231 matches
-
lor filosofie existențială, care optează pentru iluzie ca singură modalitate de supraviețuire. Capul de rățoi era o noutate absolută în peisajul literar românesc, propunând alternativa absurd-nonconformistă realității terne de fiecare zi. Obiectivele șarjei satirice sunt inerția, falsul, lașitatea. Capul de rățoi are ascunse în narațiunea dramatică filoane tragice, ținând de alterarea esenței umane, care nu sunt sondate direct, dar a căror pulsație nu poate fi ignorată. Unele îngroșări în registrele ilogicului și grotescului apar ostentative și diminuează valoarea întregului. Considerată prin
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
fapt, piesa e un „mister” și deocamdată unica scriere teatrală veritabil „mistică”. G. CĂLINESCU SCRIERI: Omul cu mârțoaga, București, 1927; ed. București, 1983; Nae Niculae, București, 1928; Soț ori făr’dă sau Odiseea lui Haralambie Cutzaftachis, București, 1936; Capul de rățoi, București, 1940; Cutia cu maimuțe, București, 1942; Măscărici și mâzgălici, București, 1958; Scrieri, I-II, pref. Petre Pintilie, București, 1965; Scrisori către Dumitru Trancă, îngr. Marcela Chiriță, Buzău, 1996. Repere bibliografice: C. Râuleț, [G. Ciprian], „Teatrul de mâine”, 1918, 7
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
maimuțe, București, 1942; Măscărici și mâzgălici, București, 1958; Scrieri, I-II, pref. Petre Pintilie, București, 1965; Scrisori către Dumitru Trancă, îngr. Marcela Chiriță, Buzău, 1996. Repere bibliografice: C. Râuleț, [G. Ciprian], „Teatrul de mâine”, 1918, 7; Horia Bottea, „Capul de rățoi”, „Bilete de papagal”, 1928, 3; T. Arghezi, G. Ciprian, „Bilete de papagal”, 1928, 26, 30; Romulus Seișanu, „Nae Niculae”, U, 1929, 234; Tita Bobeș, „Nae Niculae”, „Ultima oră”, 1929, 238; E. Lovinescu, [G. Ciprian], RP, 1930, 3622; Ioan Massoff, O
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
79; Perpessicius, Opere, IX, 429-433; Călinescu, Ist. lit. (1941), 835-836, Ist. lit. (1982), 921; Dan Petrașincu, „Omul cu mârțoaga”, comedie de d. G. Ciprian, SE, 1943, 1788; Petru Manoliu, „Banii”, după Octave Mirbeau, TIL, 1944, 2414; Radu Popescu, „Capul de rățoi”, RMB, 1966, 6696; Brădățeanu, Istoria, II, 335-343; Epistolar Lucian Blaga. Dialog cultural cu G. Ciprian (publ. Simona Cioculescu), MS, 1982, 2; Vartic, Modelul, 242-250; Florin Faifer, Frumoșii nebuni ai lui G. Ciprian, CRC, 1983, 24; I. N. [Ionuț Niculescu], G.
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
a actelor vieții cotidiene. I. a numit trei surse ale dramelor sale: I.L. Caragiale (probabil se referea mai ales la cel din Căldură mare, schiță pe care o și adaptează pentru scenă), Urmuz și G. Ciprian (cel din Capul de rățoi și, mai sigur, cel din romanul Soț ori făr’dă..., publicat în 1936, text pe care îl va fi cunoscut înainte de plecarea în Franța). De altfel, în scrierile sale românești pot fi întrezărite elemente ce vor fi dezvoltate în marea
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
cernelurile schimbătoare optic, tehnică folosită pentru unele porțiuni ale bancnotelor canadiene de 20 dolari, care își schimbă culoarea de la verde la galben, în funcție de unghiul din care este privit obiectul. La noi, tehnica este cunoscută și sub numele de gât de rățoi sau gușă de porumbel; • cerneala cu proprietăți magnetice sau fotoacustice; • imprimarea unor semne vizibile cu echipamente speciale, așa cum este microtipărirea de pe bancnotele americane, care necesită o sticlă magnetizabilă pentru a urmări semnele, precum și tipărirea în cerneluri ultraviolete, infraroșii sau magnetice
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
revistei „Teatrul”, unde ține lunar, cu unele intermitențe, cronică dramatică. Debutează în 1943, cu elegia Zbucium, în „Năzuinți”, publicație a Liceului Național ieșean. Scrie și la „Vremea”, lucrează ca ziarist la „Opinia” (1946-1948) și „Lupta Moldovei” (1948-1950). Prima lui piesă, Rățoiul, se joacă în 1948-1950 la Teatrul Național din Iași. Uniunea Scriitorilor i-a conferit în 1961 un premiu pentru piesa Băiatul din banca a doua, iar în 1993 un premiu pentru întreaga activitate. Îmbinarea pantomimei cu „laconismul estradei” și cu
POPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]
-
1955; Prafuri amare, Chișinău, 1955; Piatra de încercare, Chișinău, 1958; Aventurile lui Nătăfleață, Chișinău, 1961; Firicel de floare rară, Chișinău, 1961; Dor, Chișinău, 1963; Poezii, Chișinău, 1964; Singur în fața dragostei, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1967; Cizmele cocostârcului, Chișinău, 1967; Marele rățoi Max, Chișinău, 1968; Și sub cerul acela, Chișinău, 1971; Unchiul din Paris, Chișinău, 1973; Singur în fața dragostei. Unchiul din Paris, Chișinău, 1975; În alb și negru, Chișinău, 1977; Noile aventuri ale lui Nătăfleață, Chișinău, 1978; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi
BUSUIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
Să fie cocoș? Ei, cocoș! Pe ăsta-l cunoaște tare bine. E un fălos fără pereche. Bate din pinteni și cântă cu-curiguuu! din trompeta-i nevăzută, că ai zice că-i un soldățel gata de luptă. A, da! Ăsta-i rățoiul. Seamănă cu un rățoi, dar parcă-i mult mai mare decât el. Nu, trebuie să fie altceva, chiar dacă are penele, capul, ciocul și gâtul cam ca ale unui rățoi. Sss! Sss! zice vietatea. Și clipește dintr-un ochi. Sorin a
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
cocoș! Pe ăsta-l cunoaște tare bine. E un fălos fără pereche. Bate din pinteni și cântă cu-curiguuu! din trompeta-i nevăzută, că ai zice că-i un soldățel gata de luptă. A, da! Ăsta-i rățoiul. Seamănă cu un rățoi, dar parcă-i mult mai mare decât el. Nu, trebuie să fie altceva, chiar dacă are penele, capul, ciocul și gâtul cam ca ale unui rățoi. Sss! Sss! zice vietatea. Și clipește dintr-un ochi. Sorin a înțeles că nu are
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
că-i un soldățel gata de luptă. A, da! Ăsta-i rățoiul. Seamănă cu un rățoi, dar parcă-i mult mai mare decât el. Nu, trebuie să fie altceva, chiar dacă are penele, capul, ciocul și gâtul cam ca ale unui rățoi. Sss! Sss! zice vietatea. Și clipește dintr-un ochi. Sorin a înțeles că nu are de ce să-i fie frică. Ce-i, Sică? Curios, ce repede i-a găsit un nume. Cel mai potrivit nume. Își amintește că se jucau
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
înțelege: „Rămâi acolo unde ești. Și mai ales încearcă să nu faci zgomot”>> „Puiu” este „epopeeea” în miniatură a unui pui de găină, scăpat ca prin minune din ghearele unei vulpi. La început narațiunea are aspectul unei variațiuni pe tema rățoiului cel urât respins de celelalte orătănii dar apoi, prin evocarea prieteniei care se leagă între el, câine și motan, proza capătă turnura unei înduioșătoare și amuzante pledoarii în favoarea bunei conviețuiri între făpturile necuvântătoare (cu sugestia că și între copii ar
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și dialogul într-o compunere cu titlul Lupul. 3. Folosiți două puncte(:) într-un text despre animalele pădurii. 4. Scrieți câteva proverbe despre lup. Povestea cuiburilor de stuf Eugen Jianu Dis-de-dimineață, când am sosit pe lac, am dat de un rățoi. Ochii negri jucăuși ca doua mărgele, priveau în sus și-n jos pe ape. Mulțumit de liniștea din jur se sui pe un grind îndreptându-se către o moviliță. Moș Vuia ne făcu semn să ne uităm bine. Acolo e
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
negri jucăuși ca doua mărgele, priveau în sus și-n jos pe ape. Mulțumit de liniștea din jur se sui pe un grind îndreptându-se către o moviliță. Moș Vuia ne făcu semn să ne uităm bine. Acolo e cuibul. Rățoiul dădu cu ciocul stuful la o parte și ouăle se arătară verzui. Se vedeau foarte bine, deși mai înainte ai fi putut să calci, peste cuib și nu le-ai fi văzut. După ce le cercetează cu luare-aminte, acoperi din nou
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
vedeau foarte bine, deși mai înainte ai fi putut să calci, peste cuib și nu le-ai fi văzut. După ce le cercetează cu luare-aminte, acoperi din nou cuibul și alunecă ușor pe apă. Așteaptă rața! ne lămuri moș Vuia. Deodată rățoiul deveni foarte atent. Sucea capul în toate părțile. Clipea des, asculta... — Ce i s-a întâmplat, moș Vuia? Vine vulpea! Într-adevăr, botul iscoditor al vulpii se ivi pe mal. — Moș Vuia, noi gonim vulpea! — Ba, să faceți bine și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Clipea des, asculta... — Ce i s-a întâmplat, moș Vuia? Vine vulpea! Într-adevăr, botul iscoditor al vulpii se ivi pe mal. — Moș Vuia, noi gonim vulpea! — Ba, să faceți bine și s-o lăsați în pace! Păi, o să sfâșie rățoiul, zic eu. — Și-o să mănânce ouăle! adăugă și Ilieș. N-avea frică, știe rățoiul ce face. Pe apă, rățoiul facea pe beteagul, lăsase o aripă în jos și dacă nu l-am fi văzut zburând mai înainte puteam să jurăm
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
botul iscoditor al vulpii se ivi pe mal. — Moș Vuia, noi gonim vulpea! — Ba, să faceți bine și s-o lăsați în pace! Păi, o să sfâșie rățoiul, zic eu. — Și-o să mănânce ouăle! adăugă și Ilieș. N-avea frică, știe rățoiul ce face. Pe apă, rățoiul facea pe beteagul, lăsase o aripă în jos și dacă nu l-am fi văzut zburând mai înainte puteam să jurăm că e frântă. Pesemne că asta a crezut-o și vulpoiul când s-a
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ivi pe mal. — Moș Vuia, noi gonim vulpea! — Ba, să faceți bine și s-o lăsați în pace! Păi, o să sfâșie rățoiul, zic eu. — Și-o să mănânce ouăle! adăugă și Ilieș. N-avea frică, știe rățoiul ce face. Pe apă, rățoiul facea pe beteagul, lăsase o aripă în jos și dacă nu l-am fi văzut zburând mai înainte puteam să jurăm că e frântă. Pesemne că asta a crezut-o și vulpoiul când s-a lăsat înot pe apă, pe
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pe beteagul, lăsase o aripă în jos și dacă nu l-am fi văzut zburând mai înainte puteam să jurăm că e frântă. Pesemne că asta a crezut-o și vulpoiul când s-a lăsat înot pe apă, pe urmele rățoiului. Acesta se jeluia pe limba lui și înota la doi pași de colții vulpoiului. Merse așa până izbuti să-l îndeparteze de cuib. Atunci, deodată, vâști! își strânse aripile și o luă în zbor sănătos, lăsând în apă vulpoiul ud
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de care el pomenise mai Înainte căpătau forme și proporții neobișnuite În conștiința ei. Creșteau și descreșteau. Căpătau când o nuanță gălbui-sinilie, când gălbui-portocalie. Dacă organul era În formă de tirbușon, Înseamnă că era ca la vier. Sau ca la rățoi. Lung și subțire, aducând cu cordonul de la telefon. „Are ceva necurat În el, Își spuse Mașa. Te pomenești că iese prin pantaloni, ți se Încolăcește pe pulpe și Își face toate poftele. Și oare nu e prea lung?“ Despre oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
zvonului de amurg al luncii. Din când în când treceau și stârci mari cu chemări răgușite; stârci pitici albi, când dădeau peste noi, își învăluiau zborul mai sus, cu spicul moțului fâlfâind. Între bălți, începeau să umble cârduri mici de rățoi stingheri în zborul lor de sară, cu șușuit de aripi. La plăvii, rămâneau rațele năpârlite și familiile lor de rățuște, pândind cu ochii lor de mărgele cum se boltește cea mai lungă înserare a anului. O jumătate de ceas am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
grotescului sau macabrului, imaginea se desprinde...” Se” desprinde din sclipirea ochilor tăi, profilându-se vag și plăcut - ca un corp evanescent de ceață colorată, născut brusc în miezul minții tale - în fața ochilor tăi ... trece o clipă prin cameră, ca un rățoi flasc și morbid , privindu-te în ochi pe tine -„se” - tu cerebralul, grațiosul și sublimul, comicul și tragicul, cu corpul, umbra, ticurile, gesturile , gusturile și privirea ta de-o clipă... pentru a se reîntoarce apoi în corpul lui de cuvinte
Absconditus. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]
-
războaie au ajuns oamenii ce șiau uitat Tărâmul Primăverii Veșnice de unde au plecat. Auzi glasul unui copil pământean: - Doamne, apără, te rog, Pe Grivei poznașul; Fă pe tata să nu-mi taie Iepurașul! Iartă-l, Doamne, a murit Peste zi rățoiul, Fă să nu-mi calce vre-o roată Mușuroiul! Ei, și ce, dacă găina Vrea să stea pe scară, Fă pe mama să nu-l dea Pe motan afară! Mai greșesc, așa se-nvață! Știi că nu sunt răi! Sunt
IEPURAŞUL MÂNIOS. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_723]
-
astfel de agapă... Satanovski Însă preferase să nu aibă concurent. Probabil, la vârsta lui, Papil mai mult ar fi chibițat, dându-și cu părerea. Nu era totuși nevoie de martori când era vorba de orgii sentimentale... Papil putea face pe rățoiul Donald și În „plomba” lui. Putea toca liniștit mărar pe timbre, fără să-l deranjeze cineva. „Cătușe din pluș, atingere de catifea Lila, bici de piele din colecția Rolls Royce, vă pot satisface cele mai secrete fantezii În materie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
un roșu de desene animate. Se gândi la un Walt Disney care își pierduse mințile. Ca un fel de răspuns la gândul lui, un Donald Duck malefic răsări pe ecran, cu un falus cu pene atârnându-i între picioarele de rățoi. Rățoiul țopăia, furios de impotent, precum veritabilul Donald. Claire izbucni în râs. Danny se uită cum cei doi câini se urmăresc unul pe celălalt și se atacă, cum cel mai închis la culoare se aruncă la stomacul celui pătat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]