203 matches
-
bătăi din partea gardienilor. Iese din închisoare în anul 1964 însă Arhiepiscopia Sibiu refuză să îl angajeze. Se vede nevoit să lucreze ca ziler o perioadă până când primește parohii sărace în satele Sărata, Colun și Obreja. Revine ca preot în satul Râușor începând din anul 1969 și slujește acolo până la pensionarea sa în anul 1986. După Revoluția din anul 1989 solicită Eparhiei Sibiu reangajarea sa ca preot însă este refuzat. Preotul Victor Dâmboiu considera că după ce a ieșit de la închisoare a fost
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
(n. 22 martie 1933, sat Râușor, județul Brașov - d. 2 aprilie 2004, Brașov) a fost un deputat în Parlamentul României, ales pe listele Convenției Democrate, din partea Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, în legislatura 1992-1996. , fiul lui Ioan și Elisabeta, s-a născut într-o familie românească
Ioan Victor Pica () [Corola-website/Science/305477_a_306806]
-
Banat, Hațeg și mai la est), cea mai veche atestare în Transilvania fiind din 1341, în varianta "Bazarab", într-o localitate de pe Târnave (la Sâncel), precum și corelarea cu răspândirea toponimelor pecenege. Atestările din Hațeg au fost începând din 1398 la Râușor, Vaidei, Peșteana, Costești, Cornești, precum și în Oltenia. Atestarea cea mai veche poate că este un contract comercial încheiat în 1249 la Raguza de un oarecare Martinus Basababa, de etnie necunoscută. Unii cercetători consideră că numele era de fapt Basaraba. Dincolo de
Dinastia Basarabilor () [Corola-website/Science/300123_a_301452]
-
Rucăr este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Rucăr (reședința) și Sătic. Comuna are 6. Se află la confluența dintre Râușor și Dâmbovița. Se învecinează cu județul Brașov la nord, cu comuna Nucșoara, comuna Lerești și cu comuna Valea Mare-Pravăț la vest, cu comuna Dragoslavele la sud iar cu comuna Dâmbovicioara la est. Localitatea Rucăr (cod poștal 117630) are cam 6000
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
relief, Munții Iezer-Păpușa, Munții Făgăraș, Munții Piatra Craiului, Munții Leaota și Culoarul Bran - Rucăr - Dragoslavele. La contactul dintre culmile vestice ale Munților Iezer - Păpușa și Culoarul Bran - Rucăr - Dragoslavele s-a dezvoltat, depresiunea tectono erozivă Rucăr, care este străbătută de Râușor și afluenții săi, și de Roghina. Culmile aflate pe teritoriul comunei Rucăr sunt: Depresiunile și micro depresiunile aflate pe culoare de văi în comuna Rucăr sunt: - Depresiunea Rucăr pe Dâmbovița. - Depresiunea Sătic cu doua bazinete depresionare, pe Dâmbovița. - Depresiunea Râușor
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
Râușor și afluenții săi, și de Roghina. Culmile aflate pe teritoriul comunei Rucăr sunt: Depresiunile și micro depresiunile aflate pe culoare de văi în comuna Rucăr sunt: - Depresiunea Rucăr pe Dâmbovița. - Depresiunea Sătic cu doua bazinete depresionare, pe Dâmbovița. - Depresiunea Râușor pe valea omonimă. Rețeaua hidrografică aferentă comunei Rucăr este variată. Toate râuile sunt tributare Dâmboviței sau Râușorului, care se varsă la Rucăr în Dâmbovița. Râușor ul izvorăște de sub vârful Păpușa are o lungime de 16 km și în cursul său
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
depresiunile aflate pe culoare de văi în comuna Rucăr sunt: - Depresiunea Rucăr pe Dâmbovița. - Depresiunea Sătic cu doua bazinete depresionare, pe Dâmbovița. - Depresiunea Râușor pe valea omonimă. Rețeaua hidrografică aferentă comunei Rucăr este variată. Toate râuile sunt tributare Dâmboviței sau Râușorului, care se varsă la Rucăr în Dâmbovița. Râușor ul izvorăște de sub vârful Păpușa are o lungime de 16 km și în cursul său străbate depresiuena Râușor situtată între văile Strâmbului și Oarzănii, iar râurile ce le străbat sunt afluenți de
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
Rucăr sunt: - Depresiunea Rucăr pe Dâmbovița. - Depresiunea Sătic cu doua bazinete depresionare, pe Dâmbovița. - Depresiunea Râușor pe valea omonimă. Rețeaua hidrografică aferentă comunei Rucăr este variată. Toate râuile sunt tributare Dâmboviței sau Râușorului, care se varsă la Rucăr în Dâmbovița. Râușor ul izvorăște de sub vârful Păpușa are o lungime de 16 km și în cursul său străbate depresiuena Râușor situtată între văile Strâmbului și Oarzănii, iar râurile ce le străbat sunt afluenți de dreapta ai Râușorului. Afluenții de dreapta ai Râușorului
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
omonimă. Rețeaua hidrografică aferentă comunei Rucăr este variată. Toate râuile sunt tributare Dâmboviței sau Râușorului, care se varsă la Rucăr în Dâmbovița. Râușor ul izvorăște de sub vârful Păpușa are o lungime de 16 km și în cursul său străbate depresiuena Râușor situtată între văile Strâmbului și Oarzănii, iar râurile ce le străbat sunt afluenți de dreapta ai Râușorului. Afluenții de dreapta ai Râușorului sunt: Valea Bugheanului = 1,700km lungime; Pârâul Râului 3,325 km lungime; Valea Mâra 2,750 km; Valea
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
varsă la Rucăr în Dâmbovița. Râușor ul izvorăște de sub vârful Păpușa are o lungime de 16 km și în cursul său străbate depresiuena Râușor situtată între văile Strâmbului și Oarzănii, iar râurile ce le străbat sunt afluenți de dreapta ai Râușorului. Afluenții de dreapta ai Râușorului sunt: Valea Bugheanului = 1,700km lungime; Pârâul Râului 3,325 km lungime; Valea Mâra 2,750 km; Valea Strâbului 2,800km; Valea Porcului 2,925 km; Valea Râsului 1,925 km; Cârmăzanul 1,175 km
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
Râușor ul izvorăște de sub vârful Păpușa are o lungime de 16 km și în cursul său străbate depresiuena Râușor situtată între văile Strâmbului și Oarzănii, iar râurile ce le străbat sunt afluenți de dreapta ai Râușorului. Afluenții de dreapta ai Râușorului sunt: Valea Bugheanului = 1,700km lungime; Pârâul Râului 3,325 km lungime; Valea Mâra 2,750 km; Valea Strâbului 2,800km; Valea Porcului 2,925 km; Valea Râsului 1,925 km; Cârmăzanul 1,175 km; Cârmăzănelul 2,125 km Frăsinetul
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
250 km; Valea Negrilor 1,750km; Valea Dârstei 1,225km; Valea Mătușii 1,000km; Valea Preotului 2,375km; ea are ca afluenți Valea Pițigăii și Valea Pleșii; Valea Poenii 725 m; Valea la Topile 1,075km. (Mihai Dumitrescu 1998 Bazinul Râușorului Studiu geografic complex, lucrare de licență) Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Rucăr se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,09%). Pentru 2,83% din
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
de salcie, în care predomină solurile aluviale stratificate gleizate, influențate de apele freatice ale căror nivel este determinat de râu. Vegetația din rezervație s-a format sub influența regimului apelor Prutului, a sistemelor de gârle prin care apele Prutului și râușorului Camenca pătrundeau și alimentau cu apele pădurile,pajiștile, mai ales în timpul inundațiilor. În funcție de acești factori, s-au format trei tipuri de vegetație: forestieră, pajiști de luncă și vegetație acvatică. Ocupă o suprafață de 4976,8 ha. Structura principalelor specii de
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
km de orașul Orhei și la 104 km de Chișinău. La început purta numele Valea Neagră, probabil că din cauza că primul om care a locuit pe aceste locuri, se numea pan Negrea. Sau poate și-a luat denumirea de la numele râușorului Ciorna.Satul are o suprafață de aproximativ 1.06 kilometri pătrați, cu un perimetru de 6.38 km(2). Conform datelor recensământului din anul 2004(4), populația satului constituie 1202 de oameni, 46.92% fiind bărbați iar 53.08% femei
Ciorna, Rezina () [Corola-website/Science/305907_a_307236]
-
D Lestine iterare E L E N A R O Ș C A ( C A N A D A ) 112 Născut la 17 dec. 1926, în localitatea Râușor, Ambasada Română din Ottawa unde au cerut și Făgăraș, azi județul Brașov, profesie inginer obținut numele unor români care au întreținut constructor (Facultatea de Construcții Cluj, 1969 ) relații cu Ambasada comunistă. (S-a întocmit un p.v.) Tot atunci, au decupat
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Elena Roşca () [Corola-journal/Journalistic/87_a_85]
-
secției, este unul dintre inițiatorii grevei foamei, ca Țara Făgărașului. În 15 nov. 1950 înainte de a fi protest împotriva condițiilor de exterminare la care eliberat, la o descindere a trupelor de Securitate, erau supuși elevii din izolarea permanentă.în satele Râușor, Părău și Pădureni, 3 partizani, g) În a 2-a detenție, 1959-1963, în lagărele de din care 2 elevi au fost uciși, iar alți 3 au fost muncă din Balta Brăilei, face parte dintre deținuții capturați, condamnați la moarte și
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Elena Roşca () [Corola-journal/Journalistic/87_a_85]
-
cunoaștem” V I C T O R R O Ș C A D Lestine iterare acțiunii de reeducare). ulterior la pașapoarte. (Înștiințarea CNSAS din 4 nov. c) După eliberare, Securitatea i-a stabilit 2010 , către Victor Roșca) domiciliu obligatoriu în Râușor, satul natal, timp de doi 3. Ajutorarea României ani, 1951-1952 (Copie după adeverința de prezentare a) A fost responsabil la una din listele de săptămânală la postul de miliție). colectare, împreună cu Victor Focșeneanu, prin care d) În urma refuzului de colaborarea
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Elena Roşca () [Corola-journal/Journalistic/87_a_85]
-
manifestările dedicate zilelor suferit la Combinat, a rămas paralizat complect, astfel naționale ale României, între anii 1991 și 1999, de la că în prezent nu mai poate munci. Se află la părinții săi Casa Română, în numele Centrului Cultural Român, în comuna Râușor, Făgăraș, care îl întrețin. Vol. I, pag al cărui vicepreședinte a fost între 1995-1999, atunci, 8, dosar CNSAS ”. Securitatea se face că nu știe de cele mai importante manifestații culturale din locul accidentului, deși ei îl dăduse afară din Montreal
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Elena Roşca () [Corola-journal/Journalistic/87_a_85]
-
italiană care se ocupă cu achiziționarea și prelucrarea ciupercilor Turismul cunoaște de asemenea o revigorare, mai ales în zona de vest a Țării Hațegului, în comunele Râu de Mori și Sarmizegetusa funcționând numeroase pensiuni turistice. Cabane există la Gura Zlata, Râușor, Pietrele și Rotunda (amenajată pentru Ceaușescu). Potrivit statisticilor citate de Consiliul Județean Hunedoara , rețeaua rutieră a Tării Hațegului este formată din 400 km de drumuri publice și 300 km de străzi orășenești și comunale. În 2007 a fost dată în
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
Biserica cnezilor Cândea se află la marginea satului hunedorean Suseni. A fost ridicată în secolul XIV și este monument istoric de importanță națională, . Are hramul „Duminica Tuturor Sfinților”. În extremitatea sudică a ultimei așezări de pe valea Râușorului, satul Suseni (comuna Râu de Mori), pe un pinten stâncos al Munților Retezat se înalță și astăzi ruinele celei mai mari cetăți cneziale din Transilvania, cetatea Colțului, leagăn și simbol al înfloririi celei mai puternice familii nobiliare românești din Țara
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
frumoasă față și preacinstită, care este deasupra tuturor cinstelor și darurilor, această de față poruncă a domniei mele, jupânului Stoica Naneș și vărului lui, Tatomir și nepoților lui, Manea și Stoica [...], ca să le fie satele anume: jumătate din Sâtlani și Râușorul tot și Copăcelul tot și la Voila jumătate și Ucea toată, să le fie de ocină și ohabă, pentru că le-au dobândit de la Domnia Mea cu slujbă”" . Mai apoi, Becleanul va apărea în mai multe documente și în mai toate
Beclean, Brașov () [Corola-website/Science/300934_a_302263]
-
din Raionul Șoldănești, Republica Moldova. Satul are o suprafață de circa 2.81 kilometri pătrați, cu un perimetru de 10.74 km. Din componența comunei fac parte localitățile Climăuții de Jos și Cot. Satul Climăuții de Jos este așezat la gura rîușorului Cușmirca, pe malul drept al Nistrului, la o distanță de 25 km de orașul Șoldănești și la 133 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populația satului constituia 1070 de oameni, dintre care 49.91% - bărbați și 50.09
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
acolo nu au colaborat. Atunci, colonelul Nicolae Bordeianu a transportat cca. 90 de saci cu documente la o rudă care avea un cuptor de pâine la Berevoiești. S-au ivit probleme tehnice, și sacii a fost duși pe malul pârâului Râușor, situat la câțiva kilometri de comuna argeșeană. Au descărcat camionul, au făcut o groapă și au dat foc hârtiilor, apoi au acoperit groapa cu pământ. Hârtiile însă nu au ars în totalitate. Locul a fost descoperit din întâmplare de văcarul
Departamentul Securității Statului () [Corola-website/Science/298379_a_299708]
-
Hațeg (libera villa Syerel nominata... in eodem Districtu Haczak). În primul document care atestă existența așezării (emis în Hațeg, la 20 noiembrie 1435) (vezi imagine "prima atestare documentară") se face referire la „Costea, Stanciu și popa Vâlcu, foștii cnezi de Râușor, care împreună cu frații și fiii lor arătând cu nerușinare necredința lor față de Sfânta Coroană regească ... au pustiit și au devastat moșiile ținute și stăpânite de către ei în calitate de cnezi, apoi refugiindu-se pe ascuns în părțile Moldovei, uneltesc spre pustiirea și
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
Coroană regească ... au pustiit și au devastat moșiile ținute și stăpânite de către ei în calitate de cnezi, apoi refugiindu-se pe ascuns în părțile Moldovei, uneltesc spre pustiirea și devastarea acestui regat”. Pe acest motiv „dreapta jumătate a întregului cnezat din moșia Râușor, precum și satul lor liber numit Șerel, aflătoare în districtul Hațeg” a fost confiscată de la acei rebeli și conferită nobililor Mihail, Basarab și Ioan, fiii răposatului Ioan de zisul Râușor. Donația a răsplătit „feluritele servicii credincioase făcute fără preget, cu îndemânare
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]