20,710 matches
-
consta aceasta. Totuși, două tradiții principale pot fi distinse în istoria ideilor, deosebindu-se între ele prin condițiile pe care trebuie să le satisfacă o explicație pentru a fi considerată respectabilă din punct de vedere științific. O primă linie cu rădăcini adânci în istoria intelectuală a omului este numită aristotelică, iar cealaltă, de dată mai recentă, galileană. Filosofii de orientare empiristă, începând cu John Stuart Mill și Auguste Comte, susțin ideea conform căreia există o unitate a metodei științei și neagă
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
picior de plecare, niciodată pregătiți pe deplin... ne mistuim în iubiri de o clipă făcând din ele verbe la trecut, ne înălțăm din căderi învățând singuri ce-i zborul, ctitorim în cenușă zidiri cu noi înșine în temelii, înflorim din rădăcini și rodim prin copii.... acolo, între ele, ca între două paranteze ne conjugăm diurn, necenzurați, uneori împreună alteori pe cont propriu, și alte verbe-ale trăirii.... Referință Bibliografică: Viața între două geamantane / Gabriela Blănariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2040
VIAŢA ÎNTRE DOUĂ GEAMANTANE de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_blanariu_1470055455.html [Corola-blog/BlogPost/366613_a_367942]
-
Cu părul cârlionțat, ochii luminoși și unghiile date cu ojă verde, vorbește cu drag despre grădina ei, unde fiecare piatră și fiecare buturugă are o poveste. A adunat de la Sinaia, în pauzele unui congres de medicină, castanele puse acum la rădăcina unui arbust. A cărat, împreună cu soțul ei, două veri pietre de la Vama Veche. A smuls buturugi dintr-o pădure din Bulgaria. „Trunchiurile astea sunt luate de mine de la bulgari, le dădeam cu piciorul să le scot, apoi le duceam pe
Cum s-a născut „grădina suspendată” de la marginea Bucureștiului. „Căram singură pământ cu trolerul. Scârțâia din toate încheieturile” by https://republica.ro/cum-s-a-nascut-zgradina-suspendata-de-la-marginea-bucurestiului-zcaram-singura-pamant-cu-trolerul-scartaia [Corola-blog/BlogPost/338054_a_339383]
-
ei. A luat de milă un ienupăr hibernica pipernicit dintr-un magazin, unde l-a găsit cu cinci lei la reduceri. „L-am luat ca să îl salvez și l-am salvat”, spune ea. Pe o altă latură a terasei, la rădăcina unui păr pitic, stă să înflorească untișorul. „Untișorul nu l-am plantat eu, a ieșit singur, dar îl las. E dreptul lui să trăiască. Părul a făcut deja pere, anul trecut am mâncat deja opt pere”, povestește Angela Tudorache. Trece
Cum s-a născut „grădina suspendată” de la marginea Bucureștiului. „Căram singură pământ cu trolerul. Scârțâia din toate încheieturile” by https://republica.ro/cum-s-a-nascut-zgradina-suspendata-de-la-marginea-bucurestiului-zcaram-singura-pamant-cu-trolerul-scartaia [Corola-blog/BlogPost/338054_a_339383]
-
limba română a strâns o capodoperă de amărăciune glacială, Luceafărul.” ,,Ca și în poezie, Eminescu posedă un număr egal de coarde la lira sa de prozator literar, iar între aceste două tulpini, poezia și proza, circulă o aceeași sevă, pentru că rădăcina e aceeași, și cum, la fel ca și în poezie, fluidul acesta creator a strâns în sine toate virtuțile, și ale solului, și ale soarelui și ale întâmplătoarelor accidente ale istoriei. Foiletonism, folclor, nuvelă romantică, nuvelă filosofică, roman social și
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1452875869.html [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
la ferestre. La mulți ani, dulce Românie! La mulți ani, românilor de pretutindeni! ( Vă rog să-mi iertați sărăcia exprimării, dar și eventualele greșeli, luați în seamă doar iubirea de patrie ... ) De ziua ta, România! De ziua ta, România! Străbune rădăcini ale neamului meu, Mă rog ades la Dumnezeu, Puternice rămâneți și adânc împlântate În pământul țării, binecuvântate... Țara mea, țară de doine și de dor, Cândva, un poet îți dorea un viitor În cuvinte-alese, pline de iubire... Era Eminescu, Luceafăr
LA MULŢI ANI, IUBITĂ MAMĂ, ROMÂNIA! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/La_multi_ani_iubita_mama_romania_.html [Corola-blog/BlogPost/350922_a_352251]
-
stânca, deși moare valul, Dulce Românie asta ți-o doresc.” Astăzi, fiii țării par că-s derutați Deși în cupe le spumegă vinul, Iar unii dintre ei... sunt foarte bogați. Ei nu aud că țara geme de durere, Și nici rădăcini nu mai au, iar stânca piere... Au uitat de tine, au uitat de frați, Au format partide ce par niște coride Și-și schimbă masca după interese, Sunt, pe rând, când tauri, când toreadori... Eu sunt mamă ca și țara
LA MULŢI ANI, IUBITĂ MAMĂ, ROMÂNIA! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/La_multi_ani_iubita_mama_romania_.html [Corola-blog/BlogPost/350922_a_352251]
-
le fac, după cheremul celor care așteaptă să le vină rândul, să ne facă și ei altele, ci am plecat cu zestrea anilor cei mai productivi ai vieții noastre, să ne sacrificăm și să întâmpinăm greutățile necunoscutului, trăind departe de rădăcinile noastre. Într-o astfel de frumoasă lună a anului 2012, mă aflam în vizită la o prietenă. Și, cu o ceașcă de cafea aburindă în fața noastră, câte nu pot discuta două femei, care nu se pot vedea nici măcar din Crăciun
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
deosebit de la viață, Dumnezeu și-a reamintit de mine și mi-a scos în cale un alt om adevărat − ca o recompensă, poate, pentru duritățile de care am avut parte. Brațele lui mă ocrotesc de toate intemperiile vieții, căci și rădăcinile sale educative sunt la fel de bine înfipte în pământul stâncos al realității, iar pe umărul lui îmi voi găsi mereu liniștea pe care mi-am dorit-o, după ce prima căsătorie mi-o răpise. Azi, abia, pot spune că simt această siguranță
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
mi-a intrat în celulă. O. ce trist, ce înalt era Christ! Luna a intrat după El în celulă și-L făcea mai înalt și mai trist.” (Radu Demetrescu-Gyr) Cuvântul purtător de viață al numelui sfânt Dumitru / Dimitrie își află rădăcina în termenii protodaci: Demeter-Demetrius-Demetrios-Dimomitir-Daghimitir semnificând așadar: pământul-roditor, rodul-pământului, pământul-mamă, mama-poporului, spicul grâului, cel harnic, darul Soarelui, roadele toamnei, belșugul toamnai, etc. Bunul Dumnezeu-Atotcreatorul și-a pus Creația Sa sub oblăduirea, îndrumarea și înrâurirea a două mari Călăuze-Înaintemergătoare precreștine- protodaco-zamolxiene: Sân
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
cum este purtător de iubire, purtător de sânge cum este purtător de soare, purtător de icoană cum este purtător de pâine, purtător de Dumnezeu cum este purtător de Neam. El proiectează în afara timpului veșnicia numelui, iar în afara realității nemurirea Neamului. Rădăcina numelui prin harul însușirii sale stimulează și semnifică: chemarea, alegerea, gândirea, simțirea, menirea, creația, împlinirea, desăvârșirea purtătorului în raportul său cu ordinea Creației, cu spiritualitatea Neamului și voința Atotcreatorului. Forța devenirii sale, a purtătorului de nume asumată în tragismul și
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
că rolul acesteia în succesul domniei Brâncoveanu a fost esenția, însă neevidențiat corespunzător, problematica respectivă fiind ocolită, evitată, estompată, de majoritatea istoricilor din trecut și de azi. In ce ne privește am abordat chestiunea boierimii pentru Oltenia sec. XIX , identificând rădăcinile, evoluția și transformările multor familii boierești, începând din a doua jumătate a sec. XVII, precum și din timpul lui Constantin Brâncoveanu. Pentru Oltenia, acest demers (metoda regresivă)ne-a fost facilitat și de redescopăerirea și punerea în circuit științific al unui
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
care le-am adunat de peste tot. În acea cameră mă simt acasă, la țară, în anii copilăriei mele. Mă doare inima de prea mult frumos! E o așezare ctitorită pasămite pe strămoșești temelii, de vreme ce aici folclorul se simte că are rădăcină! Vatra satului s-a format la Revolutia lui Tudor Vladimirescu de la 1821,când s-au asezat pe ea cinci familii de peste Olt, din zona Romanaților și alte cinci familii din Cărbuneștii Gorjului - de aici și denumirea de Olteni. Graiul localnicilor
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
clasic căruia i-a slăbit unele chingi ale canoanelor. Oscilând între dorința de a se sincroniza cu poezia occidentală, practicând uneori versul liber și tendința de a păstra specificul autohton, poeziile sale sunt străbătute de un fior poetic românesc cu rădăcini tradiționale, dar respiră un suflu nou. În versurile sale se simte un aer de prospețime, de firesc, ele au o lejeritate care le îndepărtează de chinul strâmtorii tiparelor fixe. Chiar dacă întâlnim uneori rime întâmplătoare, poeziile au un ritm susținut, care
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
zile împreună, timp în care am trăit o viață de om. Îi mulțumesc sorții că mi-a dat șansă de a-l convinge cât de mult îl iubesc. Părinții, la fel ca patria și copiii, îți dau identitate, îți dau rădăcini și dacă ai noroc, îți dau și aripi. Noi am avut în jurul nostru niște sfinți. Idealizezi totul după moartea cuiva, practicând fizic teoria creștină a iertării. Noi nu prea am avut ce ierta, oamenii la noi au greșit din greșeală
CELULA MEA NEBUNA- CONTINUARE VI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1460068154.html [Corola-blog/BlogPost/381448_a_382777]
-
fericirea ne transformă-n păsări. / așa am devenit poetă / dragii bunicii”. Unele poeme sunt meditative ilustrând realitatea văzută prin ochii autoarei.”au apus copacii: stau strânși unul în celălalt de parcă ar presimți o iarnă / de parcă singuratea s-ar hrăni cu rădăcini / multe crengi foarte multe / se apleacă și-mi mângâie obrajii / liniștea poartă pe umeri tot felul de zvonuri / despre noaptea care a prins luna în colivie / copacii tremură trunchiurile lor mă strivesc uneori țipă / ca păsările”. Mirela Orban relatează o
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
ea de vîrsta ta / cum erau verile și toamnele cum erau oamenii vinul cărțile / îți va spune cum ar trebui să te simți / cum ar trebui să te adaptezi / să te resemnezi”. Autorul este conștient că omul trebuie să aibă rădăcinile sale și fără ele, poate fi smuls la cea dintâi furtună: “copacul dinăuntru: mîinile și picioarele / îmi sînt rădăcini / pentru copacul care crește / spre înăuntru”. Ana Tudoran - scrie despre singurătate, despre iubire, despre anotimpuri care trec, lăsând urme. Personificarea singurătății
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
trebui să te simți / cum ar trebui să te adaptezi / să te resemnezi”. Autorul este conștient că omul trebuie să aibă rădăcinile sale și fără ele, poate fi smuls la cea dintâi furtună: “copacul dinăuntru: mîinile și picioarele / îmi sînt rădăcini / pentru copacul care crește / spre înăuntru”. Ana Tudoran - scrie despre singurătate, despre iubire, despre anotimpuri care trec, lăsând urme. Personificarea singurătății, pe care o invită la un tăcut colocviu, pe un fotoliu confortabil, cu o ceșcuță de cafea înainte lasă
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
Este glasul autorizat al cetății care strigă adevărul, cu voce de stentor, indiferent de consecințe. În „Paradox sentimental” - poeta reliefează câteva realități, sub forma panseurilor: „Omul învață pentru a fi înțelept;/ prostul cultivă legumele altora/ fără a înțelege/ care este rădăcina/ și pe unde curge seva./ Poetul scrie doar pentru a fi numit/ un biet scrib/ la curtea lumii./ Oamenii iubesc pentru că trebuie/ să iubească.../ Există o lege nescrisă/ care ne obligă la iubire./ Dar cum iubirea a devenit o relație
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493342598.html [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
anti” e cool. Adică „anti” fără rost și fără motiv. Au ajuns în stadiul acesta pentru că profesorii lor i-au învățat să fie așa. Să disprețuiască totul, să pună la îndoială totul, să respingă totul, să se decupleze total de rădăcinile lor tradiționale, să ceară că instituțiile sociale și politice, așa cum le-au primit de la părinții lor, să fie date la o parte și înlocuite. Fie că ne place fie că nu, asta e generația tînără occidentale a zilelor noastre, inclusiv
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/revolta-tinerilor-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
deloc, Să porți doar doruri în privire Ca mistuirea unui foc. Azi te condamn la fericire Cu retrăirea unui vis, Un vis venit dintr-o iubire Ce l-ai purtat către abis. Azi mă simt doar o floare rară Cu rădăcina-n amăgire Și înflorind a doua oară Azi te condamn la fericire! Referință Bibliografică: CONDAMNARE / Mihaela Rusu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1229, Anul IV, 13 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Rusu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CONDAMNARE de MIHAELA RUSU în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_rusu_1399992079.html [Corola-blog/BlogPost/344593_a_345922]
-
-mi obțin casa, o mică parte nu am căpătat-o nici până azi. E la CEDO - evident fără speranțe, deși se încadra în Legea 112/1995: apartament locuit de fostul proprietar! Emilia ȚUȚUIANU: Povestiți-ne despre omul Sorin Ullea și rădăcinile sale, familia și genealogia sa... Simona IOANOVICI: Descendent după tată din boierimea moldavă înrudită cu cea transilvană prin Dumitrie Stoika de Also-Venitze (Veneția de Jos), stabilit la Iași. Profesor de greacă și latină la Academia Mihăileană, D. Stoika a publicat
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > EXISTĂ TIMP Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1137 din 10 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Pe buza giganticului Athanor, Ancorată-n rădăcini străine, Uitarea-nghițea experiențe, obârșii. Fiecare își îngrijea mecanic Grădinile suspendate Unde germina viitorul Minuțios structurat. În permanentă prefacere, Matricea materiei se clădea Adaptată noii realități În care omul Neglija a dărui, Nesocotea inutilitatea luptei Pentru un loc sub soare
EXISTĂ TIMP de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Exista_timp_mihaela_oancea_1392050480.html [Corola-blog/BlogPost/353762_a_355091]
-
-n altă viață mă rog încet, și blând, și surd, să redevin paiață din rolu’-acesta muribund să fug spre alte patimi pădurile să le sugrum într-un izvor de lacrimi boboci de guri să tulbur iar sugându-le ardoarea rădăcini de foc să-nfig în cerul strâmt ca marea Din ciupitele-mi porunci să pot alege una iar ochii tăi cuțite lungi s-arunce-n mine-ntruna să te iubesc, să te urăsc cu-aceeași îndrăzneală cu gândul să te pot lovi
ȘI TE IUBESC, ȘI TE URĂSC de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1458558175.html [Corola-blog/BlogPost/381375_a_382704]
-
a vorbi de rău pe morți și pe cei vii; un nebun slab și un nebun gras, care pleacă în lume, să se aleagă cu ciomăgeli; un războinic ce-și pierde mintea pentru o femeie și se distrează smulgând din rădăcină stejarii din pădure; un laș, care, pentru a răzbuna pe tatăl său asasinat, face pe o tânără fată, care-l iubește, să moară și alte diverse personaje; un diavol șchiop, care desface acoperișurile oamenilor, ca să de la iveală lucruri rușinoase; aventurile
TABLETA DE WEEKEND (47): CAPODOPERELE BELETRISTICEI MONDIALE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1377986137.html [Corola-blog/BlogPost/364933_a_366262]