144 matches
-
coca (Transilvania), descuiet, spurcat. Colici intestinale: izdat, surdumași, matrice (la copii). Dizenterie: ieșire afară cu sânge, pântecare cu sânge, treapăd cu sânge, urdinare cu sânge, trecere (județul Gorj), sfânta boală, vintre, lamosti (la copii). Gastroenterită: trecătură, babițe (la copii). Dispepsie: rânză, căderea rânzei. Crampe: cârcei, frământătură la inimă, fumicei, fras ( la copii). Indigestie: aplecate, plecate, greață, ciumurluială, gemărluială, Constipație: Încuiere, Încuietură. Pirozis. Hiperclorhidrei: ojig, jig, jigăraie, jeguială, jigăreală. Icter: gălbinare. Cancer: rac, tătarcă, schiros. Pelagră: jupuială, pârleală, roșață, buba trânjilor, rana
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
descuiet, spurcat. Colici intestinale: izdat, surdumași, matrice (la copii). Dizenterie: ieșire afară cu sânge, pântecare cu sânge, treapăd cu sânge, urdinare cu sânge, trecere (județul Gorj), sfânta boală, vintre, lamosti (la copii). Gastroenterită: trecătură, babițe (la copii). Dispepsie: rânză, căderea rânzei. Crampe: cârcei, frământătură la inimă, fumicei, fras ( la copii). Indigestie: aplecate, plecate, greață, ciumurluială, gemărluială, Constipație: Încuiere, Încuietură. Pirozis. Hiperclorhidrei: ojig, jig, jigăraie, jeguială, jigăreală. Icter: gălbinare. Cancer: rac, tătarcă, schiros. Pelagră: jupuială, pârleală, roșață, buba trânjilor, rana trânjilor, pecingine
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
minciuni. Să nu mănînci inimă și cap de găină, că-ți mor părinții. Se crede că carnea din găina tăiată de o femeie nu e dulce; de aceea pun femeile pe bărbați să le taie găinile. Gușa de găină și rînza cu rachiu sunt bune de vătămătură*. Fetei ce se mărită nu i se dau găini, căci se crede că apoi ar uita de casa părintească așa de curînd ca și găinile. Găinile care se duc plocon la nuntă de părinții
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe care stă mireasa. La Isaia dănțuiește, de voiește mireasa ca în viața casnică să fie ea mai mare decît bărbatul, să calce pe mire pe picior. Se crede că nu e bine a arunca năsipul care se află-n rînza gobăilor* tăiete jos, c-apoi acel ce calcă cu piciorul gol capătă păducel* la picior. Păducelul se zice că se tămăduiește dacă se pune coada culeșeriului* în foc și apoi la bă tucel*. Piciorong Să nu umbli cu vreun piciorug
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
semn că se apropie iarna, iară dacă sosesc ele la noi, se crede că iarna a trecut și primăvara se apropie. Mare păcat să strici cuibul unei rîndunele sau s-o chinui. (Gh.F.C.) Cînd rîndunica zboară jos, vine ploaia. (Gh.F.C.) Rînză Cînd calci în rînză de găină, faci bătături. Femeile să nu mănînce rînză de păsări, căci li se întărește pîntecele ca la bărbați. Rîs Copiii care rîd în somn, îi mîngîie Maica Domnului. Rod Din sămînțuri să nu dai primăvara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iarna, iară dacă sosesc ele la noi, se crede că iarna a trecut și primăvara se apropie. Mare păcat să strici cuibul unei rîndunele sau s-o chinui. (Gh.F.C.) Cînd rîndunica zboară jos, vine ploaia. (Gh.F.C.) Rînză Cînd calci în rînză de găină, faci bătături. Femeile să nu mănînce rînză de păsări, căci li se întărește pîntecele ca la bărbați. Rîs Copiii care rîd în somn, îi mîngîie Maica Domnului. Rod Din sămînțuri să nu dai primăvara nimănui pînă ce nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că iarna a trecut și primăvara se apropie. Mare păcat să strici cuibul unei rîndunele sau s-o chinui. (Gh.F.C.) Cînd rîndunica zboară jos, vine ploaia. (Gh.F.C.) Rînză Cînd calci în rînză de găină, faci bătături. Femeile să nu mănînce rînză de păsări, căci li se întărește pîntecele ca la bărbați. Rîs Copiii care rîd în somn, îi mîngîie Maica Domnului. Rod Din sămînțuri să nu dai primăvara nimănui pînă ce nu-i pune tu întîi din ele, că-ți dai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
femeie are copil mic, nu bagă usturoi în sîn, că-i coace țîța. Ud Să nu te urinezi asupra vîntului, că te zăprești*. Nu bea pietre roșii, nici aramă, căci la bătrînețe nu vei mai putea ține udul. Pelița de pe rînza găinii se usucă și, după ce se pisează, se dă în apa de băut pentru oprirea udului la bărbat. Cel care bea urină de om se face pricorici*; cînd însă se clătește cu puțină în gură contra brîncii, cu mare băgare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a scăldat copilul, l-a înfășat și i-a spălat pelincele, mama se spală și ea în altă apă curată, și după aceea îi dă țîță, căci altfel îi curg urechile. Femeia în poziție nu trebuie să mănînce mai sau rînză de pasere sau de vită, căci se vor dezbîrna* urechile copilului. în ziua de Iordan [Bobotează], pe timpul sînțirii apei, este obicei de-a aprinde niște petice, a căror rămășiți se strîng, crezîndu-se că ele ar fi de leac cînd se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din faguri răcănel - brotac răpăga (a) - a aluneca răsăreală - boală de piele răspintene - răspîntie răsteu - resteu, lemn pus la jugul boilor răsură - răzătură rășchitoare - rîșchitoare, unealtă de depănat rătăci (a) - a se îndepărta rîmător - porc rîncăi (a) - a rage rîșniță - rînză, pipotă rîză - zdreanță roc - surtuc rofii - rohii, vărsat rohmani - vezi blajini roi - grup compact de albine în cău tare de stup rost - spațiul prin care trece suveica roșeață - inflamație rotiță - bucată rudă rea - boală datorită căreia mor urmașii rug - tulpină
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plină de cursele morții. Copacul, uitați-vă cum îl rod la rădăcină acei doi șoareci, este viața fiecărui om ce se scurtează, ziua - șoarecele alb, și noaptea - șoarecele negru, și se apropie de sfârșit. Balaurul care varsă foc închipuiește înfricoșata rânză a iadului care așteaptă să înghită și să mistuiască pe cei ce iubesc mai vârtos frumusețile și cinstea acestei lumi decât seninul și bunătățile veacului ce va să fie.” Mihai mai aruncă o privire spre palatul atât de italienesc, dar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sau configurația terenului, mulți aparțin mediului crescătorilor de vite din regiunile muntoase. Alți termeni considerați ca provenind din substrat denumesc părți ale corpului, care par să fi fost, la origine, în legătură exclusiv cu corpul animalelor (ceafă, ciuf, grumaz, gușă, rânză) sau sunt termeni referitori la obiecte de îmbrăcăminte (brâu, căciulă, sarică); alte cuvinte sunt proprii oierului sau locuinței primitive de munte, implicând, inițial, mai ales așezările sezoniere ale păstorilor transhumanți (argea, cătun, vatră și gard). Tot păstorești sunt cele patru
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în care se pune laptele la prins răzgăbăiată țesătură slab bătută în război, deslânată, destrămată recăl haină groasă de lână retează zăvor la ușă prevăzut cu lacăt râni (a) a scoate gunoiul din grajdul vitelor, a face curățenie în grajd rânză stomac râșchitoriu sculă textilă casnică cu care se realizează sculurile de fire S scarpă femeie rea (scorpie) scălâmbăiat anormal, strămb scăuneciu scaun rotund cu trei picioare secrement efortul de a realiza o lucrare dificilă sfara lui independent, de capul lui
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
reprezentate subgrupele de brânzeturi, iar în coloana B articolele corespunzătoare acestora. Scrieți pe foaia de răspuns asocierile dintre fiecare cifră din coloana A și litera corespunzătoare din coloana B. A B 1. brânzeturi opărite (cașcavaluri) a. brânza de burduf, b rânza în coajă de brad 2. brânzeturi frământate b. urdă, caș, brânză proaspătă de vacă 3. brânzeturi fermentate și maturate în saramură c. moi cu mucegaiuri, semitari și tari 4. brânzeturi proaspete d. telemea 5. brânzeturi fermentate și maturate e. cu
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
recunoscuse pe celălalt pe sub ochelarii negri, în timp ce fuseseră scoși la medic. Pe cât posibil o redau în dialect: Gioga, tu hi lăi? (lăi=măi) Da, io iram! Ti v’zui la iatru... (iatros=doctor - grecism) Da, sântu lânțed! Ți ti doare? Rânza! Alt’țiva? Buriclu! (stomacul) Alt’țiva? Păltărili! (omoplații) Alt’țiva? Caplu! (capul) Înclo? Înclo... ca biclu!... (taurul) Atunți, di țe nu eși la fireastră să mai vorovim? Cade puntulonii! (Ca taurul de voinic, dar îi cădeau pantalonii!) Dea Dumniedzău s
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
între măsele înfrângerea. Era obiceiul la ședințele comuniste, după discursurile secretarului de partid și locțiitorului politic, ca un grup să dea semnalul aplauzelor. Dar, fie că membrii săi nu fuseseră avizați din timp, fie că în ei înșiși se întorsese rânza, Crăciun a aplaudat singur discursul, iar ședința s-a încheiat fără comentariu. Ar fi urmat Horia Sima la analiză. Noi, cei din Zarcă, n-am avut prilejul să știm ce s-a mai întâmplat în Circul lui Erasmus, dar am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
face-le-aș o poartă-n casă/ cînd or trage la mireasă". Alte versuri, în același registru tematic, sînt edificatoare pentru înțelegerea genezei urii față de cadre: " Lua-i-ar vîntu în vîltoare/ ca pe foaia de țigare/ face-le-aș rînza calup/ că m-au blătuit la zdup". Sau, în altă poezie mai colorată: "Îndoi-le-ar marafetu'/ șancăru' și sculamentu'/ Seca-le-ar de zemuri coiu'/ cînd le-o da în pîrg vioiu'/ Vedea-și-ar nevestele/ călărind ferestrele/ Ca să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Maica Precistă lăsat”. La urmă se dădea celui bolnav să bea din apa în care se stinseseră cărbunii. Pentru vindecarea durerilor de stomac, copiii, uneori și vârstnicii, erau duși la anumite bătrâne, care știau să descânte și să „tragă” de „rânză”. După fricționarea mușchilor din regiunea stomacului, bolnavului i se descânta în ceapă (care se înțepa cu un ac) și în țuică (se agita într-o sticlă cu un bețișor). Trei dimineți la rând, bolnavul trebuia să bea câte o înghițitură
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Iahwe cel întunecat era chiar înaintea macedonenilor, sirienilor și grecilor dar aceștia nu au știut să-l descopere pentru că îl doreau numai pe Adonis. La Bethleem acest cult era practicat de către mozaici în pe-rioada elenistică și nimănui nu-i crăpa rînza de venin. Vecinilor arabi, care făceau parte și ei din regatul lui Antioh lV, ivriții le-au dăruit pe Elohim, o iudaizare a lui Ilah, divinitatea lor supremă cu sensul de Domnul sau Stăpînul, la care au adăugat pluralul im
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
speciale”, și aici trebuie să-i punem pe asasinii ce s-au remarcat în timpul revoltei numiți ,,sicari”. Cercetarea anuală a membrilor se făcea datorită faptului că Belial, adică Gog, Dumnezeu geților, continua să stăpînească lumea, iar lui Iahwe îi crăpa rînza de necaz, cum scriu ei plini de venin în Manuscrisul de disciplină(ii, 19-25). La capitolele iii 13 - iv 26 își lasă veninul să curgă șuvoi: ,, Cu toate acestea Elohim al lui Israel și îngerul adevărului său sînt totdeauna acolo
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
din străfundurile nordului, care venise în Palestina din vremuri uitate și îl bătea rău la tălpi pe Întunecimea Sa Iahwe. Acest dușman omniprezent - Gog - era, după înciudații zeloți încuibați la Qumran, căpetenia Belial sau a Celui Rău. Crapa-v-ar rînza în voi, mincinoși întunecați și plin de ură! În Războiul fiilor luminii împotriva fiilor întunericului, manuscris descoperit în centrul de la Qumran, scriind despre călărime, zice că frăția lor avea o pedestrime de douăzeci și opt de mii de oșteni iar călărimea era
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de cînd Celsus le-a demascat făcăturile pentru că la conducerea imperiului roman erau împărați geți care nu tolerau năbădăile acestei secte de lepre iar Filip Arabul era fiul unui șeic arab ce îi avea la inimă pe ivriți și la rînză pe ariminii mitraici. Așa au prins făcătorii de adevăruri sacre, momentul istoric de a lovi deplin cu minciuna. Reacția lui Celsus la traducerea Torei de către Aquila pe la anii 135 s-a făcut numai datorită obrăzniciei iudeilor care se maimuțăreau cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ghetou - l-au închis cu ziduri trainice și tiranice, trăind izolați de restul populației pe care o considerau spurcată. Așa da apologie a minciunii. De ce să fi venit puhoiul de ivriți în Egipt cînd ariminii macedoneni nu-i aveau la rînză deloc iar egiptenii îi iubeau precum sarea în ochi? Dar dacă au plecat atît de mulți, în-seamnă că Palestina ar fi rămas goală de populație ceea ce era o acțiune chiar împotriva puterii economice a regatului pentru că nu s-a găsit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ca a unui miel. Și Saul amintește în Epistola lui Pavel către romani la 1,23, de o asemenea icoană în fața căreia se închinau la Roma atît Neamurile cît și iudeii fără a avea dureri de spate sau foc în rînză. Puiul de căprioară al geților pe care voi l-ați răstignit pentru că aducea lumină în sufletele oamenilor și mulțimile veneau la el să îl asculte, acum îl vedeți prooroc mincinos și slujitor al fiarei. Și nașterea luminii venită din ceruri
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și muzeul Arany. Fondatorul orășelului Boczkay voevod din veac XVII. ceteră scripcă acela aceia bunic bunică tată bătrân mamă bătrână dubit dubălărie mătușă moșneag pe brînci Ioane al meu! aesta aiasta zice (cântă) icea (aici) chizeș nouă (haine) maiu orătenie rânză rărunchiu plămâni a vărui a murui faur haizaș deșințat măi! 28 Aug. Vazcău. Munteni în straie albe, cu înfățișare de Moldoveni. Populație curat românească. 29 Aug. Bèliu. Între păduri. Români, sumane albe, cu flori negre și roșii chenar. Nu te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]