, Faleze
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sectiunea_mea_din_simbioze_lirice_ioana_voicila_dobre_1357183508.html [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
ei grea, acționând sublimată se amplifica. În clipa aceea, instantaneu aș paria că am început o altfel de viață. Îmi pun plictisit, veșnica întrebare omenească: - Oare să fie ultima? Fragment, Anii mei apocaliptici de Stănescu Aurel Avram Din volumul Între râmnice, Antologie de Constantin Marafet. Referință Bibliografică: Exodul / Aurel Avram Stănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Aurel Avram Stănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
EXODUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Exodul_0.html [Corola-blog/BlogPost/367318_a_368647]
-
pe inginerul și poetul Puiu Răducan, la Sf tul Schit Pahomie din Munții Căpățânii. Peste câteva zile am fost invitat la o lansare de carte a acestuia, pentru ca, la două săptămâni de la acest eveniment, să mă prezinte conducerii Forumului Cultural Râmnic al cărui membru am devenit. Atunci i-am cunoscut pe domnii: Alexandru Popescu - Mihăești, Gheorghe Dumitrașcu, Mihai Sporiș, Ion Soare, Marian Pătrașcu, Petre Cichirdan și nu în ultimul rând pe regretatul profesor Costea Marinoiu. Domnul Costea Marinoiu m-a impresionat
UN DASCĂL AL CULTURII VÂLCENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 by http://confluente.ro/Costea_marinoiu_un_dascal_a_ion_nalbitoru_1361091642.html [Corola-blog/BlogPost/351926_a_353255]