743 matches
-
Lidia Grosu). „Râmnic, orașul domniei mele...” este o carte care ne apropie de trecut și prezent, dar care înseamnă și proiectarea gândurilor noastre în viitor. Pentru că orice rând din această antologie de excepție îl obligă pe cititor să trăiască prezentul Râmnicului prin trecut și pentru viitor. Elena TRIFAN Referință Bibliografică: O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAȘ VOIEVODAL / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1797, Anul V, 02 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Trifan : Toate Drepturile
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]
-
din Slobozia, cel de la curtea Virginiei Lambrino. Un iaz pentru udat grădina a fost săpat prin anii ’50 la Școala Veche din Lunca, lângă clădirea construită de Sterian. Cei din familia Condrea din Lunca se specializaseră în săpat iazuri, zămnice, râmnice, erau neîntrecuți, erau un fel de excavator însuflețit. Flora și vegetația Datorită așezării sale, în nord-vestul Colinelor Tutovei, comuna Filipeni are o vegetație specifică silvostepei, unde se întâlnesc plantele specifice stepei, cu păduri mici, mai mult pâlcuri. Dacă în epoca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
propunerea lui Goga, i se decernează premiul național de poezie. Ziarele se întrec să-i publice poezia, vorbește la radio, participă la șezători literare, bucurându-se de o mare faimă. În anul 1899 intră în magistratură colindând cu serviciul prin Râmnicul Sărat, Sinaia, Slănic, Constanța, Iași, Cluj, Oradea, Chișinău, Buftea, Timișoara, Brașov, București. Cu doi ani, înainte de a muri, scie un „Lied” în maniera lui Heine, mărturisind constanța artei poetice: „Îmi place lacrima tăcută Ce-ngroapă-n ea durerea mută, Și
CINCINAT PAVELESCU-EPIGRAMIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364031_a_365360]
-
ai vremurilor trecute. Tătarii în general locuiau în centrul localităților dobrogene. Pe timpul ocupației otomane denumirile satelor și ale comunelor, erau tătărești. Mama mare pe nume Semilia împreună cu familia sa, erau sosiți în Dobrogea prin 1884 dinspre zona Brăilei și al Râmnicului Sărat. Ea vorbea perfect turcește și devenise astfel translatorul oficial al autorităților care se subordonau pe atunci turcilor. În timp adunase cumpărând mereu, douăzeci și cinci ha de pămând dar mama mare a născut și cincisprezece copii dintre care au trăit doar
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
-n ascultare, să conducă-n Stăreție ! Tipărește "paișpe" cărți : patru-n limba românească Iar celelalte : în arabă, slavonă, dar și grecească. Tipărește "cinșpe" cărți (iar la Tiparnița Domnească) Îndeosebi pentru Cult, la Slujbe să folosească ! Din '705, 3 ani, la Râmnic în Eparhie : E bun Episcop și-nființează (și-aici), prima, Tipografie ! La Râmnic scoate 10 cărți : șapte-n română-a tipărit Apoi în Țara Românească, 8 ani, a fost Mitropolit ! ' Ființează noi Tipografii..."nouășpe" cărți ne dăruiește Dintre care "douășpe
SF.MRT.ANTIM IVIREANUL, MITROPOLITUL ȚĂRII ROMÂNEȘTI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363444_a_364773]
-
Iar celelalte : în arabă, slavonă, dar și grecească. Tipărește "cinșpe" cărți (iar la Tiparnița Domnească) Îndeosebi pentru Cult, la Slujbe să folosească ! Din '705, 3 ani, la Râmnic în Eparhie : E bun Episcop și-nființează (și-aici), prima, Tipografie ! La Râmnic scoate 10 cărți : șapte-n română-a tipărit Apoi în Țara Românească, 8 ani, a fost Mitropolit ! ' Ființează noi Tipografii..."nouășpe" cărți ne dăruiește Dintre care "douășpe", să le citim în românește. În "șaptesuteșaișpe" e închis, pentru că turcii-au poruncit
SF.MRT.ANTIM IVIREANUL, MITROPOLITUL ȚĂRII ROMÂNEȘTI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363444_a_364773]
-
2014 Toate Articolele Autorului Pe 31 iulie 2014 a avut loc în sala de lectură a Bibloiotecii „A.E. Baconsky” din Călimănești un important eveniment cultural. Cu această ocazie s-au reunit personalități ale culturii județului Vâlcea din cadrul Forumului Cultural Râmnic și a celor două filiale de la Călimănești și Brezoi, din partea Cultului Eroilor „Regina Maria” filiala Vâlcea, cercul „România- Grădină Maicii Domnului” filiala Vâlcea, membrii ai Ligii Scriitorilor Români, filiala Vâlcea și ai Societății Culturale Anton și cititori localnici. Prima parte
EVENIMENT CULTURAL LA CĂLIMĂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361086_a_362415]
-
din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea lor pe acele meleaguri. Pescarul, care aducea pește părinților mei, era și cel care trăgea clopotul
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > SF.IER.CALINIC DE LA CERNICA EPISCOP AL RÂMNICULUI Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1553 din 02 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Sub numele de Constantin, s-a născut la București Din părinți drepți în Credință, vrednici și Duhovnicești ! La doar 20 de ani, cu totală dăruire
SF.IER.CALINIC DE LA CERNICA EPISCOP AL RÂMNICULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368002_a_369331]
-
și supușii lui IISUS ! Stareț peste 3 decenii, Ortodoxiei dăruit Și ca o Sfântă Răsplată, Episcop fu Hirotonit ! Și tot atunci a fost ales să fie Privighetor, Episcop la Râmnicu Vâlcea peste Cler, peste popor, Care cu Dragoste Creștină, la Râmnic l-au așteptat Și au dat Slavă Cerului, că a fost Întronizat ! A lucrat fără de preget, lipsurile astupând; Locașul de Închinare Episcopal, "l-a fost durând": Icoane și zugrăveli și odoare scumpe multe, Dar mai ales credincioșii, Cuvântul DOMNULUI s-
SF.IER.CALINIC DE LA CERNICA EPISCOP AL RÂMNICULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368002_a_369331]
-
tipărit ! Un nou Locaș de Rugăciune, Monahilor pentru Slujit Le-a ridicat spre Muereasca, la Frăsinei la vechiul Schit, Chilii multe dimprejur, pentru Monahi a construit Dar și o viață sihăstrească, după modelul Atonit ! După 16 ani de zile, la Râmnic în bună Slujire S-a retras bolnav și-n vârstă, la Cernica-n Mânăstire... Și-a mai rămas ca să trăiască aproape 4 anotimpuri Și-n ziua "unșpe" din Prier, plecă la DOMNUL peste timpuri ! La Parohia Sfântu ' Gheorghe, în tindă
SF.IER.CALINIC DE LA CERNICA EPISCOP AL RÂMNICULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368002_a_369331]
-
ei grea, acționând sublimată se amplifica. În clipa aceea, instantaneu aș paria că am început o altfel de viață. Îmi pun plictisit, veșnica întrebare omenească: - Oare să fie ultima? Fragment, Anii mei apocaliptici de Stănescu Aurel Avram Din volumul Între râmnice, Antologie de Constantin Marafet. Referință Bibliografică: Exodul / Aurel Avram Stănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Aurel Avram Stănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
EXODUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367318_a_368647]
-
din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea lor pe acele meleaguri. Pescarul, care aducea pește părinților mei, era și cel care trăgea clopotul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea lor pe acele meleaguri. Pescarul, care aducea pește părinților mei, era și cel care trăgea clopotul
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > LA ZILELE RÂMNICULUI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1605 din 24 mai 2015 Toate Articolele Autorului La Zilele Râmnicului Scriitori clujeni participanți la „ Rotonda Plopilor Aprinși“ La invitația Asociației Culturale “Curierul de Vâlcea “(președinte Ioan Barbu )și a Consiliului Județean
LA ZILELE RÂMNICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367738_a_369067]
-
Titina Nica Țene și Al.Florin Țene,( președintele național al Ligi Scriitorilor Români), în perioada 20-23 mai 2015, au participat la Salonul Național de Literatură și Artă “Rotonda Plopilor Aprinși “, ediția a V-a, jubiliară și la Festivalul Cărții la Râmnic, ediția a II-a. La această amplă manifestare au participat academicieni, universitari, diplomați, șefi de reviste, scriitori, critici și istorici literari, artiști plastici și critici de artă, muzicieni, editori din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu, Craiova, Satu Mare, Urziceni, Pitești, Slatina, Curtea de Argeș
LA ZILELE RÂMNICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367738_a_369067]
-
care a evocat tradiția cultural- multiseculară a cetății Râmmnicului. La cuvânt au urmat, E.S.George Călin, scriitor, Ambasador al României la Organizația Mondială a Copiilor Talentați-Convenția ONU pentru Europa de Est- cu sediul la Geneva. La finele intervenției sale despre Râmnic, oraș voievodal, a oferit o diplomă pentru scriitorul Ioan Barbu. O emoționată cuvântare a ținut scriitorul francez Jean Yves Conrad, decorat cu “Meritul Cultural Român “, prieten cu mulți clujeni, după care au mai vorbit academician Vasile Tărâțeanu, directorul Centrului Cultural
LA ZILELE RÂMNICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367738_a_369067]
-
care au mai vorbit academician Vasile Tărâțeanu, directorul Centrului Cultural Român “Eudoxiu Hurmuzachi “ din Cernăuți-Ucraina, și Prof. dr. Lilian Zamfiroiu, Ministru Plenipotențiar în Ministerul Afacerilor Externe. Un moment mult așteptat a fost lansarea antologiei alcătuită de Ioan Barbu, intitulată sugestiv “ RÂMNIC, Orașul domniei mele...“, titlul extras dintr-un hrisov de la 1389 al slăvitului voievod, ctitorul Mânăstirii Cozia.Despre această antologie a vorbit Conf.univ.dr.Gabriela Rusu-Păsărin. În paginile acestei frumoase antologi descoperim eseuri, taxte și poezii despre vatra de istorie Vâlcea, semnate
LA ZILELE RÂMNICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367738_a_369067]
-
treptele ei superioare: tenacitate, creativitate și iubirea de Limba Română. Nu este întâmplător că autoarea acestei Antologii, ce și-a propus să cuprindă într-un florilegiu creații (poezie și proză), este din „țara” Olteniei, mai précis din „orașul domniei...numit Râmnic”, cum îl numea Mircea cel Bătrân într-un hrisov la 1389. Fiindcă de aici a pornit dorul de moșie, sentiment inefabil al sufletului românesc cuprins de rapsodul popular în nemuritoarea Doină, specie literară ce se află numai la români. Antologiile
PROFILURI LITERARE ÎNTR-O POSIBILĂ ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363632_a_364961]
-
vin adus clandestin de aceștia. Antimisul îl aveam cusut pe spatele maieului. Potirul era o cutie de medicamente, din ebonită, sfințită.”( Monahia Cristina, Părintele Ioan Iovan de la Mănăstirea Recea de Mureș, Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2002, p. 42). Închisoarea de la Râmnicul Sărat, destinată la un moment dat foștilor membri PNȚ, a cunoscut cel mai dur regim de izolare, singura posibilitate de comunicare se reducea la bătăile morse în țeava caloriferului sau la tușitul morse, o practică ce nu este întâlnită decât
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
doritori de a înzestra bisericile, precum Necula ceauș Bozinceanu, Schimonahii, Gherasim și Mihail, Popa Anghel , ș.a. Cele mai multe exemplare de carte din epoca lui Constantin Brâncoveanu păstrate în Mehedinți sunt tipărite la Buzău, apoi ca pondere urmează centrele tipografice București, Snagov, Râmnic.( vazi anexa 1) În rândul acestora un loc aparte îl ocupă cărțile tipărite la Buzău, în special seria Mineelor, tipărite la 1698 de însuși mitropolitul Mitrofan. Acesta a fost cunoscut ca o parsonalitate erudită, complexă de o bogăție spirituală remarcabilă
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > VENIȚI LA RÂMNIC ! Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1353 din 14 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Zâmbesc amar c-atâta lume se-adună-n "cluburi" și în discoteci Și mă-ngrozesc cât de puțină mai vine în Biblioteci.. . Privind în sală mult mă
VENIŢI LA RÂMNIC ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349959_a_351288]
-
atâta lume se-adună-n "cluburi" și în discoteci Și mă-ngrozesc cât de puțină mai vine în Biblioteci.. . Privind în sală mult mă bucur să văd mulțime de Studenți, Preoți, oameni de Cultură, Profesori, Jurnaliști, Poeți ! S-a vorbit aici de Râmnic, c-a dat mereu valori de vază Ce-au pus umărul în Țară și uneori se-ntorc la bază ! S-a vorbit cu nostalgie de iarba verde de acasă Ce în orice depărtare te cheamă și te apasă ! Subșefa de la
VENIŢI LA RÂMNIC ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349959_a_351288]
-
-ntorc la bază ! S-a vorbit cu nostalgie de iarba verde de acasă Ce în orice depărtare te cheamă și te apasă ! Subșefa de la Prefectură despre-"nfiere"-a relatat Subscriu total aserțiunea : și eu de Vâlcea-s "adoptat !" Veniți la Râmnic de se poate, măcar o dată annual În oaza noastră creativă, vestitul Forum Cultural ! Prof.Paulian Buicescu, Șc.Gimnazială Movileni, Olt, membru în L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Veniți la Râmnic ! / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
VENIŢI LA RÂMNIC ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349959_a_351288]
-
și eu de Vâlcea-s "adoptat !" Veniți la Râmnic de se poate, măcar o dată annual În oaza noastră creativă, vestitul Forum Cultural ! Prof.Paulian Buicescu, Șc.Gimnazială Movileni, Olt, membru în L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Veniți la Râmnic ! / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1353, Anul IV, 14 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Paulian Buicescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
VENIŢI LA RÂMNIC ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349959_a_351288]