349 matches
-
Dar ea se înțepenise. Am strigat la el să sară în ea să vadă ce porcărie se întâmplase. Dar n-a părut să mă audă, iar ochii lui mă priveau înnebuniți. „Suie-te!“ i-am urlat, cu o voce straniu răgușită de teroare. Apoi am sărit eu să eliberez barca, și cârligul s-a desprins, și i-a dat drumul atât de repede și cu un asemenea impact pe apă, că m-a zvârlit din ea. Gândul meu când m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
soarele. Când și-a pus pe mine mâinile am tresărit și corpul mi-a zvâcnit. Ți-ai rupt ceva? m-a întrebat el, ca un doctor și mi-a pipăit trupul, coastele și umerii. Eu l-am blestemat până ce am răgușit. I-am spus: Dacă mă dezlegi, îți dau cuvântul de onoare că nu o să mai trimit nici un semnal. Nu pot să risc, mi-a spus. E prea important. Din când în când îmi freca brațele și picioarele ca să pună sângele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
sparte, mai adaugă acesta, grav. Mă tem că vom asista la finalul poveștii. Che sera, sera! Peste încă un minut, pe sticla ușilor alipite, se preling razele oblice ale unei lanterne, răsună câteva ciocănituri puternice, apoi erupe un glas gros, răgușit de la răcnete, de la țigări proaste, tebeciste și de la tărie. Glasul șmirgheluit aparține, cu certitudine, lui nenea Sandu Chituc, șeful veșnic interimar de la celebra Secție de Sud-Est (cu aceasta, în sine, este o altă întreagă tărășenie...). Nenea Sandu Kojak își lipește
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
sala de dans și-i ascultaseră discursul - răbdători ca Iov În așteptarea momentului când aveau să se așeze la masă pentru brunch-ul (ce dracu’ o mai fi și asta?) pe care Îl oferea cu atâta amabilitate candidatul. Când vocea Îi răgușea și i se stingea, transformându-se Într-un șuierat, când gâtul i se usca și un spasm de tuse ruina efectul ultimei replici, Elio Înghițea câte un pahar de apă și o lua de la capăt. Transpira, gesticula, clocotea, se bâlbâia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
grabă cele două etaje ale imobilului și ajungea la ușa lor suflînd din greu; avea plămînii cam mici, În pofida faptului că, În studenție, cîntase și Într-o formație rock, pe care o părăsise fiindcă făcuse o ciupercă În gît și răgușise. Cealaltă problemă era că transpira prea mult și urina prea des. Aproape că nu se Întîmpla niciodată dată să vină În vizită și să nu meargă imediat la toaletă, ca să facă pipi. Neapărat pe colacul closetului. Defectul său cel mai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ceva, dar În definitiv, nu oricine intră Într un magazin e obligat să cumpere. TÎnărul se apropie Într-un tîrziu; avea mîinile cam groase. — Doriți să probați? Întrebă. — Nu știu... Ghm! Nu știu, să mă mai gîndesc... De emoție, Naggie răgușise brusc. Chiar și vocea vînzătorului semăna aproape perfect cu aceea a lui Marlon Brando. Noroc că Între timp el se Îndepărtase - pășind rar, apăsat, ca un stăpîn - altfel cine știe ce s-ar fi putut Întîmpla. Naggie simțea cum Încep să-i
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
din cei doi era Pablo. Stătea cu spatele rezemat de perete și, În pofida luminii insuficiente, l-am recunoscut imediat, după nasul lui cam mare și costumul În dungi. În aceeași clipă, mi-am dat seama și a cui era vocea răgușită de băutură care apăra, pe un ton atît de vehement, valorile comunismului. Cel aflat cu spatele la mine nu putea fi decît Bazil. Trebuie să admit că, văzîndu-i Împreună, am simțit o bătaie neplăcută În piept - una singură. În mod normal, nu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cel mai înalt grad... în vecii vecilor... niciodată, haha. (cântăreața plânge în hohote, pianista rânjește răutăcios) MECENA: Liniște, acum trebuie să deviem totul, rogu-vă frumos, să lăsăm să răsune, trebuie să putem să lăsăm să răsune muzica din gâtlejele răgușite de doliu. Noi voiam chiar azi să ne scoatem din restaurantețimea Graz-ului. Azi Graz-ul trebuie să poată să nu-l doară nimic. Astăzi e valabil imboldul cel de jos al șteimarchezului. Azi percutoarele or să fie instalate în vată. O
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
existentă la „melancolici” (melancholikoi). Dar ce s-a Întâmplat de fapt cu Pythia? Cu ocazia unei consultații, victima nu reacționase decât foarte greu la aspersiuni, silită de preoți. Pythia Însăși nu coboară În manteion decât cu „adâncă amărăciune”; glasul Îi răgușește 3, trupul și sufletul i se umplu de un „duh mut și rău” („allalou kai kakou pneumatos”)4, iese, În sfârșit, din sanctuar „cu totul răvășită” (ektarachtheisa), slobozind un țipăt „ciudat și Înfricoșător”, se aruncă la pământ fără cunoștință, punându
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
felul reprezentării și riscă să se înșurubeze tenace și anapoda în mintea lor, printre roiuri nedetectabile de gărgăuni. Intri atunci ca într-un stup zumzăitor care-ți bruiază propriile gânduri și, pierdut rău de tine, ajungi să te strigi până răgușești, ca și cum ți-ai rostogoli zadarnic un fir salvator pe urme, fără să primești alt răspuns decât un dat din cap bovin de-absent, și-auzi într-un târziu o babilonie de lamentări, și-ți zici că trebuie să fi intrat
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
adjectivul pronominal cât, adverbele cât (singur sau urmat de prepoziția de), unde, când, cum, unde nu, conjuncția că (însoțită uneori, la distanță, de adverbul mai): „Și abia plecă bătrânul... ce mai freamăt, ce mai zbucium!” (M. Eminescu) „O, cum a răgușit de bătrânețe glasul izvorului!” (L. Blaga) „În aceste atome de spațiu și timp cât infinit!” (M. Eminescu) „Încă ce rană-i pe dânșii, sărmanii băieți! Cum i-a mâncat râia prin străini, mititeii!” (I. Creangă), „Și ce să vezi? Unde
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dependență sau, mai rar, al termenilor prin care se realizează. CIRCUMSTANȚIALUL DE CAUZALITATE (CAUZAL)TC "CIRCUMSTAN}IALUL DE CAUZALITATE (CAUZAL)" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Beau că mi s-a făcut scârbă de lumea asta.” (E. Barbu, 234), „O, cum a răgușit de bătrânețe glasul izvorului.” (L. Blaga, 89) • expresii impersonale: „Din cauza bolii, îi era frig tot timpul”, • adjective: „Erau amândoi roșii de frig, veniți după drum.” (E. Barbu, 109) * Sub aspect semantic, circumstanțialul cauzal exprimă sintactic cauza desfășurării (sau nedesfășurării) unei
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
reprezintă echivalențe ale unei căderi din raiul agrest: „Nu vei fi/ Cu nimic mai frumoasă dacă mergi cu o sută la oră/ Nici dacă radioul ne ține suspendați/ În muzică și prostii. Nici măcar/ Dacă bomba va exploda sau gargaragiii/ Vor răguși.// Nu o să se schimbe nimic. Doar metabolismul bazal/ Al corpului tău, în care am investit/ Miliarde de imagini și neuroni. Doar pistruii/ De pe umărul stâng or să lunece/ În moartea termică, întocmai/ Mult mai neînsemnatului Univers” (Tiehnica...). Preluând un titlu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
dispunere dificilă se citește urma pe care poetul o lasă scriptic, "semnătura" lui. Rugozitatea e ceea ce atestă vocea în text. Armonia e mecanică și impersonală, simplu produs al aplicării unei geometrii - în schimb asprimea e particulară. De aceea Mureșanu e răgușit, iar Negruzzi lucrează în praf. Gérard Dessons, care acordă o atenție specială formelor "sălbatice" de marcare în discurs a unei prezențe auctoriale, dedică în cartea sa un capitol artei brute și artei "stângace"120. Spune, parafrazându-l pe teoreticianul artei
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mm în diametru, fontanelă anterioară largă, nas trilobat, hipertelorism, macroglosie, icter prelungit (peste 3 zile), dificultăți de alăptare, letargie, cianoză. Ulterior apare constipație, abdomenul este destins, apare hernie ombilicală, hipotonie generală, tegumentele se infiltrează (mixedem), devin galben carotinemice, vocea este răgușită. Copilul este foarte păros. Părul neonatal și lanugo sunt abundente; perii sunt aspri, groși. Pe măsură ce copilul înaintează în vârstă, apar noi și noi semne care traduc întârzierea în dezvoltarea psiho-motorie: nu ține capul ridicat la 3 luni, apariția dentiției este
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
limba, fie pentru că a mâncat din primii muguri, fie pentru că a cântat În poarta raiului și Încetează să glăsuiască de Sânziene ori de Sf. Petru (momente ce consfințeau pragul dintre primăvară și vară, creștere și coacere, Înverzire și ofilire), când răgușește, fie pentru că a auzit șuieratul coasei. Conform unor credințe, larg răspândite În spațiul indo-european, cucul are puterea de a profeți mersul vieții, numărul de ani, norocul sau nenorocul oamenilor, bogăția sau sărăcia, Împlinirea erotică sau singurătatea, sănătatea sau moartea. Funcția
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de regulă prin operație cezariană (se mai utilizează în urgențele de teren). După naștere, fața fătului e deformată și tumefiată de o bosă serosanguinolentă care e cu atât mai accentuată, cu cât travaliul a durat mai mult. Țipătul fătului este răgușit din cauza compresiunii laringelui, iar actul sugerii aproape imposibil (edem glotic). Aceste fenomene plastice dispar aproape spontan, în primele zile după naștere (asistența în cazul prezentației faciale a fost menționată pentru a nu se confunda cu una craniană flectată, dar se
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
operei la Veneția (1844), noua febră revoluționară avea să mature Europa. Chiar dacă Verdi a fost dezamăgit de prestația interpreților la premiera din 9 Martie 1844 de la Teatrul La Fenice din Veneția (“Guasco nu mai are voce, a fost groaznic de răgușit”; nu este posibil să cânți atâtea note false așa cum a făcut-o Miss. Löwe”), popularitatea operei, la început moderată, a crescut foarte repede. Chiar și dezaprobarea manifestată deschis de Victor Hugo, care condamnase modul în care dramă scrisă de el
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
nu-l știți! Poate îl știți pe ăsta. Și dădea iarăși tonul, mai ridicat: „Pân’ la unul o să piară dușmanii ce ne-au robit!”. De ce nu cântați?, se adresa unuia dintre elevi, N-avem voce... A rămas la securitate! Suntem răgușiți... Am răcit, intervenea altul. Nu știm cântecul, bate vântul, răspundeau elevii, ironizându-l. La următoarea ședință vi-l aduc scris. Până vin să faceți un paravan. A mai venit de câteva ori, apoi a dispărut o vreme. Am auzit că
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nea Știrbu. Poți să-l chemi, că mă știe, am mai fost de atâtea ori. Și am adus doi prieteni care să mă însoțească. — Ita, dar ce prințișori eleganți, ai ? se aude mai din fundul străzii o voce groasă și răgușită în ultimul hal. — Să trăiți, domnule Știrbu ! îl salută Fernic, însă fără să-l poată zări. Păi, eu știam că oferiți distracții bogătașilor, nu săracilor, râde el. — Da, așa umblă vorbă, trubadurule ? și moaca lui Jean Știrbu apare deodată în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
fereastra și, peste noaptea întunecată care acope- rea Sinaia, vocea lui caldă începea să vrăjească cerul și pădurea nemărginită. Virginia crăpa și ea geamul de la parter și îl asculta, simțind cum i se sfâșie inima atunci când îl auzea înecându-se, răgușind sau brusc începând să tușească. Pe obraz îi curgeau șiroaie de lacrimi, pe care Cristi nu le-a văzut niciodată. Și a fost mai bine așa, căci mila l-ar fi dărâmat cu siguranță. Așa a stat Cristi luni întregi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
care, admis la școala de literatură din București, Labiș se pregătea să plece. Dosarul meu fusese respins. IAȘII ÎN 1952 II Candidatul MAN, nimeni altul decât Mihail Sadoveanu, venea să se întâlnească cu alegătorii săi. La mitingul de dimineață agitatorii răgușiseră strigând Să-l votăm cu tot elanul Pe maestrul Sadoveanu! Întâlnirea propriu-zisă a avut loc vis-à-vis de hotelul Traian, în sala cinematografului Maxim Gorki (ulterior Republica) de pe strada Lăpușneanu. Publicul avea acces numai pe bază de invitație dar Labiș făcuse
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la acel spectacol pentru că era prea simplu, îl putea face oricine și nu avea haz decât pentru copii. Până când au apărut instalațiile electronice, bâlciul era un bâlci adevărat. Prezentatorii de spectacole își făceau reclamă strigând în pâlnii metalice rezonante până răgușeau. Vocea lor stridentă trebuia să acopere strigătele celorlalți animatori, care se aflau doar la zece cincisprezece metri unii de alții. La unele spectacole, biletul de intrare costa după numărul de spectatori. Dacă erau puțini, pentru ca reprezentația să aibă loc totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
stînga mea sclipeau orbitor cupolele de aur ale Marelui Templu; în dreapta, vopseaua de bronz a monumentului soldatului mongol încerca să-i facă o tristă concurență; drept în față se deschidea deșertul într-o infinită lumină, iar în spatele meu, Adamo cînta răgușit de pe undele radiodifuziunii mongole: J'avais oublié que les roses sont roses... ...................... Dar nu pot să nu amintesc de Moussa Yeboua Quattara, ivorianul care a găsit "Pămîntul Făgăduinței în Maramureș", ca să-l citez pe prietenul ziarist Mircea Crișan. Mult mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
când mă Întrebă unde anume, Își luă seama amintindu-și pentru ce venisem, da, bineînțeles că actu’ locului e la Năsoasa. Și cât a plâns, Dumnezeule mare, cât a plâns și s-a jelit! Era vai de capu’ ei și răgușită-n ultimu’ hal Motănica și-nfofolită până-n dinți În capotul ăla de molton vinețiu, Încinsă peste mijloc c-un fular și legată la cap cu alt fular, pe sub care Îi scăpau șuvițe blonde și argintii. Câți ani o avea? O fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]