1,206 matches
-
am prins și fac ce vreau cu tine. Săndica se zbătea să scape din mâinile lui, însă forța brațelor lui puternice o țineau lipită cu spatele de pământ. Începea să-i rupă hainele de pe ea, râzând cu glas tare și răgușit: - Uite ce pățești dacă fugi de mine. Unde îți este profesorașul să te scape? Să vină la mine să-l omor și pe el. Să-l vezi cum moare lângă tine. Mă voi răzbuna pe voi care v-ați bătut
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392637934.html [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
deja să se însereze. Îi spuse vizitiului să îl aștepte și se apropie de masiva ușă a casei de lângă turnul farului, în care bătu cu putere. - Cine mă deranjează la ora asta? se auzi din interior o voce groasă și răgușită. - Sunt eu, domnule, cel pe care l-ați salvat de la moarte în mările Irlandei. - Sunt prea obosit acum și n-am nici un chef să văd pe nimeni. - Dar vă rog... totuși, căpitane Buddle, să-mi deschideți... deoarece v-am adus
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
înrobit. Zbucium crud de frunză arsă Din sufletul toamnei reci, În urma ploilor varsă Rugina peste poteci. Fierbe vinul în butoaie, Fum din coșuri se ridică, Curge timpul în șiroaie, Peste noi urme aplică. Unul strănută de zor, Altul e mai răgușit, Eu, aici, cu-al verii dor Urez toamnei: Bun venit! Referință Bibliografică: Bun venit, toamnă! / Daniela Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 292, Anul I, 19 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Daniela Pătrașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
BUN VENIT, TOAMNĂ! de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bun_venit_toamna_.html [Corola-blog/BlogPost/356584_a_357913]
-
natură, apoi se cațără pe stâncă și privirile îi descoperiră o peșteră, ca un altar, în fața căreia îl întâmpină un bătrân gârbovit, slab, cu barba albă până la brâu și pielea gălbuie ca de cadavru. - Te aștept, tinere! - rosti cu voce răgușită. - Iartă-mă că ți-am tulburat liniștea sufletească... - Fii binecuvântat! - Părinte, n-am venit pentru binecuvântare, ci pentru... - Știu scopul vizitei tale. Acum fă cale întoarsă! Mergi cu Dumnezeu înainte că te voi ajunge din urmă! - Cum să mergi pe
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
ieșeau din gură. Prin norul de fum apăru o alură de om cu cornițe, o coadă stufoasă, picioare hidoase ca niște copite de cal și brațe ca de maimuță în care ținea o furcă din care țâșnea foc. Din gâtleju-i răgușit articulă cuvintele: - Nu mai suntem supușii tăi!... Puterea ta asupra noastră dispare, iar sufletul tău intră în posesia întunecimii sale, stăpânul nostru! Te-am slujit destul pe pământ! Este rândul tău să fii roabă în fundul împărăției noastre: iadul!... Acolo vei
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > POVARA ASTA ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2107 din 07 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Povara asta, grea precum o moarte, Cu voce răgușită, de cocotă, Rădea năuc, știind că pe golgotă Nimic și nimeni nu va fi s-o poarte. Povara asta naște întuneric, Doar orbii și nebunii mai încearcă Să-și schimbe soarta rătăcind pe-o arcă, Spre Araaratul binelui himeric. Povara
POVARA ASTA … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1475826897.html [Corola-blog/BlogPost/350253_a_351582]
-
am prins și fac ce vreau cu tine. Săndica se zbătea să scape din mâinile lui, însă forța brațelor lui puternice o țineau lipită cu spatele de pământ. Începea să-i rupă hainele de pe ea, râzând cu glas tare și răgușit: - Uite ce pățești dacă fugi de mine. Unde îți este profesorașul să te scape? Să vină la mine să-l omor și pe el. Să-l vezi cum moare lângă tine. Mă voi răzbuna pe voi care v-ați bătut
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403943614.html [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
trupului uman în unduirea fantasmelor orduriere și au mișcat voit simțurile însă au trezit mâniile celor închiși în cercul obscur și viciat a ceea ce doreau să rămână neexprimat și nesesizat, doar realizat în ascunzișul pereților camerelor ascunse, cu sunete mugite, răgușite și înecate în lichidul ademenitor al fructului lui Bachus. Creatorul de artă superrealistă este un dezvelitor, un luminator al ascunsului tăinuit de semeni, ce se doresc neștiuți în vicii, al iubirii, un purificator al interzisului ordurier și un perpetuator al
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Picasso_si_intimitatea_lumii_pudice_stefan_lucian_muresanu_1337331927.html [Corola-blog/BlogPost/358841_a_360170]
-
soare, vânt / Cu bănuți câștigați cumpăram cărți și ziare / Trei saci de sticle pentru Albumul memorial / Nichita Stănescu. Poetul caută evadarea din realitatea constrângerilor, căutând cu ardoare adăpostul versului pur și liber atât de adânc îngropat de cântecul fals și răgușit al vocii din cravată. În acest univers libertatea frumos păstrată între paginile cărților se împarte în fărâme, veșnicia se cumpără cu ouă și pachete de Kent: Când o prindeai singură pe vânzătoare îi făceai o ofertă / de șpagă zguduitoare / Pentru
“ÎMPĂRATUL DE CEARĂ”, CRONICA PREZENTATĂ LA COLOCVIUL MASTERATELOR DE LITERATURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1447747397.html [Corola-blog/BlogPost/374922_a_376251]
-
degete ale mânii drepte strânse porțiunea nasului cuprinsă între ochi, apăsând-o cu putere. O durere ascuțită îl chinuia de fiecare dată când îl cuprindea criza de epilepsie. -Imperiul e în declin și trebuie salvat, mai spuse el cu glas răgușit. Iar noi suntem chemați la fapte mărețe prieteni. Da, da! Zeii ne cheamă să fim și noi zei! Referință Bibliografică: Ancheta -Partea a treia - Fragmentul nr zece penultimul fragment / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1888, Anul VI
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1456931949.html [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
mantoul călduros de lână, astfel puteam să mai rămân, în ciuda vântului rece și să mă bucur de spectacolul idilic. Mă răvășea cu furie cum făcea cu arborii și roțile morii care începuseră să se învârtă mai repede, întețindu-se gâfâitul răgușit al angrenajului care le ghida. Figaro alerga ca un zănatic incitat de mici vietăți sau el știa de ce, prin tufișurile de pe mal. Eu priveam fascinată zborul cohortelor de frunze galbene aurii sau roșietice ale copacilor bătrâni, unii scorburoși precum gura
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463339968.html [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
se așeze în rând. Pe scările școlii apărea “Zmeul”, cum îl numeau cei mari pe profesorul de matematică, tovarășul Cristescu. Pe vremea aceea avea în jur de cincizeci de ani, era înalt și solid, cu obrajii roșii și cu vocea răgușită încât avea obiceiul să țipe. -Sunteți în front! ne spunea și în același timp, chema un guraliv de la distanță și în fața “frontului”, îi dădea o pereche de palme peste obrajii palizi de frică . Nini ne povestea adesea despre el cu
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vi_mihaela_arbid_stoica_1335189729.html [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
vrut să mă bată prima! se scuză nenorocitul în clipa când obrajii i se înroșeau sub palmele tovarășului Cristescu. -Dacă mai aud de tine a doua oară, te închid în pivnița școlii cu șobolanii! i-a spus cu vocea lui răgușită. -Nu, nu! se ruga grasul de el. Dacă acesta tremura, nici eu nu stăteam mai bine la gândul că dacă grasul ar fi acceptat să ne batem în poartă școlii în mod sigur aș fi fost în locul lui acum, cu
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vi_mihaela_arbid_stoica_1335189729.html [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
Oricum alături de mormântul său mi-am găsit liniștea sufletească... Dar tu de ce nu zici nimic?... Uf, că tare singură mai sunt pe acest pământ, luam-ar moartea să mă ia! Deodată arătarea de lângă ea întoarse capul și cu un glas răgușit rosti: - Nici aici n-am loc de voi?... De când cu privatizarea n-am odihnă nici zi nici noapte!... Am venit aici pentru un scurt răgaz... Tovarășul era cumsecade. La el aveam măcar o sâmbătă liberă pe lună și puteam să
LINIŞTE SUFLETEASCĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1399014033.html [Corola-blog/BlogPost/360241_a_361570]
-
ce încântă privirile și inspiră poeții, pictorii, muzicienii, dar și cu capriciile sale, cu vremea tristă și mohorâtă. Deodată, la miezul nopții, de la poartă răzbătu un strigăt: - Ștefane!... Ștefane!... Tânărul plutea în lumea fascinantă a viselor. Din nou acel glas răgușit tuși de două ori de se zguduiră pereții și geamurile de la ferestre: - Ștefane!... Trezește-te, bre, odată!... Ștefane!... Prin somn băiatul auzi chemarea și deschise ochii speriat. Bezna îl învăluia și, răsucindu-se buimăcit, căzu pe podea. - Ștefaneee!... - răzbătu de
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1496213227.html [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
de gând la întoarcere să treacă și pe la bostana de deasupra lacului. De fapt acum a rămas doar urmă de lac. Mai apăreau în albia lui câteva locuri cu mocirlă, unde mai orăcăia din când, în când, câte o broască răgușită. Restul broaștelor stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri, să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană, se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile curpenilor se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472713975.html [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
salva astfel posturile tuturor. De vreme ce efectele evenimentelor nestăpânite din timpul nopții duceau frecvent la numeroase mahmureli, procese și săptămâni întregi de scuze dubioase, departamentele de Resurse Umane, în zelul lor nestăpânit, au petrecut zeci de ani înfrânând alcoolicii sălbatici și răgușiți specifici petrecerilor de Crăciun la birou. Asta până când legendara sărbătoare de altădată a devenit o afacere politicoasă și cumpătată, potrivită pentru orice membru al familiei, cunoscută în zilele noastre sub numele de Petrecerea „De Sărbători”. „Petrecerea de Crăciun la birou
Pe ecrane, “Super party la birou”, o comedie spumoasă by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105922_a_107214]
-
reală, în mod esențial și întotdeauna în relație cu un pericol: „Întâi l-au părăsit dușmanii./ apoi prietenii./ Ultimul dintre cei trei/ parcă șovăia./ Să fi fost remușcare? Istov?/ Părerea de rău l-o fi-nvins?/ „Așteaptă-mă!” țipă femeia,/ răgușită,/ zăbavnicului ins./ Apoi către Iov:/ „Ți-am repetat de o mie de ori;/ ce mi-a rămas de spus e atât:/ De piciorul dumnezeului tău/ leagă-ți ștreangul de gât,/ spânzurat, visătorule,/ ca un diamant.”/ Apoi bărbătește, cu mâna în
IOV, OMUL LOVIT DE CEL RĂU de PETRE ISACHI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/petre_isachi_1496150259.html [Corola-blog/BlogPost/360933_a_362262]
-
hai, să vă văd! Cum ieșim dă-n borș, că mă certai și cu nevastă-mea azi dimineață pă chestia asta și parcă văd că iar dorm la birou cu... ăăă... cu... singur! Tăcerea fu ruptă de răgetul mânios și răgușit al finului Fănică Sharkiss, un tembel, oricum ai fi luat-o, însă și el extrem de devotat familiei: - Nașuuu, săr-mâna, da’ dacâ-m’ dai submarinu’ lu’ matali, iau io niști băeț’ d-ai meiii, ne ducem în Chinezia aia a lor, le
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1401461689.html [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
-n mintea mea am recunoscut vocea de demult. Același râs ... discret ... Nu știu ce spusese amuzant. Am zâmbit și eu. Ne-am înclinat a salut și-am intrat fiecare la clasa lui. Câteva zile nu l-am mai văzut ... Ieri a apărut, răgușit, ușor febril ... M-am oferit să-i dau un pahar cu suc ... dar nu voia (era și o ideea nepotrivită pentru un gât iritat). I-am dat o pastilă de propolis cu echinaceea ... ”Să fie primit!” îmi zise protocolar. Mă
PLIMBAREA CU TICO de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Plimbarea_cu_tico_corina_lucia_costea_1386094661.html [Corola-blog/BlogPost/363019_a_364348]
-
Ieșit afară din casă, îmi zăream părinții în lumina lunii cum în liniștea nopții cărau sacii de la magazie la căruță și îi încărcau. Din când în când câte un câine buimac spărgea acea tăcere tainică a nopții cu lătratul lui răgușit. Caii erau înhămați la căruță și fornăiau scoțând aburi pe nări. Cum m-am îmbrăcat, m-am și ascuns după cuptor să nu mă simtă părinții și imediat ce tata a ieșit pe poartă cu căruța, iar mama a închis-o
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401537800.html [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
un sfert de oră, Dar cu câtă gingășie! Două sârbe și o horă, Lângă tufele de vie. Cinci lalele-nflorite Se înalță pe răzoare, Gărgărițe adormite Lenevesc pe-un gard, la soare. Pupăza, pe-o rădăcină, Cântă, da-i cam răgușită: - Pu- pu- pu! Azi, în grădină, Toată lumea-i fericită! Referință Bibliografică: LÎN GRĂDINĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1624, Anul V, 12 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
LÎN GRĂDINĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1434094045.html [Corola-blog/BlogPost/348575_a_349904]
-
prudență! Deodată peretele se despică în două și în încăpere pătrunde un individ ciudat, iar peretele se închide la loc. Vampirul își desfășoară mantia neagră ca niște aripi uriașe, apoi le rânjește și-și arată canini lungi. URSUZ:(cu voce răgușită)Dacă aveți nevoie de ajutor, apoi eu sunt cel pe care-l așteptați! Boierii și căpitanii se ridică brusc de pe scaune. BOIERII :( în cor) Văleuuu, ăsta-i diavolul! URSUZ: Nu vă temeți de mine! Sunt un vampir cu gânduri bune
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_i_sce_ion_nalbitoru_1386102075.html [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
privire.Sau cu un cuvânt. Sau cu o atingere.Simti o palmă ușor aspră și caldă care îți cuprinde obrazul și îi simți degetul gros conturandu-ti formă buzelor.Atat.Si 1265 de volți îți scurtcircuitează existenta.Vocea lui ușor răgușita ,joasă incredibil de masculină îți vibrează inima...și sub privirea lui cercetătoare și infraroșie toți fluturașii din stomac ți-au luat-o razna.Dupa ce el a plecat ,te pipai și te intrebi cum nu te-ai dezintegrat sub atâta
SENOR ELIAS de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Senor_elias.html [Corola-blog/BlogPost/359292_a_360621]
-
și îndrăgostită. Timpul a început să se scurgă ireversibil. Mai era puțin și terminau clasa a opta. După serbarea de sfârșit de an, se organiza la căminul cultural o seară dansantă cu muzică după un magnetofon, conectat la niște boxe răgușite. Fiind sâmbătă, tineretul se gândea mai ales la acest eveniment. La țară, între dealuri, păduri și munți nu prea ai unde te distra, decât dacă te duceai la oraș sau la Sinaia și pe întreaga Vale a Prahovei, așa că toți
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prima_lectie_de_viata.html [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]