294 matches
-
și al stăpînului tău!“ Oare și ăsta era tot vis? Buzele acelea fremătînde și bărbia tremurătoare? „Decie nu e stăpînul meu!“ se pronunță el, așteptînd să audă răgetul leilor. Numai că iată, de cum Închise ochii să poată auzi mai bine răgetul leilor, chipul tînărului cu barba roșiatică se făcu nevăzut, iar deasupra sa se ivi iarăși denecuprinsul cerului. 17. Dintr-odată se lăsă o liniște deplină, care va spulbera sîcÎitoarele bocete și cîntări ale mulțimii; Încetase și scîrțîitul, smucitura roților prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
mult timp, așteptând ca și cum ar fi urmat să se întâmple ceva, nu știu ce, și apoi, într-un final se întorcea acasă, cu inima grea. Barbe vorbi multă vreme astfel despre procuror și despre Lysia Verhareine. Seara se lăsa în jurul nostru, cu răgete de animale închise în grajduri și cu zgmot de obloane trase. Mi-l închipuiam pe procuror mergând pe aleile parcului, spre apa râului Guerlante, privind ferestrele căsuței unde locuia tânără învățătoare. Nu era o noutate ca un bărbat care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
povești. Moș Lică i-a adus lui Beldie un fel de nuia care semăna cu numele său, destul de lungă și subțire! Acesta era semnul că devenise ciurdar! Chiar dacă vitele sunt necuvântătoare, atunci când se reîntâlneau fiecare își salutau vechile cunoștințe cu răgete prelungi. Astfel că se realiza un fel de concert de ciurdă, ceea ce era semn bun pentru ciurdari. Acest concert mai însemna că vitele se vor uni în mici grupuri ceea ce le va ușura munca ciurdarilor, după cum avea să-i explice
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
repeziră spre animale, oameni și înghițiră tot ce putură. În puțin timp, din Țara Lalelelor dispăruseră oamenii și animalele. Nu o iertară de data asta nici pe Prințesa Lalelelor. Se iscase un vânt năprasnic și crengile copacilor trosneau rupându-se. Răgetele animalelor și țipetele oamenilor care se auzeau din burțile balaurilor și glasurile lor care se transformaseră în vuiete puternice, le țineau isonul. La un moment dat îngerii obosiră să lupte cu Capetele de Pisică și căzură jos pe pământ. Între
PARTEA A II A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363740_a_365069]
-
capra din verdeață, Pe motiv că-i totdeauna mare săltăreață. Pisicile ce miaună noapte-n frunzișuri, Făcură specializarea de “Veneția tufișuri”, Iar cele elegante ce își pun fundiță, Organizară “Facultatea de Codiță”. Iar măgarul mereu încăpățânat, Înființă o Universitate: “Multe răgete prin sat”, Și tot zbierând aiurea “Iha! Iha!” , stivă, Făcu a doua specializare de “Salivă”. Catârul dorind s-arate că nu e prost, Întemeie o “Universitate fără rost”. Câinele care lătra la intrare, lângă scară, Începu să studieze la “Marea
“FERMA ANIMALELOR CU CARTE” SAU ”OGRADA LICENŢIATĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368340_a_369669]
-
în: Ediția nr. 2249 din 26 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Sunt aproape sigur că personajul vă este cunoscut: E cel care deschide gura și vorbește, vorbește, vorbește... Treptat, vorbăria i se poate preface în mieunat, chițcăit, țârâit, lătrat, schelălăit, răget și în alte graiuri ale dobitoacelor. Ce îl împinge să toarne cuvinte cu vadra când n-are nimic de zis? Poate cerul negru al golului lăuntric! Sau poate că un demon al trăcănelii îl mână să înșire verzi și uscate
DESCHIDE GURA ŞI VORBEŞTE de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368359_a_369688]
-
alte îndatoriri) cu câte doi băieței, niște scumpi care la masa festivă aveau cam cinci-șase anișori, în jur de o sută de kilograme fiecare și comportamentul adecvat unui conducător tătar din timpul năvălirilor. Atmosfera de sărbătoare a fost susținută de răgetele îngerașilor și de reproșurile adresate în cor profesorului că e un sărăntoc, un zgârcan, un inconștient, un iresponsabil care nu s-a gândit o clipă la familie ci numai la faima lui de incoruptibil, că toți ceilalți profesori, uite că
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367829_a_369158]
-
cu votcă din cartofi îi sminteau în bătaie pe mai sobrii nemți? - Hai, că m-am scos, trecu ultimul gând prin capul lui Picu, înainte de a repezi un picior în ușa cârciumii. Intră cu un aer triumfător și dădu un răget de mai mare dragul: - Băi, nea Titi, bagă una mare-n nafura ei dă viață! Numitul nea Titi, patronul cârciumii, pe numele lui de familie Cataroiu zis și Fleașcă, un om cu nebănuite resurse de psiholog, nu se lăsă intimidat
STRIGĂTUL DE LUPTĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367896_a_369225]
-
păsărele, soare, să tot trăiești... O secundă avu impresia că are halucinații deși nu băuse nici jumătate din pet. Un fel de fulger negru îi trecuse prin fața ochilor, iar pantoful drept îi explodă. Cu tot cu jumătate din laba piciorului. Scoase un răget de durere și intră în comă cu regretul că nu terminase berea... S-a trezit așezat pe un pat mai curat decât își amintea că dormise vreodată, destul de confuz și cu piciorul drept bandajat. O fată drăguță îi zâmbea prietenos
UN TATĂ VIZIONAR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367068_a_368397]
-
puternice, se zăreau doar luminile intermitente de poziție, totul era în așteptare, oameni, copii, animale de dincolo de corturi, focuri de-ai fi zis că ești la noi în Muscel de “focu' lui Sumedru”, nici vorbă de așa ceva pe-aici, niște răgete sau urlete înăbușite și un cort mare la care așteptau să înceapă “procesiunea”, să-ți expună de la un televizor regulile “jocului” de către organizatori, unde “protocolul” primirii celor de afară cerea să-ți dea puțintică caldură pentru a-ți dezmorți oasele
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
PNL. Nu mă feresc să spun că e vorba de persoane atât de la fostul PDL, cât și de la vechiul PNL. Ceea ce m-a surprins cu adevărat a fost modul elegant de retragere a sa din structurile partidului. Instantaneu și fără răgetele de prost gust, arhicunoscute, ale altor politicieni aflați în aceeași situație, cu acuze aiuritoare la adresa celor care au responsabilitatea „strângerii” de pe piața politică a indivizilor, care au dat cinstea pe rușine! Fără jeluiri și miruiri prin Parlament etc. etc. Pentru
TABLETA DE WEEKEND (167): JOHANNIS NU ARE DREPTATE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368584_a_369913]
-
gât de votcă ca să le fie plăcerea deplină. Nici nu băgară în seamă privirea mustră- toare și cam pofticioasă a lui Nelu care se afla la volan. Cum mergeau ei așa în tihnă, la un moment dat Relu scoase un răget: Uăiii, uăiii, hîîî! Nelu frână brusc și spuse și el: uaaa, iar Melu, care picotea pe bancheta din spate, se dezmetici și spuse la rândul său: oalee! Într-adevăr, în dreapta lor, puțin mai jos față de șosea, după un stufăriș rar
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
a aruncat în spinare un tăciune aprins; blana ursului a luat foc pe loc, transfor¬mând animalul într-o torță vie... A luat-o ursul urlând cu focul în spate către Valea Viei, apoi către Piscu’ Porcului. Minute în șir răgetele lui s-au auzit pe vale, stârnind câinii din Chiceră, Măgură și Pleșcioară, care - la oi, care, tot așa - la porumbi ca și Floricel. Au găsit pădurarii animalul mort, cu pielea făcută scrum, la câteva zile după ce se răspândise în
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
lucru normal și sănătos, de altfel. Talestri zâmbi și urcă treptele din câteva sărituri. Ținti privirea către mare. La mică depărtare, se vedea o corabie suspectă. Melestri era și ea pe punte. - Uite dușmanuul! se auzi vocea ei ca un răget și sări asemeni unei tigroaice spre gardul de la marginea corabiei unde se vedea o umbră. Din câteva mișcări, Talestri ajunse lângă ea. Melestri îl luă pe omul, nu prea făcut, în brațe, și-i făcu vânt peste bord. Prințesa o
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
este-n armonie, Leul din tufiș apare, îi privește preț de-o clipă, și își vede de plimbare. Chef nu are, enervant, scaieți-i atârnă-n coamă și un spin negru în labă chiar acum l-a înțepat. Scoate-un răget răgușit, și lungit în iarba mare spre leoaică lung privește, cerșind îndurare. Și, leoaica-i tot femeie, cum să-l vadă suferind? Ea cu dinții-i scoate spinul și îl linge mârâind. Intuiesc, Regele junglei, mândrul Leu cutezător, îi va
ARMONIE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351793_a_353122]
-
plânsul!” Își tot zice-n gând Sărac... Și lovind, bietul măgar, Cu biciușca pe spinare: - Hai la deal, nu sta-n cărare! Trece-un domn cu limuzina; Sună..., nu are răbdare; O fi terminat benzina?! Iar asinul, transpirat... Scoase-n răget disperat: - Bun stăpân, ce-s vinovat Când alesa-i un tâlhar? N-ai avut nici ochi, nici cap, Și-ai crezut într-un flecar... Iar pe mine-ți verși mânia!... Că trudesc din zori în noapte, Iar ca hrană îmi dai
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
de răsucire, atât de reușită încât proaspăta nimfă se trezi pe burtă, cu fața pe scândura slinoasă, dar nu avu nici acum timp pentru tânguiri inutile, fiindcă satirul o penetră la fel de frenetic. Unghiile doamnei se înfipseră în lemn și un răget animalic îi rupse coardele vocale. Deși avusese, mdeh, ca orice om, în viață, felurite fantezii sexuale, aceasta se dovedi executată fără nici un preambul, doar cu sălbăticie. Urletele de victorie ale cavalerilor însoțeau icnetele piticului de fier, la propriu și la
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
căsăpim și să-i pârjolim pe nevrednicii aceia din casa de Fecalon care nu voiesc a ne deveni vasali nouă și s-au înțeles pe la spatele nostru cu lifta ungurească! Să-i ardem pre ei și tot neamul lor spurcat! Răgetele ducelui care-și trăgea izmenele colorate îi entuziasmă pe ceilalți. Se buluciră spre ieșire, abandonând cănile de metal și intențiile de a o onora și ei pe nimfă. Se mai auzeau zdrăngănind pe scări când Silvia se ridică în șezut
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
pământ, cu un entuziasm foarte sincer, apoi, după ce primiră binecuvântarea ducelui și a episcopului, participant și el la bucuria victoriei, se ridicară și începură să-și arate talentele. Silvia care cunoștea, din vechi manuscrise, repertoriul, deveni foarte atentă. Numai că, răgetele patetice ale artiștilor nu concordau de fel cu ceea ce știa ea. Acum se spuneau tot felul de măscări, sau, în context dramatic, se povesteau, cântat mai mult pe nas, tot felul de omoruri bestiale, incesturi, pedofilii, sau violuri cu sadism
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
-a cer și a țărână. Să beau un strop de apă rece? Dar nici așa setea nu-mi trece. Dar cuget iute-ntr-un răsuflet: Mi-e dor de un sărut pe suflet! Și parcă-mi vine-n gât un răget, Cum cerbului îi vine-n făget, Dar cuget iute-ntr-un răsuflet: Mi-e dor de un sărut pe suflet! Referință Bibliografică: Mi-e dor de un sărut pe suflet! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 765, Anul
MI-E DOR DE UN SĂRUT PE SUFLET! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351601_a_352930]
-
toată lumea, apărut în anul 1992, la Editură Humanitas. La pagina 273 există un fragment revelator: Pe strada mea, într-un noiembrie aspru și sumbru, cete de legionari, incarnând toată bestialitatea și întreaga prostie a cosmosului, treceau cântând nu știu ce cântec, (un răget de fier), cu vorbe de fiere și fier, scuipând fiere și fier, figuri de fiare înlănțuite și înfierate. În luna noiembrie 2012, un tânăr politician neatent și nelămurit, pe nume Mihail Nemțu, a citit la o adunare electorală poezia lui
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
depuse flori de cei care trec pe aici, urci câteva scări păzite de doi lei,”Leii noștrii” cum îmi explică Lashante, leul fiind simbolul țării, dar și unul dintre simbolurile budhiste, el reprezentând puterea și forța, calitatea învățăturilor numite uneori "Răgetul Leului". La baza lor, un mic eleșteu este gazdă pentru câțiva pești colorați și a două sau trei gâște sălbatece urmărite cu atenție de pe margine de un crocodil ce așteaptă momentul potrivit să le înhațe. Am așteptat și eu ceva
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 6 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352055_a_353384]
-
duc la nefericirea generală, deși aceste simboluri, în poezia bacoviană, devin uneori sursa plăcerii: "Tălăngile, trist,/ Tot sună dogit.../ Și tare-i târziu,/ Și n-am mai murit... ("Pastel"). Echivalentele toamnei sunt memorabile mai ales prin modulațiile sonore "bucium", "târție", "răgete", "sună dogit", care converg spre un vaier cosmic dezlănțuit. Prezența sinesteziilor se afirmă în această poezie descriptivă, elementele vizuale ale pastelului fiind transpuse în analogii auditive ce stârnesc plăceri, volens nolens, relația poet-societate implică nu rămânerea nemijlocită la fenomenul senzorial
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
duc la nefericirea generală, deși aceste simboluri, în poezia bacoviană, devin uneori sursa plăcerii: "Tălăngile, trist,/ Tot sună dogit.../ Și tare-i târziu,/ Și n-am mai murit... ("Pastel"). Echivalentele toamnei sunt memorabile mai ales prin modulațiile sonore "bucium", "târție", "răgete", "sună dogit", care converg spre un vaier cosmic dezlănțuit. Prezența sinesteziilor se afirmă în această poezie descriptivă, elementele vizuale ale pastelului fiind transpuse în analogii auditive ce stârnesc plăceri, volens nolens, relația poet-societate implică nu rămânerea nemijlocită la fenomenul senzorial
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
-a cer și a țărână. Să beau un strop de apă rece? Dar nici așa nimic nu-mi trece. Dar cuget iute-ntr-un răsuflet: Mi-e dor de un sărut pe suflet! Și parcă-mi vine-n gât un răget Cum cerbului îi vine-n făget, Dar cuget iute-ntr-un răsuflet: Mi-e dor de un sărut pe suflet! Referință Bibliografică: Mi-e dor de un sărut pe suflet! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 484, Anul
MI-E DOR DE UN SĂRUT PE SUFLET! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354379_a_355708]