1,152 matches
-
sori cu stele, Luna să nu facă baie, Să mă țin, când vreau, de rele, Să-i fac culcuș în odaie. Să-mi apună soarele Dis de dimineață Și să-mi coaca merele Când e deasa ceață. Să îmi zboare rândunica Doar în cerc și-n casa mea, Să nu mă mai prindă frică Când la toamnă va pleca. Să-mi pot muta eu cu mâna Acele timpului meu, Să fiu eu, asta, păgâna, Măcar un ceas, Dumnezeu! Referință Bibliografica: MI-
MI-AM MAI CUMPĂRAT UN CEAS de DORA PASCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1464461776.html [Corola-blog/BlogPost/369172_a_370501]
-
al Republicii Moldova și un răspuns strict...„cancelăresc“, pp. 144 -147) și Dosarul Nobel - Mihai Prepeliță „candidat la Premiul Nobel în domeniul literaturii“ (pp. 201 - 289), un veritabil dosar cu care ar putea obține - aidoma nouă - chiar și Premiul Nobel al Rândunicilor de sub Auroră (nu vă grăbiți la solstițial-iunienii urși albi, că nu-i vorba de numele crucișătorului de pe care, la Sankt Petersburg/Leningrad, a fost trasă prima salvă de tun a declașării Marii Revoluții Bolșevice/Socialiste Sovietice din Octombrie 1917, ci
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1395921271.html [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
BRADUL Tu vei gândi atunci, Că BABA CLOANȚA , chiar a fost, Cândva în BUCOVINA Dar a pierit ÎN MIEZ DE IARNĂ, Sau a-nvins-o FURTUNA. LEGENDA CIOCÂRLIEI De o vei asculta, Vor curge LĂCRĂMIOARE Șuvoi pe fața ta. LEGENDA RÂNDUNICII, Ce vine-n PRIMĂVARĂ, Nu la .... SFÂRSIT DE TOAMNĂ O vei sorbi-ntr-o doară. Cu RODICA vei juca HORA, sau...HORA UNIRII, Și vei aștepta tăcut DEȘTEPTAREA ROMÂNIEI. Vei vedea venind SERGENTUL Cântând CÂNTEC OSTAȘESC, Și BALCANUL ȘI CARPATUL
VASILE ALECSANDRI de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1485025572.html [Corola-blog/BlogPost/371634_a_372963]
-
miri cum de poate face față la toate astea! Și trebuie să recunoaștem că hanul Șeriful cel Bun e un han renumit în Texas. Linda este o femeie bine lagată la trup. Are un cap frumos, sparâncenele în coadă de rândunică, nasul mic și puțin cârn, buzele cărnoase și senzuale. Și mai are ea un fel de a-i zăpăci pe yankei, cum numai ea știe s-o facă. La început lui Mike nu prea i-a plăcut comportamentul ei hazliu
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_cornel_arm_ioana_voicila_dobre_1360647829.html [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
nr. 244 din 01 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Etapa 53 - 24 XI 2008 Locul I - Flavia Muntean apus de soare - pe deal păpădiile se aprind pe rând Locul II - Dan Norea statornicie - de zeci de ani același cuib de rândunici Locul III - Livia Ciupav Felinarul stins - doar luna și liniștea greierului Mențiune - Maria Tirenescu Motanul negru urmărește frunzele... poc! o castană Etapa 54 - 1 XII 2008 Locul I - Livia Ciupav Lătrat de câine - zdrențuită de viscol sperietoarea Locul II - Henriette
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanianhaiku.html [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
în: Ediția nr. 449 din 24 martie 2012 Toate Articolele Autorului FRUNZE RUGINITE Se strâng frunze-n șezătoare, În curtea bătrânului copac, Se așează foarte ascultătoare, Nu mai vorbesc, acuma tac! Mai cântă greierii prin frunze, Nu mai vezi vreo rândunică, Crengile sunt mai confuze, Se dezbracă de a verii tunică. Tot mai pustiu e câmpul, Luându-i plapuma recoltei, Pe aici stăpân e vântul, Dezlănțuind inima revoltei. Frunzele din plopul alb, Se îngălbenesc, e toamnă, S-au plictisit acolo sus
FRUNZE RUGINITE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Frunze_ruginite_mihai_leonte_1332653003.html [Corola-blog/BlogPost/354686_a_356015]
-
Peste timp, Mariana Didu îi dă o replică neașteptată, asmuțind ,,câinii conștiinței dureroase’’. Sunetul de o diafanitate celestă din ,,Cântarea cântărilor’’ îl regăsim, sprinten, în poemul ,,Cântă-mi frumusețea, iubite’’, care începe astfel: ,,încă din zori mi-a-nflorit rochița rândunicii,/ din pământ, în ochii viorii semințele păcatului au încolțit/ mi-a crescut pân’ la umeri dragostea, până la zenit’’ -, pentru a se încheia prin răspunsul prompt al celui iubit: ,,ți-am cioplit o luntre, draga mea,/ într-un trunchi de copac
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU by http://uzp.org.ro/poemele-fiintei-de-mariana-didu/ [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
Cluj-Napoca lansarea noii cărți a lui Ioan Romeo Roșiianu, „Prietenii literare Baia Mare - Cluj Napoca. Despre importanța acestei ”arhive literare” ardelene au vorbit Adrian Suciu, Al. Florin Țene, Ion Cristofor, Vasile Gogea sau Gabriel Cojocaru. Scriitori cuprinși în carte sunt: POEZIE - Doina Rândunica Anton, Ioan-Pavel Azap, Oana Raluca Ciceu, Gavril Ciuban, Gabriel Cojocaru, Gabriela Mariana Cosovan,Ion Cristofor, Gelu Dragoș, Ioan Dragoș, Ștefan Aurel Dragan, Mihai Ganea, Marină Angela Glodici, Vasile Gogea, Grecu Sorin, Ioana Haitchi, Ioan Hoțea, Letiția Ilea, Alice Valeria Micu
IOAN ROMEO ROȘIIANU, PRIETENII LITERARE BAIA MARE-CLUJ NAPOCA . LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1466187619.html [Corola-blog/BlogPost/373558_a_374887]
-
rece pieptul/ așa cum îmi hrănesc pruncii nenăscuți/ Îmi adap dușmanii cu ulcioare să bea cât pot/ în miez tainic de noapte/ Sufletele neprihănite cerșesc la poarta raiului/ iubire și nestemate/ Să- și împodobească casa firii./ Tramvaiele merg pe sârme/ și rândunicile pleacă toamna/ Iar golul lăsat îl umplu cu aer rece” (Aer rece). Nicolae Dragoș (România, scriitor, poet, publicist) ne prezintă o poezie, cu caracter clasic, plină de dragoste autentică pentru țara natală, respectiv spunând: „Văd Țara ca un imens trup
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1491277087.html [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
zice că prin aceste locuri își găsiseră refugiu mulți indieni care s-au ascuns în cavitățile săpate pe pereții verticali și închise cu zidărie. Accesul se făcea pe scări de lemn adăugate cu șfori de yukka. În timpul verii sute de rândunici cuibăresc aici. În urmă cu ani se mai puteau observa și multe roiuri de albine care își construiau fagurii prin găurile din stâncă. Oficialitățile parcului le-au exterminat ca să nu înțepe vizitatorii. Se face aici mare caz de periculozitatea înțepăturii
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_de_calatorie_prin_vestul_american.html [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
ei își aveau problemele lor, le aveam și eu pe ale mele, la fel de importante. Primăvara, în fiecare dimineață când mă trezeam, fugeam la fereastră, să văd dacă salcâmului înalt și bătrân, cu coroana de crengi ciufulită mai rău decât o rândunică după ploaie, îi sosiseră locatarii: o familie de berze. Toamna urmăream cu privirea cârdurile care treceau pe deasupra casei cu frică să nu le uite pe ale noastre. Odată plecate mă rugam zile de-a rândul să ajungă sănătoase la celălalt
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
pe care se află câte o pasăre și una în vârf, ceea ce înseamnă că viața va continua. Nu lipsește nici sugestia morții, pe un alt model păunul fiind dispus pe un pom al vieții întrerupt. Păsările preferate sunt păunul, pupăza, rândunica, dropia. Oamenii apar în diferite ipostaze: femei, copii, bărbați, de obicei, îmbrăcați în costume tradiționale. La comandă se lucrează și cu forme geometrice în romburi, modelul solar, lingura, furculița, grebla, pistornicul, păpușa. Un alt model foarte greu de realizat este
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
și umed, vesel și sprințar, Vântul sărută mai cu jind copacii. De prin tufișuri Și mărăcini, De prin desișuri Și vizuini, Ies ursuleții, Râșii, mistreții Și veverițele Prin aluniș, Ieș și căprițele, Ies și vulpițele, Și prepelițele În luminiș. O rândunică Își spală-n baltă Penajul sur. O rămurică În plop tresaltă De bun augur. E sărbătoare peste tot în țară, Se-mbracă iar natura-n primăvară, O toacă bate la o mănăstire, De Învierea Domnului dă știre. Copiii ies și
ELEGII DE PRIMĂVARĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1490793435.html [Corola-blog/BlogPost/374494_a_375823]
-
rândunica- fetiță...dar avea prea multe culori pe ea... Neștiind nimic despre cum trebuie hrănit am apelat la cel mai bun prieten - Internetul. Veștile nu erau prea îmbucurătoare. Mai întâi am aflat ca din maximum șase ouă cât clocește o rândunica la primul rând de pui, doar 2- 3 pui sunt acceptați - cei mai rezistenți, restul sunt aruncați din cuib. Dacă încerci să-l pui în cuib, îl recunoaște și tot jos ajunge. Trebuia hrănit cu insecte, gaze, dar de unde să
SELECŢIE NATURALĂ de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Selectie_naturala_cornelia_curtean_1388597924.html [Corola-blog/BlogPost/365710_a_367039]
-
mai este, dar a cărei amintire pâlpâie ca o lumânare la creștetul sufletului, la curtea străjuită de arini și prispa casei, la ploaia parfumată de flori de tei, la poamele din copaci și lacăta pusă pe poartă - la cuibul de rândunică din pridvor, provoacă valuri de emoție caldă, scăldată în roua ochilor osteniți, așteptând ca luminița pâlpâindă a candelei să sfârâie după zbaterea de aripă a îngerului casei. Cartea Auricăi Istrate este una de purtat întotdeauna cu tine, de citit și
RUGUL DE LINIŞTE AL IERTĂRII. RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE TOAMNA CUVINTELOR DESCULŢE , EDITURA INFORAPART, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_de_liniste_al_iertarii_cezarina_adamescu_1366921414.html [Corola-blog/BlogPost/345983_a_347312]
-
din vechile timpuri ale țării întregi până azi și n-au să piară...! Putem arăta cu dovadă aceasta pe Viorica Macovei, ea e o principesă frumoasă la chip și încă și mai înfrumusețată și de haruri! Cântă de se-opresc rândunicile sub streșini și se miră că o fată frumoasă le-a mistuit voioșia și o dăruie publicului, iar privighetorile tac să se reasculte în voce umană, pe când pe oglinda cerului ochii stelelor zăresc pe sub brazi, pe câmpii, de-a lungul
VIORICA MACOVEI. TRANDAFIRUL ŢĂRII DE SUS ŞI MOLDOVEI DE LA RĂSĂRIT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476460394.html [Corola-blog/BlogPost/364756_a_366085]
-
Acasă > Poezie > Familie > CĂ DOAR E MAI Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 1957 din 10 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cu ani în urmă, tot în mai, eu admirăm pieptarul rândunicii și mă plângeam, o fac și-acum, câte probleme îmi făceau iar aia micii, mă îmbătam cu liliac de la bătrâni ce ma chemau să-l iau acasă și cum n-aveam eu deloc timp să-l rup, să-l iau
CĂ DOAR E MAI de DORA PASCU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1462901623.html [Corola-blog/BlogPost/380906_a_382235]
-
să-l iau și să mi-l pun pe masă. Mama era, bolnavă însă, și-și pierdea părul, în etape, prin experimente, copiii, de, copii și ei, nu mai voiau, defel, să meargă la antrenamente, eu mă luptăm cu fracul rândunicii, cu praful de pe tolba spulberat ce an de an nu se lasă, în niciun fel, să fie, cât de cât, o țară adunat. Dar era-n mai, pisicile-și făceau de cap, se-ncăierau, din dragoste, ca și acum, și-
CĂ DOAR E MAI de DORA PASCU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1462901623.html [Corola-blog/BlogPost/380906_a_382235]
-
puncte, frunza de stejar, bradul, floarea de măceș, grâul, coarnele berbecului, cerbul, cărărea rătăcită, crucea Paștelui etc. Ciocănești, Festivalul ouălor Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe ouă. Dar întâlnim și alte motive:șarpele, grebla, hora, cloșca cu pui, coada rândunicii, laba gâștii, strugurele, cheptarul, ferestruica. În cultura populară actuală, ouăle împistritre sunt mai mult obiecte de artă. Este o adevărată industrie a încondeierii ouălor care constituie mândria Paștelui bucovinean. Icoane pe ouă Profesoara Letiția Orșivschi a reușit să strângă într-
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
a Mamei, este purtată de vânt împreună cu prietenii ei Buburuza, Libelula și Fluturel, pe când se afla la joacă. Degețica se rătăcește de prietenii săi și ajunge în țara de sub pământ a Șobolului și a Mătușii Șoarece, de unde este salvată de Rândunică, cea pe care fetița nu o lăsase să moară. Împreună ajung în împărăția Luminii, unde îl va întâlni pe ursitul său, Prințul Spiridușilor, pe prietenii de care s-a pierdut, dar și pe Mama sa. Durata spectacolului: 60 min | 3
Programul Teatrului Excelsior în luna mai by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105557_a_106849]
-
a Mamei, este purtată de vânt împreună cu prietenii ei Buburuza, Libelula și Fluturel, pe când se afla la joacă. Degețica se rătăcește de prietenii săi și ajunge în țara de sub pământ a Șobolului și a Mătușii Șoarece, de unde este salvată de Rândunică, cea pe care fetița nu o lăsase să moară. Împreună ajung în împărăția Luminii, unde îl va întâlni pe ursitul său, Prințul Spiridușilor, pe prietenii de care s-a pierdut, dar și pe Mama sa. Durata spectacolului: 60 min | 3
Programul Teatrului Excelsior în luna mai by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105557_a_106849]
-
6, județul Arad. 516. Spân Elisabeta-Lia, născută la 16 august 1956 în localitatea Hunedoara, județul Hunedoara, România, fiica lui Orasanu Mihai și Hohn Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, Schwenningen, Kreuzstr. 8, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Hunedoara, Str. Rândunicii nr. 5/5, județul Hunedoara. 517. Spân Ioan, născut la 5 septembrie 1954 în localitatea Vingard, județul Albă, România, fiul lui Spân Mihai și Rozina, cu domiciliul actual în Germania, Schwenningen, Kreuzstr. 8, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Hunedoara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125110_a_126439]
-
5/5, județul Hunedoara. 517. Spân Ioan, născut la 5 septembrie 1954 în localitatea Vingard, județul Albă, România, fiul lui Spân Mihai și Rozina, cu domiciliul actual în Germania, Schwenningen, Kreuzstr. 8, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Hunedoara, Str. Rândunicii nr. 5/5, județul Hunedoara. 518. Reckerth Michael, născut la 10 august 1931 în localitatea Sona, județul Albă, România, fiul lui Ioan și Sară, cu domiciliul actual în Germania, 87452 Altusried, Krugzell, Am Heinzenhang 4, cu ultimul domiciliu din România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125110_a_126439]
-
băiat. Și privirea-i languroasă I-alunecă la el pe coapsă Iar în mintea ei senilă Se ivise o idilă. Și ca să nu-i tulbur amorul Am să schimb iarăși decorul: Ș-am zărit pe-o rămurică Cum privea o rândunică. Siderată nevoie mare De-a măgarului cântare. Ș-am simțit că lumea cultă Doar se face că-l ascultă. La final, când a gătit, Toată lumea a sărit Să-l ovaționeze Și să-l perieze. *** Tot așa și printre noi Se
MĂGARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1420471602.html [Corola-blog/BlogPost/352218_a_353547]
-
acesta a necesitat o puternică mobilizare materială și umană, dar și o organizare remarcabilă a șantierului, simbol al unui stat puternic. Zidurile de piatră sunt construite în standardul „murus dacicus”, fără mortar între pietre, cu jgheaburi croite în coadă de rândunică (inspirate din tehnica prelucrării lemnului), jgheaburi pe care localnicii le numesc „babe”, necesare prinderii cu bârne de stejar - pe post de scoabe - a celor două părți din piatră ale zidului, dar chiar și a unor pietre între ele. Astfel, ele
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]