1,696 matches
-
antrenantă și generoasă în comunicare, de o acuitate a concretizărilor muzicale ce luminează forma, ce dă coerență structurilor. Entuziasmantă a fost, în acest sens, colaborarea cu celebra violoncelistă Natalia Gutman, o veche prietenă a muzicienilor noștri, un invitat de onoare râvnit de multe dintre marile săli de concert ale lumii; cu concursul domniei sale am putut audia Concertul în si bemol major de Philip Emmanuel Bach, de asemenea, la cererea insistentă a publicului, câteva pagini din Suitele pentru violoncel solo ale lui
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
să șteargă granița dintre ficțiune și empirie. Poezia însăși se prezintă definită ca o contopire cu ingenuitatea supremă a materiei obiective, extraumane: "Aș intra într-o picătură de ploaie/ în violența ei/ m-aș ascunde într-un bob de porumb/ rîvnit de porcul cel mai gras cel mai roz/ caut/ răbdătoare/ locul/ unde ești" (Poezia). Sau o aspirație spre transparență, dizolvare, fluiditate mîntuitoare: "O privire transparentă/ mă dizolvă pe pămîntul verde/ sînt petală roșie/ rîu de sînge iubitor/ curg spre toate
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
face o declarație de atașament la programul revistei "Saeculum" și subînțeles, la orientarea lui Blaga. Eram la începutul anului 1944, cu un an înaintea apariției "Revistei Cercului literar" de la Sibiu, al cărei fond respectă angajamentul luat acum de Negoițescu: "Nu râvnim ca noi, cei cărora ni se spune Cercul literar și care ne-am atașat luptei de la Saeculum, să lărgim această încăpătoare horă..." a generațiilor. Ceea ce ține la un loc Cercul e, între altele, oroarea față de pășunism. Deși nu și-a
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
cred, valabil. Și, tot așa, jurnalul Marthei Bibescu pe 1915 e aglomerat de vizite contradictorii prin definiție și știri rezultate din surse de mîna întîi despre mersul războiului. Și asta în jurnalul unei femei foarte frumoase de 27 de ani, rîvnită de mulți bărbați și întreținînd relații cu înalte personaje din capitala României. Jurnalul se citește cu sufletul la gură. Îl recomand cu căldură și stăruință. Martha Bibescu - Jurnal 1915. Stabilirea textului, traducere, note și index de Vasile Zincenco. Cuvînt înainte de
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
pe pămînt și a ocarei; în ciuda urii purtată împotriva lor de atîtea neamuri; și că nu se cuvine numit a fi carnal un întreg popor ce este un martir al lui Dumnezeu de peste patruzeci de veacuri. " Că cei ce au rîvnit la bunuri carnale au fost creștinii, dovadă aproape toți părinții cei dintîi ai Bisericii care au nădăjduit să trăiască o mie de ani în noul Ierusalim, în mijlocul belșugului și al tuturor plăcerilor trupești. " Că este cu neputință ca evreii să
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
Ar trebui să fac odată ordine în hîrtiile casei: gestul s-ar impune, mai ales la început de an, cînd desfășurăm în gînd planuri mari. De ce să mai țin, spre exemplu, numărul 3544, din 'Adevărul" cu articolul 'Bibliotecile de carte - rîvnite de administratorii de bloc, de patronii de jocuri mecanice și de moștenitori"? A apărut în noiembrie 2001, și, poate din neatenție, nu i-am găsit vreo urmare - un drept la replică, în cazul că lucrurile n-ar sta chiar așa cum
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
birjărește. Această ridicare a poalelor peste cap nu e atît indecentă, cît întristătoare pentru moralul nației. De parcă n-ar fi așteptat decît acest prilej ca să iasă la război, oștiri întregi de apărători ai demnității naționale s-au năpustit pe articol, rîvnind să distrugă, în efigie, imaginea dușmanului generic al românității. în loc să vedem partea bună a lucrurilor - și anume, că un intelectual de super-clasă precum Tony Judt dedică un articol României, și încă într-o revistă de extraordinar prestigiu - căutăm noduri în
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
ai domniei sale o tot duse, după tradiție, în chefuri prelungite. Se smulse răului și începu să mediteze, responsabil, la destinul său și al țării sale. Rusia nu conta, atunci, ca o putere europeană, pustiită, cum era, periodic, de hoardele tătărești, rîvnită de polonezi și suedezi. Rusia avea nevoie, înainte de toate, de o flotă puternică. Tînărul țar avu tăria să viziteze Arhanghelsk, unde se construiau, ce-i drept primitiv, vase, lucrînd alături de matrozi și meșteri. La 18 ani țarul se socoti dator
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
și subiectivă a lui G. Călinescu. Recitit azi, cu prilejul recentei sale reeditări în celebra colecție "Biblioteca pentru toți", romanul Mite nu e, cum afirmase Călinescu, doar popularizarea unor documente rare, nici, cum credea Lovinescu, acel recreat Eminescu la care rîvnise timp de treizeci de ani. Sigur, autorul a pornit - cum s-a văzut - de la Amintiri fugare... a lui Mite Kremnitz. Însă din acest episod amoros, recreat romanesc, nu s-a născut o imagine semnificativă și consistentă despre personalitatea marelui poet
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
tinerețea românească, este inteligent analizată din perspectiva disjuncției dintre "a avea" (o operă, o specializare) și "a fi" (pur și simplu). Avem de-a face cu atracția sentimentală, în accepție schilleriană, față de naivitatea aurorală a insului, a culturii. Cel realizat râvnește, nostalgic și compensator, la acela pururi virtual, aflat într-o potențialitate inocentă. Aproape o jumătate a cărții este centrată pe comentarea unei probleme care - dată fiind sensibilitatea cu totul specială pentru evoluția post-decembristă a României - a înveninat relațiile dintre intelectuali
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
roate o mică afacere. Lucrurile se complică, starul ajungînd să fie folosit ca mediu pentru relații amoroase perverse (în trei, în patru, dintr-o pasiune lesbiană rezultînd - în fine! - și un copil), dar și ca vehicul pentru dobîndirea tinereții veșnice, rîvnită de membrii unui club al vîrstei a treia. Fantezia merge mai departe, condusă de un regizor talentat, dar mai ales dotat cu un umor caustic, de bună calitate. Astfel se explică și faptul că John Malkovich a acceptat fără ezitare
Plonjări în subconștientul colectiv by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16285_a_17610]
-
cînd se distrugea în devălmășie, mi s-a părut normal să încerc să construiesc o instituție atunci cînd se putea, cînd nimeni nu-mi interzicea acest lucru. Aveau și au acest drept și cei ce mă înjură și cei ce rîvnesc la avantajele aparente ale Fundației. După numeroase cercetări am optat pentru modelul Institutului suedez și așa, treptat, am adăugat în fiecare zi ceea ce se dovedea a fi necesar, centre de cercetări în Iași și Cluj, editură, vreo douăzeci de publicații
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
susținute convingător. Mai puțin subtil, ba chiar bine expuse sunt considerațiile despre edițiile de autor. Cornel Regman crede că autorii nu-și selectează bine poemele reprezentative și că unitatea țintită înseamnă de multe ori și monotonie. Ioan Flora scrie "aproape-poeme" "rîvnind la statutul de poezie și izbutind fragmentar aceasta". Același ton păstrează și în textul despre lirica lui George Vulturescu. Exersându-și cronica literară începând cu propria generație, a cerchiștilor, și sfârșind cu nouăzeciștii, Cornel Regman a reușit să configureze și
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
MĂSCĂRICIUL: Știu, cu împărații nu-i de glumit. Ce falnic sceptru... Ai grijă să nu se transforme într-un șarpe! MAJESTATEA SA: Marș, câine! Plecați de lângă mine că mă sufoc! Plecați! Ce vă uitați așa la coroana mea?... Vă place?... Râvniți? Râvniți?!... (În Sala Tronului se lasă liniștea.) Atunci să vă întronez și eu. Să aveți și voi tronurile voastre, ca să nu poftiți la al meu. (Cheamă un GARDIAN și-i șoptește la ureche. GARDIANUL iese în fugă din Sala Tronului
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
Știu, cu împărații nu-i de glumit. Ce falnic sceptru... Ai grijă să nu se transforme într-un șarpe! MAJESTATEA SA: Marș, câine! Plecați de lângă mine că mă sufoc! Plecați! Ce vă uitați așa la coroana mea?... Vă place?... Râvniți? Râvniți?!... (În Sala Tronului se lasă liniștea.) Atunci să vă întronez și eu. Să aveți și voi tronurile voastre, ca să nu poftiți la al meu. (Cheamă un GARDIAN și-i șoptește la ureche. GARDIANUL iese în fugă din Sala Tronului.) Eu
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
dimpotrivă. în fața unei valorizări oficiale frapant incorecte, fiecare om reacționează imaginând o ierarhie proprie, cea "corectă", în care el însuși se situează pe o poziție înaltă. Cum în realitate e un marginal, se simte frustrat și ofensat; * Pentru că copiii noștri râvnesc la lucruri la care înainte nici nu visau și ne umilește faptul că nu li le putem oferi; * Pentru că țăranii - care rămân clasa socială cea mai numeroasă a României - nu mai sunt navetiști, ca urmare nu mai au bani și
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
era handicapat de faptul că tatăl său, voivodul tribului, fusese prins pentru falsificare de bani undeva prin Ungaria, i se confiscase averea, fiul său și Salomia abia putînd salva ceva din averea lor proprie. De acest handicap se prevala Dinu, rîvnind el rangul conducător și fiica acestuia. S-a petrecut și o tentativă de răpire făptuită de Dinu, tabăra împărțindu-se în două pentru ca, în final, să biruie Țancu. Amîndoi pretindeau dreptul la șefie iar Țancu, socotindu-se îndreptățit, refuza să
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
anii în care pentru cei mai mulți scriitori români o plecare în străinătate reprezenta un vis neîmplinit, autorul filmului Puterea și adevărul își permitea a renunța la un atare voiaj: "În 1965 Demostene urma să fie investit și cu demnitatea atît de rîvnită de reprezentant al României la COMES, cu sediul la Roma: călătorii în străinătate, posibilitatea de-a refructifica vechile legături, de-a face altele noi etc., etc. Din delegație făceau parte Zaharia Stancu, Marin Preda, Cicerone Theodorescu, N. Tertulian și Titus
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
este sângerândă și într-o limbă bolnavă, care nu îl satisface întotdeauna pe supliciator. Șocurile electrice aplicate în gură au scopul de a sili limba să articuleze, pentru că ea este "organul adevărului". Chiar dacă ea ar produce un adevăr silit, torționarul râvnește să o facă să vorbească oricum. Unul din simulacrele preferate ale anchetatorilor din secolul XX era introducerea pistolului în gura victimei, acest gest urmând să producă dezlegarea limbii. Urletul este răspunsul la ceea ce pretinde să afle torționarul: confesiunea, trădarea, secretul
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
Berlin, dar nu se desparte definitiv de România, căci în 1908 participă la campania electorală alături de Take Ionescu și de partidul său. În ianuarie 1911 dă un interviu pe teme electorale ziarului "Viitorul", unde mărturisește că nu candidează ("eu nu râvnesc la nimic în politică", p. 152), că e "un simplu soldat sub steagul democrației", pentru că literatura îi ocupă tot timpul: "am în preparație un roman și un nou volum de schițe..." (p. 153). Autorul de schițe și nuvele râvnea în
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
nu râvnesc la nimic în politică", p. 152), că e "un simplu soldat sub steagul democrației", pentru că literatura îi ocupă tot timpul: "am în preparație un roman și un nou volum de schițe..." (p. 153). Autorul de schițe și nuvele râvnea în 1911 la un roman.
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
înțepați, nu s-ar mai reîntoarce la "descurcăreala" și neputința lor originare. Din păcate, s-au dus acele timpuri cînd, din bună-cuviință, compozitorii tăceau în privința a ceea ce nu știau și, din iscusință, erau reținuți în ceea ce spuneau. Mai nou, compozitorii rîvnesc la tot ceea văd: aidoma lăcustelor nu cruță nimic. Nici autenticitatea mesajului, nici acuratețea stilului. în schimb se îmbuibă cu déjŕ-vu-uri (postmoderniste?) ori, dimpotrivă, cu experiențe șocante, nemaipomenite (moderniste?), care suspendă frecvent decența, discreția, la urma urmei, bunul gust. Or
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
Am văzut avanpremiera sau premiera de probă cum se numește. Încă mă extrag cu greu din intensitatea experienței profesionale pe care am trăit-o, ca în basme, timp de trei zile, într-un oraș tulburător și într-un spațiu cultural rîvnit de cei mai mari muzicieni și artiști ai lumii. Viața se amestecă la Viena cu istoria, cu ficțiunea, cu propriile proiecții și trasee, totul are încărcătură emoțională. Pe străzi, în cafenele, pe scene. Spectacole paralele se derulează în jur, în
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
pasiunii, conotat insistent cu iarna. Păcătosul aventurier din provincia basarabeană, amenințat de mizeria sentimentelor mediocre, vrea o femeie salvatoare, nobilă la propriu, ca spiță aristocratică, și aureolată de marea literatură rusă, femeia mântuitoare, un liman de neatins pentru el, dar râvnit cu disperare. Ragaiac nu poate ieși din regimul corporalității, dar îl transferă sub alte auspicii. Pentru el, o iubire nobilă se confundă cu posedarea unui trup nobil, corporalitate de altă esență, "divină". Ragaiac crede că e de ajuns să schimbe
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
are rost să pierd vremea printre străini. - De ce străini? Doar ești printre prieteni, sări Ramona să o asigure, când auzi că vrea să părăsească comună. Prin plecarea ei dispărea unul dintre pericole, rămânea doar cel cu medicul veterinary care îi râvnește postul, așa că nu o costa nimic dacă se arăta prietenoasă cu ea. - Și acolo ai unde lucra? - Desigur. Am găsit un post de inginer zootehnist la un I.A.S. la câțiva kilometri de comuna mea. Am autobuz pentru navetă așa că
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]