2,283 matches
-
Ne-a ajutat Dumnezeu și am ajuns, cred că... nu știu, aproape 3 ore am stat. Da' nu simt oboseala aproape deloc. Am venit să-i aduc o floricică, o lumânare", a declarat unul dintre credincioși. Și azi-noapte, oamenii au răbdat tăcuți la rând. Voluntarii le-au împărțit ceai fierbinte, să se mai dezmorțească. Mânați de credință s-au strâns în Dealul Mitropoliei și micii negustori. Credința că vor avea de câștigat de pe urma pelerinajului. Racla cu moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou
Mii de pelerini au stat şi astăzi la coadă pentru a atinge moaştele Sfântului Andrei () [Corola-journal/Journalistic/24814_a_26139]
-
cartea nu e despre Diavol, ci despre oglindirile culturale ale motivului demonic în felurite religii, accentul căzînd pe religia lui Hristos. Așa se face că Satana e cînd principiul malefic de care teologii au nevoie pentru a explica de ce Dumnezeu rabdă răul în lume, fie o născocire puerilă a unor credincioși cu imaginația surescitată. În ambele cazuri, Diavolul e o ficțiune, adică un rebut lexical menit a-l achita pe Dumnezeu de vina aducerii răului în univers. E țapul ispășitor în
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
tragă. Și abatorul năclăit de sânge din actul cinci este o prevestire a lagărelor de concentrare...” Nu-s ăștia naziștii? În 1928! Joyce i-a prevăzut? Nici chiar așa. De fapt, sunt britanicii, văzuți de irlandezi. În Ulise: „Oamenii mai rabdă să fie mușcați de lup, dar lucrul care-i scoate pur și simplu din sărite e să se vadă mușcați de oaie”. De aceea, ca să nu scot din sărite pe nimeni, eu unul nici nu mușc. Nu-i vorbă, nici
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2464_a_3789]
-
rate. Am avut un accident la picior și nu am mai reușit să găsesc de lucru. Nu sunt nici de pensionat, nici de angajat. Cum e mai rău. Tare mi-a fost rușine să vin aici, dar decât să îmi rabde copii de foame ce să faci. Nu dau în cap la nimeni, doar un blid de mâncare că tare rău am mai ajuns. Când nu mă vede nimeni, așa cum sunt bărbat plâng de mila copiilor că nu pot să le
Cantinele sociale din Vaslui sunt din ce în ce mai pline () [Corola-journal/Journalistic/24702_a_26027]
-
a trezit! Până mai ieri, păream o Țară cu venele tăiate, cu respirația lăsată exclusiv în voia unor netrebnici fără de scrupule, cu privirea ancorată de vârful pantofilor pe care-i purtăm. România s-a trezit! România nu a mai putut răbda batjocura, umilința și cinismul la care, sub comanda dementă a turbatului din capul statului, o gașcă periculoasă de impostori, derbedei, lichele, borfași, hoți, nesimțiți și agramați, ne-a devertebralizat puterea și dreptul natural de a trece dintr-o zi într-
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate: Nu putem sta deoparte, trebuie să ne trezim şi noi () [Corola-journal/Journalistic/23816_a_25141]
-
abandonate străzii, fie insuficient îngrijite, educate, călăuzite în simulacrele de "Centre de plasament". "Ultra"-actualitate: Statul să ia asupra sa pe "copiii străzii" în mod exclusiv. În primul rând, să se legifereze urgent acordarea actelor de identitate (cum de "se" rabdă lipsirea de identitate a unor copii de pe pământul românesc?!). În al doilea rând, un buget ca prioritate, pentru construirea de case, "sătulețe" sau apartamente pentru toate aceste ființe năpăstuite, și organizarea, cu competență și corectitudine, eventual cu un suport afectiv
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
4 pereți de cărți. Nu am ore preferențiale (cîndva lucram doar nopțile), fiindcă de obicei trebuie să-mi fac timp (ce expresie!) pentru scris. Scriu cu tot corpul, altfel spus orice indispoziție sau bucurie se transmite bietei hîrtii care le rabdă pe toate. Am ajuns la un fel de intimitate cu mine însumi datorită... jurnalului: niciodată nu încep un poem înainte de a nota ceva (orice!) în jurnal. Îmi fac poftă de scris... pentru a avea apoi textul! M.V.: Îmi amintesc, ați
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
descarce muniția într-un loc anumit, pe care s-o ridice tovarășii săi. Eu trebuia să interpretez acest rol! La început, m-am simțit jignit. De unde și până unde? Pe urmă, mă răzgândisem. Soarta istoriei noastre de supuși meniți să rabde, să tacă, să accepte, până una, alta... Obișnuindu-mă cu ideea, mă gândisem și la beneficiile pe care le-aș fi avut în sărăcia lucie în care trăiam cu toții. Dar, ce surpriză, un regizor pe care-l consideram inteligent, prietenos
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
spectacolele. Era război, camuflaj, familiei mele nu-i prea ardea de bucurii, dar nu a existat împotrivire. Ne dădea drumul domnul Patelli (cum s-o fi scriind?), cerber binevoitor la intrare. Eram un grup de copii și adolescenți maniaci care răbdau statul în picioare ore la rând ca pe o chermeză. Se cânta în limba română, așa că fiecare dintre noi ar fi putut să ocupe ' la nevoie ' cușca sufleurului. Prindeam orice sunet 'pe alături'; orice vorbă improvizată, așteptam săgeata do-ului
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
norocos. Am aprehensiunea înspăimântătorului, oarecum bizară prin modul cum s-a constituit, dar nu mă simt victima ei. Tocmai fiindcă nu mă simt o victimă cred că am o răspundere față de cei ce chiar sunt acest lucru. Nu-i prea rabd pe cei care cultivă cultul victimizării. Mama ta s-a născut la Cluj. Cum trăiesc în România, următoarea întrebare e previzibilă: După ce ai vizitat România (dedici un poem Irinei Horea), după ce ai întâlnit acea rudă româncă de care vorbești undeva
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
a renunțat la el, în timp ce președintele de atunci, Emil Constantinescu, mai încerca să obțină puncte, electoral, agitînd stindardul anticorupției. De-abia acum ajungem la premierul Năstase și la promisiunile PDSR, inclusiv ale noului președinte al României, că nu vor mai răbda corupția în România. Vrînd probabil să dea o lovitură de imagine, dl Năstase îl scoate în față pe "incoruptibilul" Grecea. Acesta, croit parcă pe același calapod cu pățitul Valerian Stan, dă iama prin oamenii noii puterii. Povestește presei că e
Funcția de Ovidiu Grecea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16307_a_17632]
-
obrăznicia cuiva, întreabă-te îndată: e cu putință să nu fie obraznici în univers? Nu e cu putință! Ca urmare, nu pretinde ceva imposibil. Căci și cel în cauză este unul dintre obraznici pe care de voie, de nevoie, îi rabdă universul" (Marcus Aurelius). * Te contrazici pentru a fi mai aproape de tine însuți. Prea multă certitudine procustianizează. * A crede în Imposibil ca într-o zeitate. * "În timpul bolii, discuțiile mele nu s-au învîrtit în jurul suferințelor acestui corp sărman, nici n-am
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
ce făceau? E de presupus că strigau: "Pompați apa, că mai trebuie să fiarbă un sfert de ceas perișoarele"! Pentru un adevărat artist, catastrofele nu contează. Piară lumea, numai cozonacii să nu se ardă! Un personaj remarcabil este Cănuță-Om-Sucit, care rabdă totul de la nevastă și soacră, dar divorțează cînd acestea îi ard superbul crap de patru kilograme. Să luăm în serios mîncarea. Mîncarea este un leac! O maximă venită de la anticii greci, de care trebuie să te temi cînd îți fac
Furtul de prepoziții by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11993_a_13318]
-
e aceelași lucru cu fantazarea.) Ceața și misterul în proză aparțin intențiilor autorului, nu se strecoară în text pe sub ușă decît la cei care n-au control asupra scrisului lor. Dar să zicem că în proză, mai treacă meargă. Ficțiunea rabdă multe. Am observat însă, în texte non-ficționale, o plăcere a indiciilor vagi sau, mult mai rău, de ficționalizare a trecutului, în cărți și articole memorialistice. Am citit de curînd o carte de Sorin Toma Privind înapoi, amintirile unui fost zirarist
Scăpările de memorie cu antidoturi plicticoase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12016_a_13341]
-
rog la Tine Doamne poate îmi trece de foame. trimite-mi un coltuc de pâine ca să mă mai rog si mâine. nu pot să mai stau flămând dă-mi Doamne si un mormânt. poate așa voi fi sătul c-am răbdat aici destul. Referință Bibliografică: Rugă-minte-mă! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1526, Anul V, 06 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
RUGĂ-MINTE-MĂ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382707_a_384036]
-
se înscrie în regula haosului îmi spun că nu pot apoi iau la rând fiecare filă fiecare număr găsesc încep numărătoarea inversă ajung undeva unde câmpul este liber ascult tăcerea pietrelor neridicate în toamnă după ce pământul s-a săturat să rabde cuvintele nescrise în calendarele răsăriturilor mi-a spus el, pământul, să mai las un cutremur o replică între mine și cel căruia lacrima de rouă i-o dărui neîncetat apoi voi găsi urma numărului patru cifre ciudate în care înțeleg
2017 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382774_a_384103]
-
Nu știu cât o s-o mai ducă! Ne uităm cum se topește Și ne doare nebunește, Că n-avem cum, amândoi, Să-i dăm dușii înnapoi... Că tu n-alegi - ca o oarbă- Și ni i-ai ascuns sub iarbă . Poți să rabzi așa durere, Poți să-nghiți atâta fiere?!... Și-ți pomenii doar de ei, Cei mai regretați ai mei. Dar sunt alții- mii și mii- Niște îngeri de copii, Și-s cuminți și tinerei, Dar nu-ți pare rău de ei
DOINA ELEGIACĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382806_a_384135]
-
deportate împreună, - mai gingașa, măi răsfățata, si care atunci cînd făcea crize și se trîntea pe jos că nu mai poate, ca mai bine să moară,... frau Martha o lua la bătaie, dădea în ea, pînă-i trecea, silind-o să rabde, să reziste, să supraviețuiască... Nu-i spun la ce mă gîndesc și-i pun marș după marș... Frau Martha ține pe umăr matură, cu care tocmai deretica, si, în pas de defilare, cu arma pe umăr, străbate încăperile imitînd cadența
Palatul zîmbetelor false by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16069_a_17394]
-
unor preocupări docte. În primul caz, medicul devine o brută cu aere solemne, un robot travestit într-un degustător de teme oculte. De pildă, chirurgul sătul de cruzimi sîngerînde se înconjoară pe pereți cu icoane, sau hematologul care nu mai rabdă înfățișarea copiilor leucemici ascultă ore întregi coruri medievale. În al doilea caz, cel benign, medicul intră în pielea unui consumator onest de cultură vastă, cînd nu recurge la evaziunea ocultă, ci la schimbarea opticii asupra vieții, compensînd mizeria spitalului cu
Fără cinisme by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2652_a_3977]
-
dreptate am găsit, dar nu prea mulți. N-am găsit însă niciunul care să vrea să acționeze. Fiecare și-a văzut de treabă cu gîndul că, dacă-și vede de ale lui, nu-l lasă nimeni să moară de foame. Rabdă și stă la locul lui.” xiv În 1974, Maurer va ieși la pensie, nemaiapărînd în public decît ca o tristă figură de decor în prezidiul adunărilor festive. Dorința subterană a schimbării prinde totuși să anime și alți factori. Oratorul patetic
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
din dânsul lăsatu-l-au scopit. Pizmașe patrupede roiau pe la picioarep Cu boturi ridicate urlând și adulmecând. Și-o fiară mai voinică se agita bolând La mijloc, ca un gâde-asistat de ajutoare. Localnic al Cytherei, născut de cerul sfânt , Tu rabzi cu resemnare insultele murdare, Plătind în felu-acesta păgânele rituale, Păcatele, ce-ți luară și dreptul la mormânt. O spânzurat ridicol îți înțeleg durerea Și, cu infama-ți soartă fraternizând deplin, Îmi strevezește dinții, născut din vechiu-mi chin, Ca o vomitătură
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
pe care îl trăiesc ascultînd o melodie sau privind un tablou. Mai mult, gustul e o facultate cu precădere discreționară, dictîndu-mi o reacție de acceptare sau de respingere. Gustul cere discernămînt, adică fler răspicat selectiv, genul de alegere care nu rabdă clemența, totul reducîndu-se la o reacție de discriminare pe bază de comparații. E ca un act de separare pe temei de preferințe stricte, gest de segregare fără complezențe de ochii lumii. Un om de gust nu e un gourmet, ci
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
ici, colo, cu banii la câte-o babă. La fel cum fac și astăzi tot felul de golani! După ce terminau averea tâlhăritului, iar dădeau în cap altuia cu o brumă de strânsură. Iar prădau! Nenorociți! Te miri cum i-a răbdat și îi mai rabdă și acum pământul! Tot ce vezi tu aici este adunat cu trudă. Am muncit eu și ai mei, am trăit și noi ca tot omul, dar am mai și pus ceva deoparte. Mai sunt în cutia
Moş Gheorghe, între absolut şi satul său. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]
-
la câte-o babă. La fel cum fac și astăzi tot felul de golani! După ce terminau averea tâlhăritului, iar dădeau în cap altuia cu o brumă de strânsură. Iar prădau! Nenorociți! Te miri cum i-a răbdat și îi mai rabdă și acum pământul! Tot ce vezi tu aici este adunat cu trudă. Am muncit eu și ai mei, am trăit și noi ca tot omul, dar am mai și pus ceva deoparte. Mai sunt în cutia asta, arginți, bani mari
Moş Gheorghe, între absolut şi satul său. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]
-
X are dreptul, cu recomandarea specialistului „liber” de influența CNAS. Asta, pe scurt, se cheamă discriminare și practică neloială. Mai mult, dacă din varii motive cetățeanul are nevoie de mai multe evaluări în aceeași lună, SIUI îi spune să mai rabde, pentru că și-a făcut norma. Nu există un efect cumulativ, altfel spus dacă nu îți folosești serviciile de sănătate o perioadă și apoi pățești un necaz, tot în același regim intri cu cel care, disciplinat, bate poarta dispensarului lună de
Cartela de sănătate, un gadget fără instrucțiuni de folosire [Corola-blog/BlogPost/92724_a_94016]