2,886 matches
-
însă, nu numai că nu îl apropie de lumea pe care a piedut-o, ci dimpotrivă, îl îndepărtează de toate, amenințînd să-l arunce, treptat, în brațele morții. Pe insula e înnăbusitor de cald, si Robinson observa că păsările își caută răcoarea într-o mlaștină. Cufudîndu-se și el în mîlul răcoros, pricepe că gazele emanate de mlaștină sînt halucinogene. Cu mințile tulburate de dor și de aburii aromați ai mîlului, Robinson își amintește de York, orașul tinereții sale, de familia pe care
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
invers, cu un înspăimântător aplomb al mistificării, propriu propagandei comuniste. Iată, în viziunea lui Theodor Antim (manevrat el însuși, din umbră, prin șantaj de foști securiști) istoria cu violarea Elenei: "Marele nostru patriot și justițiar n-a intrat, așadar, la răcoare pentru că s-a opus comunismului, securității, cum se laudă astăzi majoritatea lașilor, ci în calitate de deținut de drept comun, pentru tentativă de omor. Îl rugăm frumos să ne contrazică sau, daca este cât de cât cinstit, dacă-și regretă faptele ori
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
lasă pradă unui estetism crud, morbid. Dizgrațiosul se substanțializează estetic: "Boul jupuit atîrnă cu picioarele în sus,/ Pielea nu mai învelește carnea lui cea muritoare,/ O lumină dinăuntru și-o lumină din afară/ Lasă coastele să facă cercuri albe de răcoare.// Locul inimii așteaptă însemnat cu cheag de sînge/ Capul cel cu stea în frunte se mai vede numai unde/ Ochii umezi dați pe spate vine cineva să-i scoată/ Și desparte carnea rece de luminile rotunde.// Eu rămîn tăcută-n
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
sunt/ numai din ritmul larg ca de moară de vînt// văzduhul golit de orgolii și febre/ se lasă uimirii odihnei/ te simt transparent ferecat în capcana/ restului lumii agitînd restul lumii// într-o vraiște de rai așez nervii mei/ în răcoarea cu nume a nervilor tăi/ spun plînsul începe și se sfîrșește" (semn). Nu reprezintă oare alteritatea un avantaj al creației? Nu împrospătează oare ea imaginea, n-o înavuțește cu accepții și nuanțe noi, în jocul capricios, infatigabil, al elementelor? Celălalt
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
fel de a se manifesta unic. Nu întîmplător, instrumentul formal se liberalizează, sub chipul versului desfăcut de adjuvantul sclipitor al rimei, de muzicalitatea programată. Desprinse de podoabe, confesiunile curg spontan și impresionant uman, aidoma unui păr bogat, despletit: "e caldă răcoarea/ și proaspătă răscrucea/ și sufletul în trecerea sa/ descumpănit/ el crede în mîinile noastre-mpletite/ în cuvintele palorii/ în seninătatea și în sacrul lac/ al lacrimei neplînse// să treci prin apă/ și picioarele să ți se topească/ să intri în umbră
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
palorii/ în seninătatea și în sacrul lac/ al lacrimei neplînse// să treci prin apă/ și picioarele să ți se topească/ să intri în umbră/ descoperind alte umbre/ și ca în-tr-un roi de albine sălbatice/ să te lași atacat" (e caldă răcoarea și proaspătă răscrucea). Ies la suprafață obiectele minore, gesturile cotidiene, micile tabieturi. Textura trăirii curente e pusă sub lupă, detaliile obținînd semnificații nebănuite. Pătrundem în aventura microcosmului: "cu unghia aspră/ ca limba pisicii/ zgîrie scrinul/ secretele cad pe covor/ capricii
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
de luna. Mi se părea că stau sub zodia luceafărului, echilibrat pe un nor de matase. Ori emoția mea mă înșela, ori era și regele emoționat... Mi-a strîns mîna și mi-a rămas mîna îmbrăcată într-o mănușă de răcoare caldă... N-am mai dat-o cu nimeni toată ziua. E datina în popor că de sărbătoarea cînd iei împărtășania să nu-ți mai săruți nici părinții". Nefericirea unui asemenea tip uman o alcătuiește înclinația spre labilitate. Pe cît de
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
Val Gheorghiu Compartiment plin. Intrăm în munți și se simte deja răcoarea pădurii crude. Urmărim splendoarea de-afară. Numai ei doi, nu. De cînd s-au urcat, mesteca întruna vorbe. Ce dinamică perfectă! Termină unul de spus una, tace cîteva secunde, reia celălalt. Și nu s-au cunoscut pînă acum. Cine-or
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
se apropie de valorile termice ale unei zile de vară în zonele de câmpie din vest și din sud. Meteorologii prognozează maxime de la 20 la 29 de grade, valori cu câteva grade "bune" peste cele normale la această dată. După răcoarea din zori soarele strălucește aproape nestingherit de nori și mercurul urcă în termometre până la maxime demne de o zi de vară, 27, poate chiar 28 grade, cu 6-7 grade peste ce ar fi normal la început de octombrie.
Vremea rămâne la fel de frumoasă () [Corola-journal/Journalistic/25060_a_26385]
-
stropi de apă pe Tot ce-n viața ta iubești. La legea dată de străbuni. frunte. Apoi zânele își aduc Pe căldura cea mai mare Sânge de dac ne curge-n vine binecuvântările lor cu binefacerile Să stai numai la răcoare. Suntem un neam de oameni buni. pe care le reprezintă fiecare. Ca stejarul să-nverzești Alternativ, atunci când botezul este Toată viața să iubești. S 7: La timpu-acesta de trezire făcut de o zână în locul mamei, se Sufletul mereu să-l
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
rămâne înfrățiți înlocuiește cuvântul „mamei” cu În pădurile de brazi. Cu zei și zâne-n nemurire. „zânei” în prima strofă și cuvântul Când ești la cules de mure Deschideți ochii, vă treziți „mama” cu „zâna” în strofa a patra. La răcoarea din pădure, De-ți vei aminti de mine Imnul poate fi folosit integral Eu voi fi mereu cu tine. cu o melodie specifică, sau strofe Invocație la botezul Dragostea tu străjuiește din el pot fi părți în cântece cu Sunt
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
la 30-31 de grade. Așadar, nici ploi, nici vânt care să mai domolească avântul termic. Presiunea atmosferică urcă ușor de la 756 mm coloană de mercur, valoare doar o idee sub cea considerată confortabilă pentru organismul uman. Ziua de marți aduce răcoare în regiunile intracarpatice, unde mercurul ar putea să nu mai treacă de 21-22 de grade în zona Maramureșului și nordul Transilvaniei, dar în Lunca Dunării temperaturile tot la 31 de grade vor urca. Ploile torențiale intră și ele în peisajul
Săptămâna debutează cu maxime de 34 de grade () [Corola-journal/Journalistic/25310_a_26635]
-
Oltenia la Turnu Severin și Craiova. Nu scăpăm de tot de ploi, dar vor fi puține prin nordvest și la munte, iar vântul va fi agitat doar în Dobrogea. În București, soarele răzbate de sub nori și chiar dacă dimineață va fi răcoare, cu 13-14 grade, amiaza va urca mercurul la 27 de grade. Încălzirea continuă și sâmbătă, când amiaza va aduna între 26 de grade la Miercurea Ciuc și Suceava și 30 în majoritatea orașelor din sud. Ploile se restrâng și mai așteptăm
Temperaturile cresc din nou, de vineri. Vezi prognoza pentru următoarele zile () [Corola-journal/Journalistic/25518_a_26843]
-
inimii/ și pleacă/ cu toate cuvintele/ găsite prin casă/ realitatea/ ar trebui interzisă”. Sau senzația pustiului lăuntric, a secetei sufletești aplicată peste imaginea pârjolului exterior din calendar: „Zile neprielnice/ soare scăpat din căpăstru/ lătrat de câini/ în nucii lipsiți de răcoare// nu mai am pe nimeni/ care să mă părăsească”. Corespunzător temelor pe care le enunță și le abordează, poetul se travestește adoptând două măști impersonale. Astfel, într-un peisaj urban, introduce, drept contemplator, un ins „abătut”, „hipnotizat de lume și
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
porumbelul se apropie de ei se stabilise un fel de simbioză a neputinței. Odată, colțul acela. Ciuguli din firimituri, apoi când se simțise picurând în blana ei, lacrimi fierbinți ca îndreptă spre castronul cu apă, atinse un fir pe care răcoarea stelelor curate. Se înfiorase ca un geam nu-l observase. Ceva ca o plasă deasă coborî înghețat sub geruri năprasnice. Apoi, se desfăcuse ca deasupra, închizându-l. Se zbătu, se învârti zadarnic, un arc vrând să sfâșie vălul durerii coborât
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
e poetica Anei. La ea nici măcar natura nu vine cu leacuri și consolări (cum face la alte poete privilegiate), ci tot cu jale și dureri, cu chinuri și frustrări: „Tu soare de aur cu sclipiri fierbinți,/ De ce-mi pari răcoarea toamnelor tîrzii/ Și-mi stropești privirea cu razeleavide,/ Așternînd în cale ziua care-a plîns?” etc. (Nostalgie). Nici calendarul, nici desfășurătorul zilei nu aduc pozitive, ci numai și numai plînset, zi și noapte, vară-primăvară: „Vei plînge/ Mult de tot cînd
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
Constituționalul din 10 iunie reproduce textul, sub titlul Lupta în contra reactiunei. Conferința este consemnata și în carnetele lui Maiorescu, cu titlul ei complet și detalii despre ambianța și despre societatea care o organizase: "iunie 2/14. Ultimele zile ploios și răcoare (...) Alaltăieri, dumineca, la două ore, conferința mea în sala liceului din Ploiești, în folosul micei societ. de binefacere Caritatea". Apar detaliile obișnuite la Maiorescu ("intrarea 3, 2 și 1 fr." sau despre gazde: "dna Teodor Ioan... casă bine ținută, chiar
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
pentru a ni se alătură. E important să ne ajute cum pot să terminăm cât mai repede lucrarea", a spus Corneliu Popi Morodan. Viceprimarul Gheorghe Petrișor a afirmat că lucrează la pavat două-trei ore pe zi. Mai mult dimineață, pe răcoare, apoi revenim la birou pentru treburile obișnuite. E important și să finalizăm aceste străzi dacă tot avem cumpărate pavelele", a adăugat Petrișor. Corneliu Popi Morodan a spus că echipa sa de funcționari reușește să paveze 70 de metri de trotuar
Un primar din Ardeal repară singur străzile din comună by Budacu Andreea () [Corola-journal/Journalistic/21698_a_23023]
-
Portughezii au o nouă metodă de a se apăra de soare. Aceștia au acoperit o stradă plină de umbrele colorate, care țin răcoare și amuză trecătorii. Autor: Diana Buica Această inițiativă aparține de primăriei orașului Agueda, din Portugalia, și face parte dintr-un festival denumit Agitagueda. Patricia Almeida, o persoană pasionată de fotografie, a povestit întreaga întâmplare spunând că în timp ce mergea sub cerul
Strada umbrelelor colorate în Portugalia () [Corola-journal/Journalistic/21753_a_23078]
-
peșteri unde,-n zi fierbinte, Sfioșii cerbi se-adăpostesc, Si viață-n țoi, si strălucire, Si frunzele în freamăt blând, Și mii de ierburi respirând, Și mii de glasuri în vorbire ! Dogoarea dulcilor amiezi, Mireasma nopților senine, De roua și răcoare pline, Cănd stelele sclipind le vezi Că ochii tinerei gruzine !... Dar, vai, splendoarea-ntregii firi Nu poate-n inima pustie A demonului să învie Nici forțe noi, nici noi simțiri ; La toate-aceste, cel semeț Privea cu ură și dispreț. V
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
grele, si străină-i De-al bucuriilor senin. Ea vede lumea ca-mbrăcată În umbră mohorâtă , toata ; Nimic în lume nu-i senin, Ci toate-i sunt prilej de chin - Si rază zorilor sublime, Și-a nopților întunecime. De cum, în nopți, răcoarea, ceața, Cuprind pământu ca-n povești, Ea cade în genunchi în fața Icoanelor dumnezeiești. Suspinu-i tot mai greu se face, Tot mai aprins, mai plin de dor, Si sfâșiind a nopții pace, Îl tulbură pe călător. El cugete : « Vreun duh din
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
lăsa la vedere telefonul sau portofelul când te afli în zonă. Acordurile de manele te întâmpină odată ce ai deschis ușa Big-ului. Li se adaugă un miros învechit și o atmosferă întunecată, la prima vedere răcoroasă. Dar nu e la fel de răcoare pe cât pare: în Big nu există aer condiționat. Vânzătoarele de la tarabe își fac aer cu evantaie sau cu reviste gen Can-Can și Click. Nu te abordează decât dacă ești interesat de marfa lor. „Fake-urile” sunt în floare în magazinele din
BIG Berceni, paradisul contrabandei din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/22142_a_23467]
-
cu lumea eroilor homerici e dintre cele mai strânse: tragediile lui Sofocle, poeme ale lui Tennyson, Emil Botta, Blaga, Kavafis, Infernul lui Dante, un capitol din Tragicul lui Gabriel Liiceanu (Schiță pentru o hermeneutică a nostos-ului), romanul suedezului Eyvind Johnson (Răcoarea țărmurilor) și, inevitabil, Ulysses al lui Joyce. însă nici Biblia, nici Iosif și frații săi, nici Goethe, nici Război și pace sau Marin Preda cu Moromeții nu sunt ocoliți în abordările scriitorului orădean. Odiseea propriu-zisă face subiectul, în principal, al
Ithaca by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16839_a_18164]
-
intri într-un labirint mai mare, știm. Iar pe cel tocmai părăsit îl faci mic-mic și-l iei cu tine, ca în basme. O eventuală cursă pentru alții. Numai pentru ei? Dar, tot în planul labirintului, e cîteodată umbră și răcoare. Locuri unde monștrii nu ajung; au și ei limite. Locuri unde poți să te ascunzi, o vreme, și de monștri și de tine. Poți să te ascunzi și o veșnicie. Atunci, de regulă, și lumea mare și cea mică te
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
vreun ghid al orașului în franceză... În timp ce la București se înregistrau cele mai ridicate temperaturi din ultimii o sută de ani, la Karlovy Vary fenomenul era invers: cele mai scăzute temperaturi înregistrate în vreun iulie din ultimul secol! Pe o răcoare de 13-14oC, agrementată cu ploi repetate, Karlovy Vary a funcționat, timp de zece zile, ca o enclavă dedicată exclusiv cinematografului - într-o atmosferă neprotocolară, în care pînă și fastul avea ceva familiar. Cehii - se vede cu ochiul liber - știu ce
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]