1,897 matches
-
toate păcatele lui, nu mai există, și întru pomenirea lui, cu "o sticlă de vin alb și un păhăruț de coniac" scrie CTP această punere la punct, inutilă, din păcate, ca și belferul, în lumea în care niște doamne se rînduiesc (de ce-mi vine să spun îngenunchează?) cuminți dinaintea unei farfurii cu răcituri. Cum eu păstrez, chiar din paginile României literare, imaginea unor profesori de-altădată, și alte, destule, exemple din viața reală, îmi închipui că toți sperăm că nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8643_a_9968]
-
refolosire, ca o recreație, mai curînd decît ca rezultat al unui amendament. Dar dacă nu avem în prim-plan nici opera, nici autorul, cu ce rămînem? Cu tradiția, remarcă Zumthor: tradiția poetică este de fapt unul din aspectele Cutumei ce rînduiește societatea medievală, în care este venerată ca atare; autoritatea ei se sprijină pe o garanție colectivă și totodată cvasitemporală. întrucît implică o adeziune la istorie, independent de aspectele ei evenimențiale, Cutuma provine din surse care preced faptele memorate. Acestea se
Cum să învii un "text mort" by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/7994_a_9319]
-
cei conduși de Lucifer, s-au răzvrătit. Atunci, spune Scriptura, a fost mare război în cer. Mihail și îngerii cei buni au învins, iar cei răi au fost aruncați din cer, devenind demoni. Peste soborul îngerilor buni, Dumnezeu l-a rânduit, pe veci conducator, pe Arhanghelul Mihail", a mai spus părintele consilier. Sfântul Arhanghel Mihai înseamnă în limba ebraică, " Cine este ca Dumnezeu?". El este cel care "striga": Să luăm aminte, noi, care suntem făpturi, ce a pătimit Lucifer, cel care
Sfinții Mihail și Gavril: De ce nu este bine să lucrăm astăzi () [Corola-journal/Journalistic/80813_a_82138]
-
lui, Înaintemergatorului, Ioan Botezătorul, a vestit păstorilor că în Bethelem s-a născut Mesia. Sfântul Gavriil ocrotește fecioarele, mamele și pruncii și duce rugăciunile la Dumnezeu, a adăugat purtătorul de cuvânt. Drept recunoștintă pentru acești doi îngeri, Biserica ortodoxă a rânduit ca aceștia să fie pictați pe două dintre ușile Sfântului Altar. Unul cu crini în mâna, semn al bunei vestiri, iar celalălt cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost rânduită la poarta Edenului. În popor
Sfinții Mihail și Gavril: De ce nu este bine să lucrăm astăzi () [Corola-journal/Journalistic/80813_a_82138]
-
doi îngeri, Biserica ortodoxă a rânduit ca aceștia să fie pictați pe două dintre ușile Sfântului Altar. Unul cu crini în mâna, semn al bunei vestiri, iar celalălt cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost rânduită la poarta Edenului. În popor se spune că fiecare om are câte un înger păzitor. În tradiția populară, Sfinții Mihail și Gavril se serbează pentru că ei iau sufletele oamenilor când mor - cine lucrează în această zi, se va chinui în
Sfinții Mihail și Gavril: De ce nu este bine să lucrăm astăzi () [Corola-journal/Journalistic/80813_a_82138]
-
pune rațiunea în slujba adevărurilor sacre. Dar conștiința de cler învestit cu misiune bisericească nu-l împiedică să-l pomenească cu venerație pe Aristotel, pe care îl consideră „soarele adevărului filosofic” (p. 35), cel pe care „Cel Înalt l-a rînduit cu puțin mai jos decît pe îngeri” (p. 112), cum nu se sfiește a-l prețui pe Seneca, a cărui vorbă o pomenește ca argument menit a întări rostul cărților: „răgazul fără litere moarte e îngroparea omului viu.” (p. 147
Biblioteca perfectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3899_a_5224]
-
mai puțin de doi kilometri depărtare, ajunge aici estompat, iar după lăsarea serii dispare definitiv, ca și cum casele boierești dimpreună cu școala coboară sub pămînt, într-un gol al zbuciumului vremurilor. Brîndușa auzise de la doamna directoare Georgeta Ciochină, care auzise la rîndui de la un profesor ieșit de mult la pensie, cine fusese de fapt acest Nicolae Dudescu. Cică un învățător activ prin anii cincizeci, într-o comună limitrofă a Piteștiului, se spune că de felul lui cam nevropat: bătea copiii de-i
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
a unei imagini, pentru că scormonind în diverse straturi ale ființei, nu se poate să nu-l descoperi pe "celălalt". Ne amintim piesa lui Miguel de Unamuno, Celălalt, și replica de final a unui personaj: "Tot omul moare, când Destinul îi rânduiește moartea, fără a se fi cunoscut pe el însuși și orice moarte e o sinucidere, ca a lui Cain." Dar acest instrument de autocunoaștere, care este teatrul, poate supri-ma pericolul sinuciderii, deci al morții în ignoranță, în iluzie. Apropierea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
-i plăcerea tocilarilor! El voia să se dedice în primul rând muncii! Clasa muncitoare este și va fi totdeauna deasupra cărturarilor! În muncă găsește cu adevărat cele mai înalte satisfacții! Magazia sa era curată... pahar! Toate articolele sportive erau frumos rânduite pe rafturi. În toate pauzele (minus una, în care fugea după țigări) era de găsit numai în cămăruța de la subsolul școlii. Acolo oficia, ca un ciudat sacerdot, printre tricouri și ghete cu crampoane, chiloți și jambiere, rachete, mingi de tot
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
sale de lucru. Soția apare repede, ștergându-și mâinile cu poala șorțului și privindu-l întrebătoare, mirată de aerul lui triumfător. „Nevastă, uite, ai aici borcane pentru murături!”. Și făcu un gest larg cu mâna, aproape teatral, spre „bibliografia critică” rânduită la peretele liber al camerei sale de lucru. Apoi, fără alte cuvinte, înșfacă geamantanul, își lasă soția total nedumerită și iese cu pași hotărâți, îndreptându-se spre adresa indicată în jurnal. Nu după mult timp, Corneliu Scarlatache era un meteorolog
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
să i se aducă acasă. Așa a și fost. I s-au adus cele două frigidere, le instală și funcționau perfect. Acum trebuia făcută aprovizionarea. Cum Petre fusese dintotdeauna un pofticios și un mâncăcios a umplut portbagajul. Ajuns acasă, le rândui pe toate, gândind: Acum, Camelia și fetele nu mai au ce comenta. A! Ceva mobilă. De la baba Floarea moștenise un pat, o masă, niște scaune. Toate vechi, de care vroia să scape. Își dorea lucruri și soluții simple, practice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
în spatele casei, într-un atelier, cu tot felul de scule și mașinării, unde se respira miros de scândură, de rumeguș, de lac... Bade Ioane, îi zise Petre. Aș avea trebuință de câte ceva prin casă, acu' că am cam terminat de rânduit interioarele și fațada. Și cam ce v-ar trebui? Ceva mobilă. Casa-i mare, o să-mi vină nevasta și copii. Îs mari copii? Mari! Să vă trăiască! Mulțumesc și-ai matale. Ei or să vină doar când și când, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
stația Nagaoka din Izu, am luat autobuzul, cu care am mers vreun sfert de oră. Am coborât și am pornit spre munte. Am urcat o pantă lină până la marginea unui sătuc, unde am dat peste o vilă în stil chinezesc, rânduită cu mult bun-gust. — Mamă, e mai plăcut decât mi-am imaginat, am zis eu, respirând greu din pricina urcușului. Da, este. Mama s-a oprit în holul de la intrare. Ochii i-au lucit de fericire câteva clipe. — În primul rând, aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Cele două culminații ale spectacolului - moartea subită a Omului ca deznodământ al unei transe paroxistice (în cea de-a doua scenă) și moartea prin epuizarea naturală a vieții (în ultima secvență a spectacolului, o adevărată codă-sarabandă) - le ipostaziază și le rânduiește ierarhic: da, Moartea cea întotdeauna biruitoare, ea este personajul proeminent al spectacolului. Paragraful de mai sus reprezintă o lectură simplă - poate prea simplă, sau chiar eșuată -, pe care mi-o asum. Dar cum spectacolul este o operă deschisă, fiecare îl
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
creșterea unei literaturi care, altfel decît la bunii clasici, nu mai apăra statul. Dimpotrivă. Încet-încet, lumea se privatizează, iar inteligența girează o industrie. Parveniții vînd, talentații mai puțin, și unii și alții se invidiază aprig. Socialismul, vorba vine, le va rîndui pe toate. Cum așa cînd, spune Maurras, "negustorul rămîne negustor, poetul poet: oricît de puțin acesta s'ar refugia în visul său, el pierde un timp pe care celălalt continuă să-l folosească la urmărirea cîștigului. Aurul socialist va rămîne
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
pildă, crochiul botezat Orașe: "Sibiul este un burg foarte elegant de stil gotic transilvan, a cărui fizionomie specifică nu poate fi înțeleasă fără satele românești din jurul lui. Satele săsești sînt frumoase și severe, cu ulițe largi, pe care casele se rînduiesc una lîngă alta, vopsite în verzui, în ocru, despărțite doar prin mici curți ascunse îndărătul unor mari porți de lemn. Acoperișurile, învelite cu țiglă, au două planuri înclinate gotic, iar în frontunul rezultat în fațadă din unghiul planurilor se vede
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]
-
ca un culcuș călduț. Înăuntru erau pene și puf moale. L-am văzut de mult timp. Urmăream pasărea care venea cu paie și firișoare de iarbă uscată în cioc, construind cu răbdare și dibăcie. Păsărica avea și pereche și se rânduiau la munca acestui cămin. Urmărind zborul lor zilnic, aproape am pierdut momentul când zarzărul și-a deschis florile, răspândind un parfum amărui în jur. Din acel moment albinele au pus stăpânire pe copac. Zumzăitul lor se auzea de la depărtare. Numai
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
producători, - sau produceau în bătătură vin de măceș. Alba franzelă se cocea în casă, dar și cea de la Gagel sau de la Herdan era gustoasă, cozonacii se preparau numai și numai în casă. Ca și coliva, de altfel. în cămară se rânduiau lădițele de zahăr cubic - cel tos era o raritate - sticlele cu ulei și oțet - marca Cocoș, dar mai era și un oțet Urdăreanu! - piperul, boiaua, pungile de făină și mălai, totul bine ambalat și dispus în spații adecvate îngăduiau clanului
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
actanții, s-au stins obiceiurile, istoria dormitează în muzee... însă nu cu toții, nu cu toatele - și nu pretutindeni - mai ființează câteva sate, încă nepărăsite, unde gospodinele trebăluiesc, înainte de a lua drumul Spaniei, orășele din Nord, unde câte un liniștit gospodar își rânduiește proviziile pentru iarnă, cu sorturile și în cantitățile pentru o sută de zile. Văzurăm, la televizor, cel care ține astăzi locul ghicitului în cărți, pasențelor, ghicitului în cafea, în palmă etc, un înzestrat gospodar, foarte priceput în ale agriculturii și
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
numără însuși Dr. Jean Clunet, șeful misiunii sanitare franceze. Schitul lui Tărâță, Sat Pietrăria Din istoricul schitului, aflăm că la 1732 Grigore Ghica Vodă ridică aici un schit în locul adăpostului unor călugări iubitori de isihie. În 1761, Ion Teodor Calimachi rânduiește aici, lazaret pentru ciumați. Numele Tărâță vine probabil de la Gh. Tărâță care în 1779 lăsa prin testament, toată averea sa schitului. La hramul bisericii din 1886 participă și Mihai Eminescu. Biserica Păun, Sat Păun Pe partea estică a platoului Repedea
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
moi, până ce visul ne varsă în alt răsărit. pietrele noaptea visez că pietrele mele se mișcă în somn, dimineața le găsesc răvășite, ca și cum o muzică, doar de ele auzită, le scoate din minți, le agită. le adun, le vorbesc, le rânduiesc, neliniștită să aflu că noaptea își depune în ele ouăle ei fermecate. indiferente în ochi mă privesc, tot așteptând să fie însărcinate. pietre nebune, le spun, cerbul nopții nu pe voi vă caută, vă nimeresc pentru dulcea, încrâncenata lui plăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
în germenul abia înfiripat, în viața fără ochi, fără picioare, în viața ce suflă din greu ca un viscol în turbare, dogorind, totodată, ca ger sticlos și ca foc mai sprințar decât trupul de fată. toate-s acolo din plin, rânduite după tipic, viața își ascute grăbită ghearele, pe ciosvârta aceea de nimic. balsamul luminii degetele luminii arpegiază pe pielea copilului scurte, incandescente cântece vrăjite, incantații străvechi, madrigaluri abia îngânate, ce sună ca ambra, ca mierea, ca steaua polară, când frigul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
le-am descifrat niciodată? toamnă mi-am uns podul palmei și tâmplele, le-am uns cu tămâie, ca să-mi îmbălsămez mintea cu gânduri curate. soarele toamnei îl storc între degete, mustul lui auriu îl degust cu nesaț. în mine se rânduiesc drojdii mai vechi, sub transparența lui de aramă topită. două pumnale ciobite, ochii mi se înfig în departe, în sternul seninului, privirea mi se încovoaie, cu neliniștea ei îl mânjesc. ca apa, seninul se-nchide peste spinii privirii și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
meu, era mângâierea unui nume ce-și regăsise stăpânul. răsuflarea lui împăcată mă-nvăluia ca pe un bob de zăbavă, pe care, iată, și-l îngăduia, în nemăsurata lui neodihnă. arhanghelul gabriel m-a luat de mână și mi-a rânduit ochii asemeni unor faguri în care, nestingherită, să crească neistovita rană a vieții. apoi, mi-a spus: viețuiește pe o frunză, bucură-te de înțelepciunea ei! și s-a refugiat în sabia de lumină rostuită pe creștetul meu. febra cântecului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
sta în judecată că parate, dacă au organe proprii de conducere. ... Articolul 42 Persoanele care nu au exercițiul drepturilor lor nu pot sta în judecată decât dacă sunt reprezentate, asistate ori autorizate în chipul arătat în legile sau statutele care rânduiesc capacitatea sau organizarea lor. Articolul 43 (1) Lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare a pricinii. ... (2) Actele de procedură îndeplinite de cel ce nu are exercițiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]