279 matches
-
culturii, artei. Mai notorii sunt poeții Grigore Vieru, Paul Mihnea, Iosif Trahtenberg și savantul Veaceslav Leontie Perju. În anul 1998 localitatea Briceni s-a înfrățit cu orașul Rădăuți din România. Orașul Briceni este situat într-o vale largă formată de râulețele Lopatnic și Vilia. Orașul se află la o distanță de 230 km. nord de Chișinău. Odată cu darea în folosință a fabricii de zahăr, aici s-a tras o ramură de cale ferată de la Vășcăuți (Ucraina). Resursele naturale ale orașului Briceni
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
ape clorurate (cu concentrație mare — de la 40 la 250 gr/litru) și sodice, prezentând fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variază în funcție de acumularea căldurii solare în apa sărată, apa caldă fiind protejată de un strat de apă proaspată provenită din râulețe, care nu se amestecă cu apă sarată, ci se menține la suprafață, acționând ca un izolator termic). Acest lucru face ca vara temperatura Lacului Ursu (18,4 m adâncime), cel mai mare lac heliotermal, să varieze între 10-20 °C la
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
Scoreni este o localitate-centru de comună în raionul Strășeni, Republica Moldova. Se învecinează cu satele Cojușna, Trușeni, Malcoci, Condrița, Căpriana și orașul Strășeni. Este așezată într-o vale săpată de un râuleț, între două dealuri acoperite de păduri. Localitatea este faimoasă datorită practicării meșteșugului butoaielor. În 2008 populația satului număra 3.946 locuitori. Principala sursă economică a lor este agricultura. Relieful deluros favorizează creșterea unor culturi ca vița-de-vie, iar la poalele dealurilor
Scoreni, Strășeni () [Corola-website/Science/305210_a_306539]
-
de 257,5 ha dintre care cea mai mare parte o ocupă plantațiile forestiere de producție 120,4 ha sau circa 47% din total. Fondul acvatic cu o suprafață de 54 ha este format de râul Botna, o mulțime de râulețe mici și 10 iazuri cu o suprafață de 21 ha. Prima atestare documentară a localității Căușeni datează din anul 1470. În sec. XVI această localitate este menționată ca târg, adică oraș comercial. În această perioadă orașul devine și reședință a
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
ha., din care 381 ha. fac parte din Fondul forestier de stat și 21 ha. sunt parcuri și scuaruri. Suprafața totală a bazinelor acvatice în oraș este de 37 ha. De asemenea, orașul este traversat în direcția est-vest de două râulețe: Frumoasa (lungimea 9 km.) și Cotihana (lungimea 7,4 km.). Râul Prut, care curge în apropierea orașului, este principala sursă de alimentare cu apă a Cahulului. Pe teritoriul orașului sunt surse de ape minerale curative și nămoluri balneare. Primele așezări
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
este un oraș în Republica Moldova, reședința Raionului . Toponimul localității Rîșcani vine de la numele boierului Gheorghe (Egor) Râșcanu care din bani proprii a finanțat mai multe edificii din oraș. Orașul Râșcani e situat pe râulețul Copăceanca, afluentul râului Răut, la 166 km de capitala Republicii Moldova - Chișinău, la 22 km de calea ferată Drochia și la 45 km de municipiul Bălți. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de lacul din oraș, trei izvoare și 322 fântâni
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
au conturat hotarele noii localități ce va purta denumirea de Râșcani. Către anul 1856 localitatea prosperă și pentru a valorifica în continuare pământurile la periferia moșiei sunt împroprietăriți cu pământ coloniști germani. Tot în această perioadă pe malul stâng al râulețul Copăceanca este construită o biserică din lemn, apoi în 1858 din banii boierului Gheorghe (Egor) Râșcanu a fost construită din piatră biserica Adormirea Maicii Domnului. Către sfârșitul sec. 19, tot grație boierului Gheorghe (Egor) Râșcanu, după cum menționează editorialul alolingv „Sbornic
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
Delnița” și a „Crucii”, iar la sud - est - de dealul „Scroafei”. În partea de vest se întinde un șes cu denumirea de „Seliște” pe unde se scurge pârăul principal numit „Râpa Satului”, care este alimentat de un număr de 3 râulețe mai mici. Pe acest șes în vechime creștea stuf și sălcii, datorită cărui fapt în timpul revărsărilor mari de apă s-au format straturi groase de aluviuni nămolind astfel o mare parte din casele așezate mai aproape de pârău, ceea ce i-a
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
pitorească. Seliștea Parcani este așezat pe partea dreaptă a rîului Ciorna. Partea de răsărit a satului se apropie de o pădure numită de locuitori Zanova. La marginea pădurii se află un izvor mare, apa căruia este foarte gustoasă și răcoritoare. Rîulețul care începe din acest izvor, ramificîndu-se prin pădure se varsă în rîul Ciorna. Acolo unde se varsă, rîulețul formează un ungi cu malurile abrupte și stîncoase ale rîului Ciorna. Tot în pădure se află un podiș înalt, ce coboară abrupt
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
de o pădure numită de locuitori Zanova. La marginea pădurii se află un izvor mare, apa căruia este foarte gustoasă și răcoritoare. Rîulețul care începe din acest izvor, ramificîndu-se prin pădure se varsă în rîul Ciorna. Acolo unde se varsă, rîulețul formează un ungi cu malurile abrupte și stîncoase ale rîului Ciorna. Tot în pădure se află un podiș înalt, ce coboară abrupt spre rîu, iar pe o cărărușă îngustă poți ajunge la o mică cascadă. În zilele de sărbători mari
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
domnească de-a lui Alexandru cel Bun (1400-1432), de la 1 mai 1406. Din acest uric aflăm, că domnul Țării Moldovei dăruiește boierului Vlad Dolhici seliștea de peste Prut, numită Fântâna Veprovei/Fântâna Porcului (vepri în limba slavă înseamnă mistreț, porc), deasupra râulețului Sărata. Mai târziu, în uricul lui Ștefan cel Tânăr voievod (1517-1527) este menționat că urmașilor lui Vlad Dolhici, în persoana lui Sima Dușăscul, li se întărește satul Ivereni de peste Prut, " la obârșâe Saratii", în baza "a lor drept uric..." pe
Sărata-Galbenă, Hîncești () [Corola-website/Science/305182_a_306511]
-
satului Glodeni a fost menționat documentar e Gosan, familia căruia la sfârșitul secolului XVIII - începutu secolului XIX a plecat din sat în căutarea a noi pământuri în Rusia și Crimeea. La început satul a fost amplasat pe malul stîng al rîulețului Glodeanca. Alături de acesta trecea un drum, numit turceasca. Și acum pe malul rîulețului de-a lungul drumului se află cîteva fîntîni din lemn, numite și pînă astăzi de localnici, fîntîni turcești. Așezarea satului pe niște deluri înclinate și nefavorabile din
Glodeni, Moldova () [Corola-website/Science/304341_a_305670]
-
XVIII - începutu secolului XIX a plecat din sat în căutarea a noi pământuri în Rusia și Crimeea. La început satul a fost amplasat pe malul stîng al rîulețului Glodeanca. Alături de acesta trecea un drum, numit turceasca. Și acum pe malul rîulețului de-a lungul drumului se află cîteva fîntîni din lemn, numite și pînă astăzi de localnici, fîntîni turcești. Așezarea satului pe niște deluri înclinate și nefavorabile din acest punct de vedere pentru agricultură ne spune de faptul că proprietarii lăsau
Glodeni, Moldova () [Corola-website/Science/304341_a_305670]
-
spre case duceau niște cărări. Țăranii își îngrădeu pămînturile cu șanțuri, lîngă case nu erau copaci, grădini și viță-de-vie. Străzile nu erau pavate, glodul în perioadele de toamnă și primăvară astupau roțile, iar vara praful orbea ochii. În legătură cu faptul că rîulețul Glodeanca primăvara se revărsa se facea foarte dificil de a trece de pe un mal pre altul. Țăranii construiau terasamente, le uneau cu poduri înguste din lemn, acoperite cu paie sau bălegar. Odată cu creșterea populației la înc. sec. XVIII a fost
Glodeni, Moldova () [Corola-website/Science/304341_a_305670]
-
superior”. Conform legendei denumirea acestei localitați se trage de la regiunea mlăștinoasă și plină de bălți de-a lungul rîuliu situat aici, care ducea la multe greutăți de trecere a transportului și oamenilor pe aici precum și a deselor secete ce transformau rîulețul într-o regiune de baltă. De aici provine și denumirea de rîul Glodeanca și raionul Glodeni. Glodeni este situat în nord-vestul Republicii Moldova, la 168 km de capitală, la 31 km spre vest de orașul Bălți și la 36 km de
Glodeni, Moldova () [Corola-website/Science/304341_a_305670]
-
Basarabiei și este situat la 14 km spre est de central rational Cantemir și la aceeași depărtare de calea ferată (gara Prut). Relieful locului este deluros, se compune din cîteva coline și o vale-șes, pe care își duce liniștit apele râulețului Larga,izvorînd din adâncul văii Larga,numele căreia îl poartă,traversînd satele Cârpești, Tartaul, Flocoasa, Constantineauca, intrînd apoi în valea Prutului și vărsîndu-se în acesta. Timp de peste 200 ani (din 1723 până în 1925) satul s-a numit oficial Tartaul de
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
Boghiceni, este o localitate-centru de comună din Raionul Hîncești Republica Moldova. Boghicenii sînt situați în valea rîulețului Călmățui, mai la sud de obîrșia acestuia, la 28 km de Hîncești și la 64 km de Chișinău. Moșia satului are hotar cu localitățile Bujor, Lăpușna, Șipoteni, Pașcani, Iurceni, Mirești. Pe aceste locuri, sute de ani în urmă, era toloacă
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
Höpenberg lângă Schneverdingen (120), Hausselberg (118 m), Mützenberg (115 m), Tellmer Berg (113 m), Schiffberg (107 m), Hummelsberg (106 m), Hengstberg (105 m), Drullberg și Thonhopsberg (104 m) ca și Kruckberg și Wietzer Berg (fiecare 102 m). Sunt pâraie sau râulețe numeroase ca Wietze, care alimentează Aller, Vissel, Böhme, Grindau Seeve și Örtze care se varsă în Elba
Lüneburger Heide () [Corola-website/Science/309972_a_311301]
-
Ecologiste din Moldova), care urmează să stimuleze participarea publicului la luarea deciziilor, să antreneze populația la acțiuni de protecție a mediului și de ocrotire a apelor din bazinul hidrografic al rîului Lopatnic. Este greu de crezut că apele puține ale rîulețului Lopatnic puteau modela un peisaj atît de spectaculos ca cel cuprins între satele Caracușenii Vechi și Corjeuți. Lanțul de recifi cu o înălțime de peste o sută de metri sunt străpunși de firul subțire de apă, formînd pe o distanță de
Râul Lopatnic () [Corola-website/Science/321449_a_322778]
-
În fîșiile forestiere: cornul, păducelul, măcieșul, liliacul, mărăcinele, nucarii, arțarii, etc. În păduri trăiesc: vulpea, pisica sălbatică, jderul de pădure, iepurele, veverița ș.a., iar din lumea păsărilor: mierla, porumbelul de pădure, gaița, cinteza, vulturul, hultanul. În teritoriul raionului se varsă rîulețele Bîc, Ichel și Cula, Solurile. Raionul dispune de două zone de soluri naturale: zona în care predomină sol cenușiu(sur) de pădure și zona predominantă de cernoziom. Principalii indicatori demografici, 2013: Populația raionului (conform recensămîntului de la sfîrșitul anului 2004) constituie
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
Silviu Cernea, „despre cărțile lui Zamfirescu, despre el și despre alții” (1935). Alte rubrici: „Cărți” (semnalări avându-i ca autori pe Septimiu Bucur, Teodor Scarlat, Silviu Cernea), „Recenzii” (Constantin Calotă). Sunt prezenți cu versuri Ion Th. Ilea, Mircea Streinul, Const. Râuleț. Este reprodus un fragment din romanul Donna Alba de Gib I. Mihăescu. Mai colaborează Camil Petrescu (O problemă națională: cartea), Al. Bilciurescu, Const. Barcaroiu, Antonie Străuț, Constantin Virgil Gheorghiu. C.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288359_a_289688]
-
D. Rosetti, Petre Liciu, Bonifaciu Florescu, Smara, Ion Brezeanu, I. C. Bacalbașa. Poezie publică Al. Macedonski (Noapte de ianuarie), Anna Ciupagea-Mateescu, Mircea Demetriade, Ion I. Livescu, N. Țincu, Radu D. Rosetti, Carmen Sylva, Ludovic Dauș, Caton Theodorian, Smara, Bonifaciu Florescu, Constantin Râuleț, Mihail Celarianu. Pagini de proză semnează doar Vasile Alecsandrescu (romanul Viclenie socială), care colaborează și cu un text dramatic, Mihail Drăgănescu, Ricard D. Ioan. Articolele de critică aparțin aceluiași V. Alecsandrescu, precum și lui M. A. Renert, Mihail C. Bunescu, Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285729_a_287058]
-
Mihail Celarianu. Pagini de proză semnează doar Vasile Alecsandrescu (romanul Viclenie socială), care colaborează și cu un text dramatic, Mihail Drăgănescu, Ricard D. Ioan. Articolele de critică aparțin aceluiași V. Alecsandrescu, precum și lui M. A. Renert, Mihail C. Bunescu, Constantin Râuleț, care fac cronică teatrală. Traducerile sunt din Paul Hervieu, Catulle Mendès, Hélène Vacaresco, H. Heine, Turgheniev, Uhland, E. Castelnuovo. Se publică partituri muzicale, pe versuri ale marilor poeți români. Revista mai conține ilustrații foto, caricaturi, umor, jocuri etc. În general
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285729_a_287058]
-
frasinul. Alături de acesta proliferează un arbore de import, salcâmul. Dintre pomii fructiferi cel mai răspândit este, acum ca și în urmă cu 250 de ani, prunul. Râul Timiș constituie frontiera de nord a comunei. Satul Chevereșu Mare este străbătut de râulețul canalizat numit de localnici Șorcan, iar oficial Șurgani. Acesta izvorăște la nord - vest de Buziaș, în pădurea Dumbrava, vărsându-se în râul Timiș, pe partea stângă, puțin în amonte de plaja de la Albina. Un braț secat al Șorcanului, Vâna, străbate
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
VIAȚA POLITICĂ, LITERARĂ, ARTISTICĂ, SOCIALĂ, revistă apărută la București, săptămânal, între 23 ianuarie și 14 iulie 1932. Colaborează cu poezii Ion Buzdugan, Const. Rîuleț, Tudor Măinescu, Ion Pupăză, cu proză scurtă Const. Rîuleț, Victor Ion Popa, cu memorialistică Mircea Dem. Rădulescu, cu reflecții despre limbă Al. Lascarov-Moldovanu. La rubrica „Rememorări”, sub inițialele N. P., apar portrete de scriitori (Poetul florilor: D. Anghel, Un precursor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290532_a_291861]