228 matches
-
suprafața .......................... 1.IX.-31.VIII. 1.IX.-31.VIII. - în arborete cu semințiș peste 25% din suprafața ..................... 15.IX.-15.IV. 15.IX.-30.IV. 9. Tăieri de îngrijire: - curățiri foioase .................... 1.IX.-31.VIII. 1.IX.-31.VIII. - curățiri rășinoase .................. 1.IX.-1.V. și 15.VI-31.VIII. 1.IX.-31.VIII. - rărituri ............................ 1.IX.-31.VIII. 1.IX.-31.VIII. 10. Tăieri de produse accidentale și tăieri de igienă ...................... 1.IX.-31.VIII. 1.IX.-31.VIII. 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153500_a_154829]
-
aceștia se fasonează concomitent cu arborii marcați, beneficiarul lăsînd în loc, în imediata lor apropiere, arbori corespunzători, din cei destinați exploatării. Această înlocuire se consemnează într-un proces-verbal încheiat de către șeful de parchet și brigadierul silvic respectiv. Articolul 38 La exploatarea rășinoaselor este obligatorie cojirea fusului arborilor (inclusiv iescarii și muscarii), pînă la grosimea de 3 cm, precum și a cioatelor și rădăcinilor proeminențe de la suprafața solului. Articolul 39 În pădurile de crîng tăierea arborilor cu toporul sau ferăstrăul mecanic se va face
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153500_a_154829]
-
în U.P. ............ u.a. nr. .......... delimitata prin ............... iar arborii de limita însemnați cu ................................. Exploatarea parchetului se va face prin aplicarea unei tăieri ............... În prezent semințișul viabil ocupă ......% din suprafața, adică ............ ha, fiind răspîndit uniform (neuniform) și este constituit din ..........% rășinoase și ........% fag ........% sp. stejar ........% diverse ........% cu înălțimea medie de ........ m (de la .... la ..... m). Prin mișcarea materialelor fasonate în parchet și prin doborîrea arborilor, pierderile admisibile de semințiș nu vor depăși ...........%, respectiv .... ha. În legătură cu organizarea parchetului în vederea exploatării se fac următoarele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153500_a_154829]
-
CEE, iar articolul 1 din Directiva 85/572/CEE se aplică de la 1 iulie 2006. (3) Listele din anexa III secțiunile A și B nu conțin încă următorii aditivi: (a) aditivii utilizați la fabricarea de: - suprafețe superficiale obținute din produse rășinoase și polimerizate în formă lichidă, de pulberi sau de dispersii, cum ar fi emailurile, lacurile sau vopselele; - rășini epoxidice; - adezivi și promotori de adeziune; - cerneluri tipografice; (b) coloranți; (c) solvenți." 3. Se inserează următoarele articole 4a și 4b: "Articolul 4a
32004L0019-ro () [Corola-website/Law/292643_a_293972]
-
buc. 5. Dosuri de saltele 1.500 buc. 6. Lenjerie de pat (două cearșafuri + o fată de pernă) 700 seturi 7. Detergent 700 kg 8. Ciment 40 tone 9. Văr 15 tone 10. Cărămidă 20.000 buc. 11. Cherestea de rășinoase 21 m.cubi 12. Cherestea de foioase 39 m.cubi 13. Carton bitumat 15.000 m². 14. Ambalaje Județul Teleorman 1. Ciment 300 tone 2. Cherestea de rășinoase 20 m.cubi 3. Cărămidă 62.400 buc. 4. Văr 20 tone
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112970_a_114299]
-
9. Văr 15 tone 10. Cărămidă 20.000 buc. 11. Cherestea de rășinoase 21 m.cubi 12. Cherestea de foioase 39 m.cubi 13. Carton bitumat 15.000 m². 14. Ambalaje Județul Teleorman 1. Ciment 300 tone 2. Cherestea de rășinoase 20 m.cubi 3. Cărămidă 62.400 buc. 4. Văr 20 tone 5. Lemn rotund de rășinoase 30 m.cubi 6. Geamuri 4.000 m². 7. Carton bitumat 11.000 m². 8. Motorină 20 tone 9. Benzină 5 tone. 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112970_a_114299]
-
Cherestea de foioase 39 m.cubi 13. Carton bitumat 15.000 m². 14. Ambalaje Județul Teleorman 1. Ciment 300 tone 2. Cherestea de rășinoase 20 m.cubi 3. Cărămidă 62.400 buc. 4. Văr 20 tone 5. Lemn rotund de rășinoase 30 m.cubi 6. Geamuri 4.000 m². 7. Carton bitumat 11.000 m². 8. Motorină 20 tone 9. Benzină 5 tone. 10. Ambalaje -----------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112970_a_114299]
-
spinosa"), măceșul ("Rosa canina"), cornul ("Cornus mas"), sângerul ("Cornus sanguinea"), salcâmul ("Robinia pseudacacia"), frasinul ("Fraxinus excelsior"), alunul ("Corylus avellana"), cireșul sălbatic ("Prunus avium"), sălcioara ("Elaeagnus angustifolia"), glădița ("Gleditsia triacanthos"). Au mai fost plantate în ultimii 30 de ani și specii rășinoase: pinul ("Pinus sylvestris"), molidul ("Picea excelsa"), tisa ("Taxus baccata") ș.a. Pajiștile, fânețele și pășunile au o vegetație ierboasă caracteristică acestei zone. Predomină speciile: păiușul ("Festuca ovina"), pirul crestat ("Agropyron cristatum"), pirul târâtor ("Elytrigia repens"), sulfina ("Melilotus officinalis"), lucerna ("Medicago sativa
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
apare destul de rar. În schimb, locul său este luat de molid, care ocupă toată regiunea păduroasă, de la 1.100 până la aproape 1.700 m altitudine. În afara de acești doi reprezentanți ai coniferelor, în Făgăraș se mai întâlnesc și alte esențe rășinoase. Astfel, zada sau laricele (pe "Valea Brezcioarei"), pinul (pe "Valea Caselor", pe "Muntele Clăbucet"), tisa (în număr mai mare pe "Muchia Moașei"), rare exemplare de zâmbru, și destul de des jneapănul (pe "Muchia Moșului"). Dintre acestea, zada, tisa și zâmbrul sunt
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
sau "sobe cu gaz", după petrolul lampant cu care ele au funcționat, până după 1990. Petrolul lampant pentru lămpi era incolor, fără miros. Producea o flacără luminoasă, fără fum, cu intensitate și formă constantă și nu lăsa cenușă și compuși rășinoși în fitil. Se obținea din țiței brut, sărac în hidrocarburi aromatice. Pentru îndepărtarea hidrocarburilor nesaturate, aromatice, și a acizilor naftenici petrolul lampant se rafina prin tratare cu acid sulfuric, iar excesul de acid se îndepărta cu hidroxid de sodiu. Începea
Kerosen () [Corola-website/Science/318470_a_319799]
-
resfințită în luna iunie 1988 de către I.P.S. Părinte Arhiepiscop Teofil Herineanul. Se spune că la construirea altarului original s-au folosit șapte feluri de lemn: brad, mesteacăn, plop, ulm, stejar, fag și paltin. La noua construcție s-au folosit doar rășinoase: molid și brad. În anul 2003 au început lucrările de renovare a sfintei biserici în interior și exterior, impuse de starea de degradare a acesteia. Astfel la exterior a fost reparat acoperișul de tablă, a fost revopsită integral, au fost
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
închis. Florile variază de la violet la verde. Fructul consistă din boabe mici globulare de 5-7 mm lungime, cam de mărimea unui bob de mazăre, de culoarea roșie spre negru când este vremea culegerii. Întreaga plantă are o aromă intensă: amăruie, rășinoasă sau medicinală. În perioada de vegetație ramifică brațe, și dezvoltă "gale" (tumoare) în formă de corn de capră (de la care planta are denumirea comună în limba spaniolă: cornicabra), care apar pe frunze și pe foliole în urma mușcăturii de insecte. Multiplicarea
Pistacia terebinthus () [Corola-website/Science/330334_a_331663]
-
ca o sursă de terebentină, posibil cea mai veche cunoscută. Terementina de terebent este denumită Chian, Scio, ori Terebentină de Cipru. Fructele sunt folosite în Cipru pentru a face o pâine specială. Planta este bogata in taninuri și alte substanțe rășinoase și a fost folosită pentru proprietățile sale aromatice și medicinale în Grecia antică. Are o mare valoare ecologică fiind o specie pionieră și rezistentă care fixează și îmbogățește solul facilitând colonizări pentru alte culturi. Este de mare valoare pentru păsări
Pistacia terebinthus () [Corola-website/Science/330334_a_331663]
-
și îndoite, dense precum zburlite și sinuate. Ele penetrează rădăcinile de arbor, exploatând sucul acelora. Carnea: Ea este elastică, cea a piciorului fibroasă, asemănătoare cauciucului și necomestibilă. Buretele are un miros amintind de zbârciogi și gust de alună. Bătrân miroase rășinos. Sporii sunt hialini, netezi și albi. Există o variabilitate cu bordură mai deschisă la care piciorul este alburiu sau galben deschis, din loc în loc pătat cu roșcat sau brun. Cu toate că "Sparassis crispa" este de mare asemănare cu "Sparassis laminosa", ea
Creasta cocoșului (burete) () [Corola-website/Science/335197_a_336526]
-
munte), A. campestre L. (jugastru). Sunt specii forestiere, întîlnite din silvostepă pînă în etajul montan inferior, avînd nervație palmată și diferind prin morfologia frunzelor și prin dispoziția aripilor fructelor Sunt specii lemnoase, cu muguri de primăvară mari, acoperiți de catafile rășinoase. Frunzele sunt palmat-compuse, opuse. Florile dispuse în inflorescențe cimoase sau racemoase sînt zigomorfe, poligame de tipul 4-5. Fructul este o capsulă spinoasăce se deschide prin trei valve și conține 1-2 semințe mari. Aesculus hippocastanum (castanul porcesc) este un arbore ornamental
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
conține 3 semințe oleaginoase. Uleiul de ricin este un purgativ puternic, dar se uitlizează și în cosmetică. Datorită acidului ricinoleic, are o acțiune de stimulare a peristaltismului intestinal. Sunt plante lemnoase sau erbacee, uneori semiparazite. Arbuști mici, semiparaziți pe arbori rășinoși sau foioși. Se hrănesc cu ajutorul unor haustori, care extrag seva brută din vasele lemnoase ale plantei gazdă. Are frunze verzi simple, nestipelate (uneori reduse la scvame). Florile sunt unisexuate, actinomorfe, dispuse axilar în inflorescențe cimoase sau racemoase. Fructul este baciform
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
o zonă de pădure cu valoare ecologică și peisagistică cu regim special de protecție - parcul dendrologic - cu suprafața de cca 3,5 ha. Parcul din zona terenului de sport cu suprafață de cca. 2 ha cu specii de foioasă și rășinoase Hidrografic teritoriul orașului se încadrează în bazinul Crișurilor, subbazinul Ierului. Configurația hidrografică a localității este dominată de numeroase pârâuri, printre care cele mai importante sunt Mouca și Salcia. Lungimea totală a cursurilor de apă este de 14 km. Apa subterană
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
și Asia, pădurile de conifere se numesc taiga. Coniferele sunt arbori înalți, cu trunchiul drept, fară ramificații, cu frunze mici, aciculare, acoperite cu ceară. Ele nu își pierd frunzele toamna, de la aceasta regulă abătându-se doar laricele. Coniferele au fibre rășinoase ce permit clătinarea și îndoirea lor; astfel rezistă vânturilor puternice.Ramurile lor sunt aplecate permițând zăpezii să cadă pentru a nu le îngreuna.Aici apar și lichenii, precum Cladonia, Romalina și Xathoria. Animalele din pădurile de conifere sunt în general
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
tencuită cu smoală pe dinăuntru si pe dinafară. (Geneza 6,14) Arca avea trei punți, sau trei nivele, ceea ce i-a mărit rezistența. Suprafața totală a punților era de 8.900 m. A fost construită probabil din chiparos, un arbore rășinos, deci rezistent la apă, fiind etanșată pe interior și exterior cu un strat de catran (Geneza 6:14-16). Nu se spune cum a îmbinat Noe bârnele. Însă, înainte de relatarea despre Potop, Biblia vorbește despre făuritori de unelte de aramă și
Arca lui Noe () [Corola-website/Science/304827_a_306156]
-
700-2.000 m altitudine.14 . Corespunzătoare pădurilor de molid și unor areale cu expunere nordică, la o altitudine de 700-1.800 m sunt solurile brun acide. Solurile brun acide corespund și pădurilor de fag și pădurilor de amestec, fag sau rășinoase.15 În Lunca Mureșului sunt întâlnite solurile argiloiluviale, brune podzolice, soluri higromorfe și de luncă, soluri aluvionale. În general majoritatea solurilor de pe teritoriul comunei sunt favorabile unor culturi agricole.16 Satul Lunca Bradului, reședință de comună, are o vatră cu
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
se usuce. Sau, expune-le la altă sursă de căldură. Scopul e să fie foarte uscate (ca tutunul). - Vreascurile: adună-le de peste tot și păstrează-le la căldură, uscate. Folosește orice material: hârtie (bani), fotografii, acte de identitate, crenguțe, tufe rășinoase, resturi de hrană, resturi de hârtie (ambalaje), cârpe, așchii de lemn, plută, pene, iarbă uscată, coajă de copac, bucăți de crenguțe cojite (astfel ca fâșiile de coajă să se onduleze în afară, ca la o minge de badminton), rădăcini, cetină
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
săgeților pe care le folosesc sunt înmuiate într-o otravă preparată din pupele unor specii de purici. O plantă bine adaptatăla soarele și la furtunile de nisip din și din Deșertul Namibiei este „felinarul boșimanilor”,numită așa deoarece tulpina ei rășinoasa este inflamabila și dacă e aprinsă arde cu flacără vie.Planta nu depășește 10-12 cm înălțime ,iar tulpina ei groasă înțesata de spini lungi,florile au forma unor cupe delicate,roz sau purpurii.Când sunt arse ,frunzele uscate ale plantei
Deșertul Kalahari () [Corola-website/Science/303316_a_304645]
-
servește la executarea de învelitori pentru acoperișuri sau la îmbrăcarea pereților exteriori, la casele din regiunile muntoase. Șindrilele se așează orizontal, fiecare rând acoperind rândul următor. Șindrila este fasonată prin despicarea radială (semiradială) a capetelor unor bușteni. Speciile folosite sunt rășinoase (brad, molid, pin) și foioase (fag, plop, stejar etc.). Lemnul utilizat este sănătos, cu defecte limitate (noduri, pungi cu rășină ș.a.). Șindrila are secțiune trapezoidală, uluc longitudinal de îmbinare, lungimea de 90-130 mm și grosimea de 3-15 mm. Pentru mărirea
Șindrilă () [Corola-website/Science/334050_a_335379]
-
plus, demonstrează că electricitatea acumulată în corpuri se distribuie pe suprafața acestora. Fizicianul francez Du Fay (1698 - 1739) face diferența în electricitate pozitivă și negativă, pe care de fapt el o denumește "electricitate sticloasă" (obținută prin frecarea sticlei) și "electricitate rășinoasă" (în acest caz materialul fiind chihlimbarul sau cauciucul). În 1745, fizicianul olandez Pieter van Musschenbroek (1692 - 1761) efectuează niște experiențe pentru a vedea dacă o sticlă umplută cu apă poate reține sarcina electrică. Astfel realizează butelia de Leyda, primul condensator
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
Lactifluus") contează: Toți bureții fără miros neplăcut precum gust iute sau neconvenabil sunt comestibili. Chiar și unii din acei iuți ar putea fi mâncați. se gaseste foarte des. Deși comestibilitatea este uneori pusă sub semnul întrebării din cauza gustului amărui și rășinos, acea este dovedită și ciupercă poate fi mâncata fără îndoială. Înafara preparării împreună cu alți bureți, de exemplu într-o ciulama, se potrivesc prăjiți cu slănina sau că papricaș de ciuperci iute cu ardei roșii serviți cu mămăligă. Nu culegeți bureți
Pâinișoara oilor () [Corola-website/Science/335928_a_337257]