156 matches
-
domnesc. Ajunseseră. Era 28 mai 1703, seara; plecaseră din București după liturghie în ziua de 3 mai; un drum pe care spătarul îl străbătea în cel mult șase zile durase douăzeci și cinci de zile. Soarele scăpăta spre asfințit. Domnul, coborând din rădvan, îi șopti lui Ștefan că vrea să fie examinat în următoarele clipe de doctorul Pylarino. Intră în conac, urmat de principalii boieri și se retrase singur cu doctorul în odaia care fusese destinată pentru a-i servi drept dormitor. Gărzile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a exaporitului era legată de ambiguitatea marelui spătar Mihai Cantacuzino. Pe de o parte se apropia de voievod, căsătorindu-și fetele cu rudele acestuia, pe de alta... „Spătarul nu are ce pierde”, își spuse marele dragoman pe când se urca în rădvanul acoperit, „da, spătarul nu are mult de pierdut, joacă însă o carte periculoasă, iar pericolul planează doar asupra lui. Se pare că fiul lui nu a fost prea destoinic la carte și nici sfori nu este în stare să tragă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bătătura saraiului Mitropoliei. Beiul valah, cu cinci dregători mari din suita lui, era invitat la marele vizir, după ce muezinii vor chema pentru a treia oară credincioșii lui Allah la rugăciune. Mai era un ceas și jumătate. Până la reședința vizirului cu rădvanul se făcea mai puțin de un sfert de ceas. Printre boierii munteni ordinele zburau cu viteza săgeților. Marele spătar Mihai intră în odaia voievodului, unde-l găsi pe prințul Ștefan. Împreună au stabilit că cei cinci mari boieri vor fi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
își arătară mirarea, iar Diicu Rudeanu zâmbea forțat. — Și ce avem noi cu Moldova? întrebă nepăsător domnitorul, după care își măsură sfetnicii din cap până în picioare; apoi, pe un ton sever, reluă: Mergeți să vă îmbrăcați ca de sărbătoare. În rădvan o să călătorim cu unchiul nostru, Mihai, domniile voastre o să călăriți doi la stânga și doi la dreapta noastră. Ștefan, domnia ta rămâne aci, să mă ajute la îmbrăcat și să dea poruncile de trebuință. Vodă își privi fiul și-și dădu seama că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Abia auzit, îl întrebă: — Te-ai gândit cum o să ajungi acasă, adică la Mitropolie? Dacă află ăștia că te-ai prefăcut, te taie. În starea în care ai dat de înțeles că te găsești, nu poți să te urci în rădvan. Brâncoveanu înghiți în sec și un nod i se puse în gât. — Ce să fac? — Cere să bei cafea și roagă-mă să-ți dau ceva liniștitor, că nu mai poți îndura durerea. Marele vizir, după ce consultă pe cei din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în zori anume pentru ei. Ieșiseră din cetate în trapul cailor, fără să atragă atenția locuitorilor. Același Kuciuk Selin aga, imbrohor împărătesc, avea în sarcina sa garda de ieniceri care îl însoțea pe domnitor până la București. Domnitorul, când călătorea în rădvan, cerea să-l aibă alături pe marele spătar Mihai Cantacuzino, dar fiind cuprins de nerăbdarea dorului de casă adesea călărea oblânc la oblânc cu Ștefan. Se străduia din răsputeri să recapete încrederea tânărului și reuși. Într-o zi, Ștefan îi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
m-am gândit cum să fac să-ți dăruiesc neuitarea. — Și? — O să vezi peste vreo două luni, și vodă înfipse pintenii în coastele armăsarului, care-și căută loc și o porni în galop potolit pe partea stângă a șirului de rădvane. Pe 30 iunie, când au prins din urmă carele și căruțele de cantonament, alaiul și-a recâștigat toată măreția lui și, deși în întâmpinarea lor ieșeau la drum creștinii de prin sate, parcurgeau distanțele în mare viteză. Doctorii măriei sale nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Hotin. În Tătărași erau două bariere: una se numea Bariera Salhana, așezată pe strada Dorojincă, și cea de a doua se chema Bariera Lăculești, așezată pe ulița Fântânilor. În timp ce tu enumerai barierele, eu mă jucam cu imaginația. Ici vedeam un rădvan luxos, colo harabale învârfonate cu mărfuri aduse de peste mări și țări, dincolo care grele, trase de câteva perechi de boi, încărcate cu grâne destinate corăbiilor din portul Galaților... Era și firesc ca imaginația să nu stea degeaba, fiindcă nu în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în cadrul cercului de prieteni verificați: Eu nici nu o să mă obosesc să-mi perii fracul de ceremonii. Asta fiindcă n-am să am timp pentru dificila operațiune de periere! Impunătoare, delegația trimisă de greieri sosi în teritoriul furnicilor, călătorind în rădvane trase de cosași verzi ce fuseseră tocmiți cu ziua, care, prinzându-i pe verii greieri la strâmtoare, invocaseră o pretinsă taxă de urgență, cerând astfel o plată întreită. În zarea limpede, răsăriră turlele de argilă ale Cetății furnicilor, tocmai atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
care, prinzându-i pe verii greieri la strâmtoare, invocaseră o pretinsă taxă de urgență, cerând astfel o plată întreită. În zarea limpede, răsăriră turlele de argilă ale Cetății furnicilor, tocmai atunci când la poporul lucrătoarelor se celebra secerișul grânelor. Prin ferestrele rădvanelor, greierii priviră cu mirare cum furnicile în salopete sărate de sudoare, cu brâuri tradiționale pe taliile lor incredibil de subțiri, își părăseau în scurt lanurile galbene, crângurile de meri și lânoasele turme, pentru a grăbi pe netede cărări spre porțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
grăbi pe netede cărări spre porțile cele aprig străjuite ale cetății de humă. La popasuri, când se oprea sfârâitul roților și cel al aripilor bidiviilor-cosași, se auzeau comunicările furnicilor care, strigându-se de la un ogor la altul, își vesteau trecerea rădvanelor străine. Împresurat de mulțimea tot mai compactă a furnicilor cu straie repede primenite, convoiul greierilor își opri rădvanele în marea Piață a templului patriei. În veșminte albe, cu binemirositoare cădelnițe în mâini, ieșiră în întâmpinare demnitarii Cetății de pământ, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sfârâitul roților și cel al aripilor bidiviilor-cosași, se auzeau comunicările furnicilor care, strigându-se de la un ogor la altul, își vesteau trecerea rădvanelor străine. Împresurat de mulțimea tot mai compactă a furnicilor cu straie repede primenite, convoiul greierilor își opri rădvanele în marea Piață a templului patriei. În veșminte albe, cu binemirositoare cădelnițe în mâini, ieșiră în întâmpinare demnitarii Cetății de pământ, împreună cu Regina furnicilor, care, spre surprinderea greierilor veniți de departe, nu arbora purpura și mătasea, ci doar borangicul cinstitelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pe jumătate de cosașii-verzi și aruncate pe caldarâmul spălat de cu seară, depistă destul de rapid trupa hoinară. Pierdu însă o mulțime de timp pentru a-i convinge pe cosașii cu misiune de bidivii să-și reia locurile lor la oiștea rădvanelor. Revenind în marea Piață a templului, înțesată de lume, greierele-viorist și însoțitoarea sa cu ochi înguști de cobalt prinseră numai finalul cuvântării de bun venit și o auziră pe Regina furnicilor rostind doar trei chestiuni, aparent disparate: Fiți bineveniți, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
postume de Iuliu Cezar Săvescu. În ceea ce privește proza, cel mai de seamă colaborator a fost Gala Galaction, care își publică aici nuvelele Viteazul Jap, Andrei Hoțul, De la noi, la Cladova, În Pădurea Cotoșmanei, Gloria Constantini, Dionis Grecoteiul, Lângă apa Vodislavei, Copca Rădvanului. Sub aspect valoric, merită amintite și schițele Calvarul florilor, Garda imperială și Fata din dafin de D. Anghel, precum și nuvela Din jurnalul unui bastard de Ion Minulescu. Au mai semnat schițe și nuvele V. Demetrius (Doctorul și Isidor Fein), Vasile
VIAŢA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290537_a_291866]
-
el. A trimis un sol cu portretul său vorbitor ca s-o pețească. Dacă sorții ți l-ar hărăzi, nu crezi că ai fi fericită? Prințul Războinic se Îmbolnăvește În așteptarea Mult Doritei; prințesa călătorește spre ținutul prințului Într-un rădvan acoperit, În așa fel Încât să nu poată vedea lumina zilei. Doamna de companie străpunge cu un cuțit peretele caleștii, iar prințesa, transformată Într-o căprioară albă, fuge În pădure. Doamna de companie Îi ia locul prințesei. Căprioara se transformă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cei care, venind în capitala țării, aveau nevoie de un răgaz înainte de intrarea în târg. Este vorba nu numai de negustorii sau călătorii diverși care veneau de la Galați sau de la Țarigrad, ci și de domnitorii care, după investitură veneau cu rădvanele și cu suitele pentru a-și ocupa scaunul domnesc. Răgazul alaiului noului domn era necesar și pentru ca aici să i se prezinte și să-i cunoască pe dregători, pe boieri și pe alți oameni de seamă ai Ia șului și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
el. A trimis un sol cu portretul său vorbitor ca s-o pețească. "Dacă sorții ți l-ar hărăzi, nu crezi că ai fi fericită?" Prințul Războinic se îmbolnăvește în așteptarea Mult Doritei; prințesa călătorește spre ținutul prințului într-un rădvan acoperit, în așa fel încât să nu poată vedea lumina zilei. Doamna de companie străpunge cu un cuțit peretele caleștii, iar prințesa, transformată într-o căprioară albă, fuge în pădure. Doamna de companie îi ia locul prințesei. Căprioara se transformă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și Floarea, cu domiciliul actual în Germania, Freiburg, Laubenweg 1. 538. Petruțiu Anca Cristina, născută la 1 iunie 1961 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Iezan Traian și Maria, cu domiciliul actual în Austria, Modling, Josefsg. 4 a. 539. Rădvan Virginica, născută la 28 decembrie 1959 în localitatea Cavnic, județul Maramureș, România, fiica lui Danciu Augustin și Maria, cu domiciliul actual în Austria, Maria Enzersdorf, Johannesstr. 21/21. 540. Rădvan Tiberiu, născut la 30 august 1957 în localitatea Livada, județul
HOTĂRÂRE nr. 947 din 24 noiembrie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113497_a_114826]
-
cu domiciliul actual în Austria, Modling, Josefsg. 4 a. 539. Rădvan Virginica, născută la 28 decembrie 1959 în localitatea Cavnic, județul Maramureș, România, fiica lui Danciu Augustin și Maria, cu domiciliul actual în Austria, Maria Enzersdorf, Johannesstr. 21/21. 540. Rădvan Tiberiu, născut la 30 august 1957 în localitatea Livada, județul Satu Mare, România, fiul lui Rădvan Ludovic și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, Maria Enzersdorf, Johannesstr. 21/21. 541. Schnur Ion, născut la 15 iunie 1969 în Suceava, județul Suceava
HOTĂRÂRE nr. 947 din 24 noiembrie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113497_a_114826]
-
decembrie 1959 în localitatea Cavnic, județul Maramureș, România, fiica lui Danciu Augustin și Maria, cu domiciliul actual în Austria, Maria Enzersdorf, Johannesstr. 21/21. 540. Rădvan Tiberiu, născut la 30 august 1957 în localitatea Livada, județul Satu Mare, România, fiul lui Rădvan Ludovic și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, Maria Enzersdorf, Johannesstr. 21/21. 541. Schnur Ion, născut la 15 iunie 1969 în Suceava, județul Suceava, România, fiul lui Curelușă Costache și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Ergolding, Am Angerstr
HOTĂRÂRE nr. 947 din 24 noiembrie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113497_a_114826]
-
retragere, veterani de război: - Chifiriuc Mihai Mircea - Cihodaru Dumitru Octavian - Ciurea Petre Petre - Dospinescu Constantin Nicolae - Dutescu Constantin Gheorghe - Dutianu Ion Gheorghe - Flueraru Gheorghe Constantin - Iliescu Ioan Ioan - Ionescu Constantin Gheorghe - Ionescu-Galați Ioan Radu - Jianu Marin Gheorghe - Radu Gheorghe Ionel - Rădvan Constantin Ion - Sebastian Taub Nicolae Lucien - Teodoru Nicolae Lucian Jean - Vasilescu Alexandru Gheorghe. Articolul 2 Se acordă gradul de general de flotilă aeriană comandorului în retragere, veteran de război, Patraulea Nicolae Nicolae. Articolul 3 Se acordă gradul de contraamiral comandorului
DECRET nr. 146 din 8 mai 1999 privind acordarea gradului de general unor colonei şi comandori în retragere, veterani de război, din Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124191_a_125520]
-
10, bl. C4, ap. 8, județul Constantă. 105. Marcu Olga, cetățean rus, născută la 11 octombrie 1942 în localitatea Bestau, Rusia, fiica lui Haralampi și Elenă, cu domiciliul actual în Brașov, Str. Arțarului nr. 2, ap. 15, județul Brașov. 106. Rădvan Alla, cetățean rus, născută la 28 iunie 1937 în Leningrad, Rusia, fiica lui Ivan și Elenă, cu domiciliul actual în Focșani, Str. Bârsei nr. 6A, bl. L1, ap. 8, județul Vrancea. 107. Guasti Gianni Marco, cetățean italian, născut la 18
HOTĂRÂRE nr. 189 din 30 martie 1998 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120519_a_121848]
-
Dumnezeu - și nu numai fete de gospodari, dar și jupânițele de la Iași - călcau strugurii în zăcători mari cât heleșteile. Ehei! Ce vremuri! Ia întrebați pe bătrânii târgului!. - Și are vinuri, domnule, nu glumă, ofta amărât primarul. Poți să umbli în rădvan cu patru cai prin beciurile viei. Uite mata într acolo! Cât vezi cu ochii, de la poalele și până-n muchea dealului, în dreapta, în stânga, de-a curmezișul, se întind pe sub pământ numai beciurile boierești. Și ce poloboace, domnule! Cât o casă cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în zăcători mari cât heleșteile. Ehei ! Ce vremuri ! Ia întrebați pe bătrânii târgului!”, suntem sfăt uiți, pe ntru că însuși primarul își lăuda locurile, când venea vorba de vin: Și are Cotnariul vinuri, domnule, nu glumă ! ... Poți să umbli în rădvan cu patru cai prin beciurile v iei. Uit e mata întracolo! Cât vezi cu ochii, de la poalele și până-n muchea dealului, în dreapta, în stânga, de a curmezișul, se întind pe sub pământ numai beciuri... Și ce poloboace, domnul e ! Cât o casă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
1806-1812. Boieroaicele din Iași și din București, ne informează contele de Langeron, general în armata rusă, se grăbesc să îmbrace costumul european. De pretutindeni, în cele două capitale, sosesc croitorese și negustori de mode. Se aduc mobile de la Viena, vechile rădvane sunt înlocuite cu trăsuri elegante, casele se umplu de servitori străini, iar în saloane și iatacuri nu se mai aude decât limba franceză. Mersul înnoirii rămâne totuși grevat de reticențe, un motiv major al acestora fiind situația țărilor române, cu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]