37,247 matches
-
intrând în Europa, mai bine dzis, în Huniunea evropeană, a devenit, tam-nisam, Euromânia. Logic și filologic,nu?Ce se există în România, se există, prin deducțiune raționamentală,în Europa și invers, nu? Împarfumați cu iz european, copacii se cheamă eurocopaci. Râurile, eurorâuri. Șoselele, euroșosele.Rândunelele, eurorândunele. Cloțele, eurocloțe.Pupezele, europupeze. Zambilele, eurozambile.Cuculeul, eurocuculeu. Dar, pe lângă eurocaimacul poveștii, se numără și eurozațul snoavei.Rezultă, dintr-un condei, eurogropi, eurogunoaie, eurovaci, eurohoți, euroșpagă și, de ce nu, cel mai bogat zăcământ de pe la noi
O PINIE, DOUĂ PINII de JANET NICĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_pinie_doua_pinii.html [Corola-blog/BlogPost/356035_a_357364]
-
Acasa > Strofe > Creatie > DANS Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 421 din 25 februarie 2012 Toate Articolele Autorului dansăm tango pe nisipuri mișcătoare. vals pe falii frânte. rock pe pietrele râului de cuvinte. suntem vii și morți deopotrivă. ne ascundem ochii de gheață ai măștilor, murmurând iubirii sensurile, până la strigăt. în pumni păstrăm mototolite, poeme. timpanele ne sunt praguri, pentru sunetele imposibilelor minciuni. hai să jucăm golf pe iarba amară! ne
DANS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dans_anne_marie_bejliu_1330183027.html [Corola-blog/BlogPost/346328_a_347657]
-
filozofia ( Lucrețiu), din explorarea vagului și ambiguității (Saint-John Perse), a livrescului, devenit material de construcție, în care oamenii își fac uneori case, demolând cețăți (T.S. Eliot) ș.m.d.” Pe lângă aceste modalități aproape clasice și paralel cu ele, există zeci de râuri, pâraie care vin de pe povârnisuri si se varsă în fluvii, în mări, apoi în ocean. Așa e si cu poezia. Se scrie multă poezie și se citește puțină. Se scrie poezie proastă si poezie bună. Depinde de talent, de cultura
PETALE DE SUFLET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1414136021.html [Corola-blog/BlogPost/384122_a_385451]
-
Am pășit spre ele, lipsit de teamă și mister Și nu credeam vreodată, că uneori și ele pier. Rog ploaia ce mă udă, să ierte ce-am greșit, Păcatul căruia întâmplător m-am zămislit, Rog ploaia să renască-n mine râuri de iubire, Câmpii întinse, vise pure, călduroasa fericire. Mai am un gând, pe cărări deșarte, rătăcit, Să înțeleg firul ierbii și apa rece de izvor, Cărora necondiționat, mereu m-am spovedit, Cu inima deschisă și cuprins mereu de dor. Referință
SPOVEDANIE de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1465974303.html [Corola-blog/BlogPost/369981_a_371310]
-
februarie 2013 Toate Articolele Autorului Chiar dacă știi... c-am zăbovit prin lunci cântând cu iarba și florile de mai când neștiut te desprindeai din neguri și mă strigai... Chiar dacă știi... că n-am iubit decât păduri și cântecul tânguitor al râurilor line... și sufletul îmi risipeam în roua dimineților diamantine când neștiut te desprindeai din lume și mă chemai... Chiar dacă știi... să nu mă spui pământului, adâncului ce-mi vrea zălog trăirea, cântecul și Soarele iubirii... ... atât te rog! Referință Bibliografică
SĂ NU MĂ SPUI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_nu_ma_spui_valentina_becart_1361117690.html [Corola-blog/BlogPost/351921_a_353250]
-
leac. De altfel, în volumul de față, intitulat pe înțelesul tuturor, Fabule și pamfletării, poetul precizează intențiile educative ale creațiilor sale, prin mijloace artistice, în poezia „Despre fabule”: „Concretizând abstractul în pamflete,/ Ducem visarea pe tărâmuri vaste,/ Cu munți satirici, râuri de șuete,/ Ascunse, altfel, judecății noastre”. În același timp, oferă cititorului cheia necesară pentru a pătrunde esența versurilor și a descoperi morala, acolo unde nu este exprimată la sfârșitul ori la începutul poeziei în cauză: „Ascundem omul după animal/ Și
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
a îngăduit să ți se greșească. Iosif când i-a iertat pe frații lui le-a zis: „Fiți fără teama; căci Sunt eu oare în locul lui Dumnezeu? Voi, negreșit, v-ați gândit să mi faceți rău, dar Dumnezeu a schimbat râul în bine ca să împlinească ceea ce se vede azi, si anume: să scape viața unui popor în mare număr. (Genesa 50:19) Noi stim bine că orice ni se întâmplă trebuie să fie îngăduit de D-zeu. Așadar D-zeu are
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
atenție pictura cu fluierarul și copiii, din biserica Sfântul Nicolae. - Uite băiețelul din față, ce bine seamănă cu tine! spuse Cornelia lui Roland glumind. - Și fetița din spatele lui, cu tine, replică pe același ton, bărbatul. - Aș dori să văd și râul Wesser despre care se povestește în legendă, să vedem și zonele mărginașe ale orașului, spuse Cornelia. -Apoi ne retragem la o terasă. Trebuie doar să o alegem... un loc retras, să putem conversa în liniște, spuse Roland. Cei doi au
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
epidemii răspândite de șobolani, care a dus la decesul copiilor iar fluierarul ar fi o alegorie a morții care îi răpește din sânul comunității. Sunt însă teorii care susțin că a fost vorba de o alunecare de teren, în zona râului iar copiii s-au înecat în Wesser sau altele care consideră că flautistul fiind reprezentantul unei secte întunecate, ar fi ademenit copiii în pădurea din apropiere, pentru a participa la un ritual secret. - Eu caut o explicație cu un final
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
mine există dorul de acasă, dorul de locul copilăriei mele cu tot ce presupune acest areal: părinți, frați, primii prieteni, jocurile copilăriei, bătătura casei cu ceea ce înseamnă aceasta. Și cum să nu-ți alerge gândurile spre văi și poieni, spre râul în care te-ai bălăcit până ai învățat să înoți, spre anumite întâmplări menite să aibă un rol determinant în alegerea viitorului? Și cum să nu-ți amintești mireasma de izmă pe care mama o semăna cu multă grijă în fața
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
sarcini, care nu se mai terminau, parcă, niciodată. Cum să nu-mi amintesc de acea grădină din care evadam printr-o spărtură făcută de mine în gardul de sârmă și lăstăriș, hoțește, în mare secret, pentru a mă juca în râul și în balta din vecinătate cu ceilalți copii de vârsta mea, vecini sau veniți mai de departe să culeagă lintiță pentru rațe ori să spele animale și preșuri...? Doamne, ce minunate clipe trăiam atunci! Mă făceau să uit că a
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
treceau cu căruță cu boi prin oraș, si nu prea departe de Putna lui Ștefan cel Mare și de Călinești, sătul de naștere al părintelui sau, unde se ducea vară. Se întânlise și aici cu codrul drag lui și cu râul. În jurul orașului erau înălțimile păduroase, dealurile înflorite dinspre Mănăstrisca, Clocucica și Caliceanca, iar puțin mai încolo de dumbrava de la Horecea curgea leneș Prutul. Liniștea câmpeneasca a împrejurimilor, verdea și mirositoarea umbră din Volksgarten, marile porți de zid cu grădini îndărăt
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
de păduri de brad și de ozon, cum rar se mai găsesc în Europa. Localitatea extinsă și pe pantele Măgurii Călățele (cu 2 sate de vacanță în Călățele Pădure) dar și pe malurile lacului antropic Fântânele, de pe cursul superior al râului Someșul Cald, are un nou certificat de naștere decât în 1737, când e pomenită în documente, fiindcă în 1970 pe vatra veche a satului s-a ridicat barajul Beliș - Fântânele ( cu un volum de peste 200 milioane mc.). Pantele fac greu
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
-n noapte cad frunze draga mea ne ducem parcă până la marginea lumii se uită arborii îngroziți la noi și ne întreabă încotro am luat-o o mie de ani au trecut și trupurile noastre stau pitite prin steiuri se fac râuri și curg spre marea timpului s-au dus diminețile noastre s-au dus amurgurile copilăriei pe limba ceasului dorm îngeri într-o noapte floarea mea eu te-am visat înfloreai ca un poem ca un pom adevărat erai femeie și
ELEGIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Elegie_ion_ionescu_bucovu_1350677510.html [Corola-blog/BlogPost/346435_a_347764]
-
un loc sigur. De asemenea, scoase la licitație câteva bijuterii pe care obținu o sumă frumușică. Restul le păstră ca amintire pentru urmași. Zilele se scurgeau cu repeziciune și deodată nămeții de zăpadă începură să se topească, temperatura să crească, râurile să se dezghețe și prin crâng se iviră primii ghiocei. Trei firme specializate în lucrări de restaurare a monumentelor istorice, de construcții și de amenajare amplasamente turistice își aduseră tehnica din dotare. Odată cu tradiționalul mărțișor începură lucrările la complexul turistic
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
uităm că oamenii L-au văzut. Lui Avraam i s-a arătat în chip de trei îngeri, la stejarul Mamvri, lui Moise i s-a arătat pe Muntele Sinai de două ori, lui Daniil Proorocul i s-a arătat la râul Ulai, lui David i s-a arătat ca trei tineri în chip de îngeri. Nu este bine să ne limităm, vorbind despre cunoașterea lui Dumnezeu, doar la Iisus Hristos. „În Iisus se întâlnesc două firi: dumnezeirea și omenirea, într-un
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
Acasa > Versuri > Farmec > DESTIN Autor: Janet Nică Publicat în: Ediția nr. 248 din 05 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului DESTIN Din vremuri, râuri gângurim... cu vise trupul ne-ngrânim și sângele ni-l iconim, din lut fiind, celești să fim ! Ca merii-n toamnă meruim, precum cireșii cireșim, precum stejarii stejirim... Din tată-n fiu ne ogorim, de dor de iarbă dogorim și gândul
DESTIN de JANET NICĂ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Destin_0_1_2_3.html [Corola-blog/BlogPost/357207_a_358536]
-
care se pliază pe stările sufletești cunoscute. El susține că: “poezia / are forma unui duh / cu suflu neprihănit, / ca al căprioarei / vânată de lacrima lui Nicolae Labiș flămând. � � Și tot ea, “Poezia mi-a mușcat / dimineața, / m-a îndreptat / spre râul singurătății / să-mi spăl sângele, / și mi-a taiat aripile / pe la încheieturi” (Poezia). Preocupat să definească Poezia, Eugen Barz susține că: “Din brațele tale / poezia vindecă ierni” (În brațele tale). Mihaela Băbușanu Amalanci cântă iubirea într-un grupaj remarcabil. Versurile
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
învecinat. Modelul acestui petec de pământ terminat în doar patru ani e Grădina Raiului, descrisă în Cartea Genezei, recunoscută ca sacră de toate cele trei monoteisme - iudaism, creștinism și islam. Pentru a se potrivi descrierii biblice, a fost construit un râu artificial cu patru brațe, care delimitează Edenul. Izvorul e o cișmea cu trei guri, simbol al Sfintei Treimi, iar deasupra cișmelei e o reprezentare a Maicii Domnului purtând un vapor în brațe. Fecioara e și protectoarea navigatorilor, ceea ce justifică simbolul
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496162622.html [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
trei decenii bine cunoscut iubitorilor de literatură din județ, în special iubitorilor de poezie. De aproape patru decenii, de la debutul în revista Tribuna, din 1974, Mariana Pândaru s-a dedicat literaturii și a oferit cititorilor volume valoroase de poezie (Dincolo de râu, câmpia - 1987, Salt mortal - 1992, Ferigi înzăpezite - 1996, Lacrima de ambră - 1998 etc.), interviuri, note de drum etc. Mariana Pândaru a fost și este o prezență activă în publicistica hunedoreană de după 1989, în special în paginile ziarului Călăuza, înființat în
„Cartea florilor – The Book of Flowers” by http://uzp.org.ro/cartea-florilor-the-book-of-flowers/ [Corola-blog/BlogPost/92852_a_94144]
-
EZITARE Facem recurs la vară, să nu plece, Ca să mai stea cu noi, să mai rămână O zi măcar, o oră poate, până Lumina se va face mult prea rece. Sau iarba verde cât mai e stăpână Și sălcii peste râu să se aplece, Atât cât frunzele nu vor să plece, Finalul anotimpului se-amână. Așa și noi stăm prinși în ezitare, Alegerile sunt ades greșite, Vedem neclar sau poate ni se pare Și nu găsim potecile dorite. De-aceea dragostea
EZITARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1473005108.html [Corola-blog/BlogPost/375728_a_377057]
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 763 din 01 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin Țene Glonțul iubiri nu întotdeauna ucide Ruginise arma atârnată în cuiul apusului de ziuă, Undeva la marginea orașului creșteu munții de gunoaie Pe când râul suspina bătând dimia-n piuă Și iubirea aștepta să-i crească tensiunea în ploaie. Era o liniște în sufletul meu de se auzea tăcerea Din ouăle clocite de mierlițe prin copaci, Doar pe mine mă bătea gândul să ascult mierea
GLONŢUL IUBIRII NU ÎNTODEAUNA UCIDE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 by http://confluente.ro/Glontul_iubirii_nu_intodeaun_al_florin_tene_1359705722.html [Corola-blog/BlogPost/341406_a_342735]
-
tanka... tot fără formă fixă. „La sărbătoarea toamnei / eu vin tot flămând. Dar cum pot, oare, / să-mi pun alături / chipul meu de om plângând?!...” Multiple soluții creative. „Didascalie” duhovnicească în poezia „Năzuință”: „Când te rogi, / lacrima să-ți curgă râu, / până când păcatul / în iertare albește!” Optație de un patetism rezonabil: „TOAMNĂ, / Cumsecade, / anunță-mă-n cercul tău! // Onest, / dă-mi un loc pe măsura culorii! // Chibzuit, / potolește-mi sau ascute-mi ritmurile! // Iertând, / înveșmântă-mă cu sărutul tău! // Simplu, / numește
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
știți ce-mi place cel mai mult !?!”, „Ah, voi sănii, sănii! Și voi cai, voi cai !...” am izbucnit cu toții, ca la Cenaclul Flacăra, ce abia se născuse sub bagheta viguroasă a autorului Istoriei unei secunde! De la ce până la ce,/ de la râu până la râu ?!/ Amintirea dusă mi-e/ în vagoanele cu grâu/ ce plecau spre nu știu ce,/ prin gări de câmpie, mici,/ podidite cu urzici./ Hoții însă azi sunt mari,/ au idei, au lăutari,/ trec în sus si-n jos prin lume,/ ca
TABLETA DE WEEKEND (47): CAPODOPERELE BELETRISTICEI MONDIALE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1377986137.html [Corola-blog/BlogPost/364933_a_366262]
-
mi place cel mai mult !?!”, „Ah, voi sănii, sănii! Și voi cai, voi cai !...” am izbucnit cu toții, ca la Cenaclul Flacăra, ce abia se născuse sub bagheta viguroasă a autorului Istoriei unei secunde! De la ce până la ce,/ de la râu până la râu ?!/ Amintirea dusă mi-e/ în vagoanele cu grâu/ ce plecau spre nu știu ce,/ prin gări de câmpie, mici,/ podidite cu urzici./ Hoții însă azi sunt mari,/ au idei, au lăutari,/ trec în sus si-n jos prin lume,/ ca zăcând, ca
TABLETA DE WEEKEND (47): CAPODOPERELE BELETRISTICEI MONDIALE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1377986137.html [Corola-blog/BlogPost/364933_a_366262]