302 matches
-
Dumnezeu să-l ierte !”, murmurară toți camarazii, și-și făcură cruci de mai multe ori, săși simtă sufletul ușurat. Baltă simți cum îl pătrunde întunecata liniște a codrilor.. cum totul fusese spulberat de sufletul de gheață al mormântului. Deodată, un răget de urs, sfâșie liniștea muntelui, și încă unul.. și încă unul, și apoi, toți deodată, înspăimântător de furioși. Toți camarazii îi căutară privirea, prin întuneric, a lui Baltă.. care murmura, ca numai pentru sine: „Dumnezeu a făcut dreptate, prietene..!” Groapa
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ochii mai ageri, îl trase de mânecă pe căpitanul Baltă. „ - Privește... pivește, căpitane..! cuvintele i se înecau, de groază, în glas. Doar, cizmele... atât..!”, mai adăugă și îi veni să verse. Pentru o clipă toți încremeniră, prin gând trecându-le răgetele furioase ale urșilor... dar, și cruzimea cu care l-au devorat. Tudosă, „Preotul”, făcu semnul crucii murmurând: „.. Și el o fost un om... un suflet..!”, și , tăcuți, trecură mai departe. Toți erau numai ochi și urechi. „ - Trebuie, băieți... să luăm
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ei pentru a-i simți răsuflarea. Dar prietena lui nu mai trăia: murise. A stat câteva momente descumpănit. Apoi, într-un târziu, înțelegând semnificația tăcerii ei prelungite, s-a ridicat pe verticală în toată înălțimea și măreția lui, scoțând un răget cutremurător, încât toți îngrijitorii s-au repezit buluc la boxă să vadă ce sa-întâmplat. Văzându-l ridicat în două picioare, iar pe Marinica ghemuită și nemișcată jos, au înțeles imediat totul. Drama pe care o trăia acum i-a atins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
electrizat și a cucerit toată acea lume tânără care l-a ascultat. Am aplaudat și am strigat atât de tare încât, reîntors la pensionat, am scuipat sânge. Dar nu erau decât rupturi de mici vase capilare care au cedat sub răgetele mele entuziaste. Acum eram în voia curentului și mergeam. Primisem botezul sângelui politic!?...* Doi prieteni vin la Institutul Heliade, unde eram în pensiune, să-mi anunțe o veste mare: poetul Macedonski a fost arestat la Craiova din cauza unei poezii ofensătoare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tuse paroxistică declanșate de excitații laringiene sau bronșice, auditive, olfactive, etc. Stadiile accesului paroxistic de tuse sunt: aura (manifestată prin neliniște), inspirul profund, brusc, urmat de 5-10 secuse expiratorii scurte, spastice, pauza expiratorie, apoi inspirul adânc, prelungit sonor (repriza), asemănat răgetului de măgar și secusele expiratorii. Accesul se încheie cu expectorație redusă cantitativ, vâscoasă, uneori terminată cu vărsături. La sugar pot apare spasm glotic, cianoză, convulsii. Convalescența este lungă, de câteva săptămâni sau luni, timp în care intensitatea și frecvența acceselor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
imensă: Tu-ți Dumnezeii mă-ti de animal! Ce cauți pe o proprietate privată, porcule? Doctorul nu înțelege și deschide geamul ca să se dumirească. Mă dobitocule, tu-ți.... Vecinul agită bîta. Din curte o fetiță aleargă ca să aducă un topor... Răgete, țipete, agitări de scule primitive. Doctorul, imperturbabil, întoarce mașina și ajunge în dreptul meu. Ăsta-i de-al meu, spune vesel luîndu-și bun rămas. Asta am vrut să știu. Este periculos? În anumite situații, da. Și cum știu dacă.... Flerul, dragul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care, din cauza nervilor, te dor. Geamurile zăngănesc, bubuiturile tobelor rezonează cu cușca toracică. Mii de persoane suferă ca și tine și ascultă manelele 'mnezeii mamii lor de manele! Cînd ora șase vine, se așterne liniștea. Jigodia îmbogățită este doborîtă de răgete, zbierete, băutură, cărne turi și cafele și adoarme. Tu mergi la serviciu, rezolvi probleme, caști și ochii lăcrimează din lipsă de somn. Muncești și-ți faci planuri de viitor. Peste trei luni îmi iau concediul. Mă duc la munte, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fără nazuri, că nenea este maestru. Nélida s-a lămurit cu Alfaro. Contează de acum doar pe ea. Macias o cuprinde tandru, o mîngîie și apoi o sărută. Vorbește șoptit. Nu te încurca cu țînci, Nélida. Deodată matahala scoate un răget care sparge liniștea serii. Nélida fuge și cei trei rămîn ca de piatră. Macias se ține cu o mînă de abdomen. M-a spintecat, vipera. M-a omorît... Se prăbușește, cu ochii privind deja spre alte tărîmuri. După ce-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să accepte și să simtă efectele curative, magice, formative ale uneia dintre cele mai frumoase arte din cadrul celor șapte câte se consideră a fi pe pământ. Păcat! Iar unii dintre ei, niște mitocani, l-au invitat să pună capăt acestor răgete năprasnice, că doar nu se trezea în jungla africană, amenințându-l chiar cu aplicarea unei zdravene corecții corporale. Niște inculți și mocofani. Poftim! Poftim! A plecat orbecăind spre căsuța lui, negru de supărare, hotărând că de acum încolo singurul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Mulți ani trăiască“/ Akemashite O-me-de-tou. Dar mai presus de aceste mici glume culturale, simțeam că vocile noastre vibrau Împreună, când În armonie, când disonant: tot felul de sunete, subțiri, ascuțite ca de păsări sau grave, joase, imitând mugetul vacii sau răgetul tigrului, făceau ca centrii de rezonanță vocală să fie descoperiți și complex folosiți. O lună mai târziu, ne-am instalat Într-una din clădirile Mobilierului Național din cartierul Gobelins- un complex de vechi depozite În care erau conservate mobile aparținând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
dramatic, în vederea unei serbări școlare din Galați, aducându-mi ovații repetate și la festivitatea de sfârșit de an, acum în Cluj. Spre deosebire de școală, pentru publicul mai mult sau mai puțin perciunat de acasă îmi sacrificam cu generozitate corzile vocale, scoțând răgete conforme emfazei pustiitoare;a sultanului, dar implicându-l și pe demnul moșneag ce domnea peste valahi într-o urlătoare similară. Dintre acești spectatori, din familiile lor, n-am mai revăzut pe nimeni după Auschwitz, așa cum dintre chiriașii ce ne-au
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
te complace în ignominie și cinism. - Pe de altă parte, rafinații care au înscris pe steagul lor chipul enigmatic al poetului «diabolic» nu-și pot imagina brute mai refractare la frumusețile nepieritoare ale artei decât acei nătângi care admiră cu răgete țărănismele unui Coșbuc sau Goga”. O altă imputare dirimantă adusă criticului e stilul neîngrijit, expresia inabilă și lipsită de seducție. Obiecția e adevărată, multe pagini sunt rău scrise, dar dacă cercetăm mai atent ne dăm seama că sunt scrise la
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
dreaptă apoi umărul și o parte din cap, apoi a intrat iar în stâncă... [AFORISME VERSURI] [1948]** *1 Ce meșter poate face din cioburi oală nouă? *1Plânsul și râsul stau la muieri împreună cu rumenile./ rumenelile/ *1Lumea nu se sparie de răgetul magarului. Aux fenêtres de l'univers Où tu es assise, étonnée de ne voir ni une poussière Ni une étoile d'araignée, Tu essaies de méditer Devant l'immense pavement Où les étoiles sont semées Comme un beau sable scintillent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a calului voinicului cu leul, dar și transfigurarea felinei în planul cabalin au la bază o încărcătură psihopompă comună: „în Apocalips calul morții prezintă un remarcabil izomorfism cu leul” și o prezență acustică similară, tunătoare: „galopul calului e izomorf cu răgetul leului”. Astfel gestul trezirii leului prin strănutul calului respectă natura intimă a bestiei, adusă la starea de manifestare prin acțiunile unei entități înrudite. În basme, „mitologic, deci simbolic și poematic, zmeul reprezintă o expre¬sie a naturii anorganice impetuoase, a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
petic. Becali a dat lovitura: s-a multiplicat în zeci și sute de exemplare, a devenit muzica de fond a vieții noastre publice. Am văzut parlamentari anonimi, absenți până acum din spectacol, căpătând glas, ieșind la rampă, pentru a exersa răgetul și huiduiala. Ziariștii și analiștii nu puteau nici ei rămâne imuni la această epidemie de trivialitate și parapon. Se înfurie, trag din toate pozițiile, savurează participativ desfrâul. Nimeni nu e dispus să rateze prilejul de a se înnămoli. Faptul că
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
goale. În locul lor, foarte mulți tineri preferă localuri cu iz de droguri, căști în urechi, calculator și telefoane mobile multifuncționale. Asta le este cultura! De atâta “cultură” au uitat să și vorbească. Comunică între ei monosilabic, prin onomatopee sau prin răgete. S-a ajuns în acest stadiu prin acea metodă care nu dă greș niciodată. Socio-psihologii susțin unanim teoria potrivit căreia exacerbarea simțurilor îl face pe om un animal primejdios pentru societate. Dacă la aceasta adaugăm trufia și prostia, deja s-
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
mai multe persoane și urează la fiecare familie fericire și mai ales recolte bogate. Textul este un recitativ epic (în Muntenia se și cântă uneori), prezentat de un solist pe fond zgomotos de tălăngi, de pocnete de bici, imitații de răgete, uneori cu acompaniament muzical, într-o atmosferă de mare veselie. În forma sa clasică și cea mai răspândită, p. narează desfășurarea amănunțită a cultivării și recoltării grâului, a măcinatului și coacerea pâinii. Poemul, care are uneori sute de versuri, este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
3); impunător (3); mîndrie (3); mîndru (3); pericol (3); ron (3); valută (3); zoo (3); Africa (2); avere (2); curajos (2); ferocitate (2); greu (2); împărat (2); lider (2); lup (2); luptă (2); de mare (2); neînfricat (2); rac (2); răget (2); rece (2); savană (2); sălbăticie (2); unu (2); urs (2); admirație; ager; agresiv; ambiție; animal fioros; animal sălbatic; animale; antilopă; argint; aristocrație; Aslan; autoritar; balanță; bancnote; bărbăție; berbec; biliard; bine; blană; blînd; bogat; cal; carnivor; cec; cerb; de cinci
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
al fricii reificate: "întreaga haită s-a prăbușit asupra îndrăznețului. Zadarnic vocea lui cutremura temeliile nopții, zadarnic biciul plesnea ca bubuiturile de armă. L-a văzut lipindu-se poltron de zid; mâna, mecanic, împărțea lovituri în dreapta și-n stânga, dar răgetul lui a răgușit și s-a transformat în dureroase strigăte de ajutor". Cu toate că este salvat, în cele din urmă, de slugi, cel asaltat nu-și revine din șoc: "Zadarnic încerca să-și țină dreaptă șira spinării și zadarnic vrea ca
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sau ea însăși să-i accepte ca vecini. Trecuse peste maidanul pustiu, de unde, nu prea departe, începea marea clocotind ca un cazan în fierbere în toiul arzător al amiezii. Pe măgar, nu-l văzuse... îl auzise, dintr-odată, scoțând un răget înfiorător. Adâncit cum era în gânduri, trecuse pe lângă el, fără să-l vadă. Parcă jignit de acest lucru, măgarul scosese zbierătul acela ofensat - ce faci, domnule, treci pă lângă mine, așa, te faci că nu mă vezi?... Întorcându-se și
Asfințit cu ghioc (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12071_a_13396]
-
albastru de lână pe care coana Lenuța i-l legase la gât; al Magdalenei, care era mă-sa, - plecată cu Mitică la gară, - fiind roșu, de un roșu aprins. Pe Cărăuțeanu, care iubea animalele, asta îl amuză. Era clar că răgetul lui Ghiță fusese un avertisment; faptul că îl chemase, că-i atrăsese atenția... Se îndreptă spre el cu mâna întinsă, strigându-l pe nume. Patrupedul tocmai smulgea cu îndărătnicie un ciulin mare dintre atâția câți împânzeau locul sărat, pârjolit de
Asfințit cu ghioc (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12071_a_13396]
-
stîrnește interesul. Onfray are morga unui spirit care simulează profunzimea profetică, rebelul avînd aerul marțial al chinuiților care luptă pentru binele omenirii. De fapt, e un energumen conformist care joacă vodevilul gîndirii revoluționare în condiții de siguranță. Un pisoi imitînd răgetul unui leu speculativ, dar un pisoi care a învățat lecția supraviețuirii: dărîmarea vechilor idoli pentru ca din cioburuile lor să-și încropească propria efigie. De aceea, pentru admiratorii lui Marx, Onfray are muchii agreste de spirit bolovănos, stîlcindu-l sub critici pe
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
ridicat. El răstoarnă cu sarcasm această perspectivă cantitativă asupra literaturii, propunând ca valoare alternativă scrisul intensiv. Într-o parte vedem Operele (grafiate cu o majusculă ironică), Academia, Pantheonul, tradiția sedimentată și aproape osificată, captivă în propriul discurs; din cealaltă auzim răgetele subculturii și bâțâielile care umflă rating-ul. Unde vom găsi cuvântul ce exprimă adevărul? Și care este forma în care el poate fi transmis? Există câteva fragmente unde scriitorul își expune principiul configurator, acel credo din care se nasc biografiile
Pagini electrice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11031_a_12356]
-
atmosfera aceea histrionică. Până și mirosul fetid, amestecat, de urină și de colonie sau pudră de machiaj, cu miasme grele de closete înfundate, de mucuri stinse pe jos, - culoarele întortocheate, lungi, cu uși față în față prin care se aud răgete, zbierete, arii de operă sau romanțe, voci vocalizând... Ceva care totuși mă întărâtă totdeauna. Care mă aruncă îndărăt în adolescența rușinată, împovărată de sentimentul unei culpe nelămurite, de păcat neispășit, precum și de o libertate și în același timp de o
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
ar fi tras ceva la mașina de cusut: ...și gîștele alea nu le-ai închis... și țolul ăla îl lăsași în ploaie... că se strică... și... nu mai e bun... dă nimic. Bărbatul mormăia doar, înverșunat pînă ce scoase un răget de animal înjunghiat și se prăvăli greu peste ea, care tăcu mîlc. Rațele la țară măcăne tare ca un fel de rîset grotesc, scuturîndu-și penele cu bătăi puternice de aripi azvîrlind stropi în sus. * Țipetele, chiotele cheflii ale unei nunți
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]