9,450 matches
-
funcționari eu am purtat armură atâta amar de ani cred că n-are dreptate * mirosul de sate arzând nu e poezie fumul pe cerul gol al toamnei scrie ceva nici asta nu e poezie * mă doare capul n-am fost rănit nu de la luptă voi porni împotriva mea însumi când mă fac mai bine ș...ț * unde erau balauri vor răsări orașe zise povestitorul era lustruit o nucă vorbitoare noi am ucis toți dragonii dar cetățile doar el le vedea eu
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
în fond sunt liber să-mi visez trezia arhiplin de câmpii unde îți vine să alergi să te joci să dansezi să cânți dar de fapt sunt sclavul unicei arme ce o posed împotriva haosului a fi cuminte a nu răni a nu provoca suferință de câmpiile devin caverne de jocul devine luptă de alergarea hămăleală de dansul dârdâie de cântecul carantină această armă de cumințenie o tot demontez o curăț și o fac la loc întreagă mereu altfel stânca din
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/12829_a_14154]
-
Constantin Abăluță Acum o sută de ani am ajuns în insula rodos împreună cu fernando pessoa în ceața zorilor ne-am spălat buzele spuzite cu litere latine și goi am înfruntat vîntul care păzea cetatea n-am fost răniți niciunul dar oboseala noastră a născut un somnambul ce umbla noaptea pe creneluri au fost zile care nu se mai sfîrșeau pereții albi ai caselor nu se mai sfîrșeau scările urcau și coborau printre palmieri și agave cerneală simpatică aerul
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
aproape pură țestoasele n-au cum să audă vuietul nestins al ierbii crescând peste morminte și nici iuțeala păsării care se sparge necontenit în răscrucea văzduhului De sub pământ noaptea tresărind ușor în bătaie de lună plină copacii întorși din uitare răniți de stigmatele timpului freamătă aduceri aminte o blândă neliniște lunecă prin iarba deasă destăinuit vălurindu-o în copaci și prin iarbă se arată urcând de sub pământ într'o levitație de auz tremurător șoaptele morților Ursita cerne ursita cerne din înalte văzduhuri
poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14177_a_15502]
-
vorbea întotdeauna ceremonios, recunoscătoare pentru prețuirea de care se bucura în ochii lor. Pentru Madi nu existau conflicte între generații, îi erau total străine invidia, concurența, calculele meschIne. Voia să facă tot binele ce îi stătea în puteri "fără să rănesc nici măcar aerul pe care îl respir" și avea curajul bunătății sale împotriva nedreptăților, suferințelor, prostiei. Îmi telefona des, încercînd cu delicatețe să mă binedispună cînd mă simțea abătută: îmi povestea cu umor peripețiile ei cotidiene, îmi citea poeme "calde", abia
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
stare existențială neprevăzută se afla în faza ei incipientă, când se ivesc conflictele cele mai acute între tine însuți și ceea ce ai de înfruntat. Nu există, în acest stadiu, nici o pauză și nici o obișnuință, unghiurile sunt cu totul ascuțite și rănesc rodnic. Nu înseamnă că exilul devine, când te-ai instalat temeinic în el, o comoditate. Ci doar o a doua fire ce nu te mai uimește". Jurnalul de exil al lui Virgil Ierunca are însă și o altă menire, restitutorie
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
voind să se îndrepteze pe sine, a zis către Iisus: Și cine este aproapele meu? Iar Iisus, răspunzând, a zis: Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon, și a căzut între tâlhari, care, după ce l-au dezbrăcat și l-au rănit, au plecat, lăsându-l aproape mort. Din întâmplare un preot cobora pe calea aceea și, văzându-l, a trecut pe alături. De asemenea și un levit, ajungând în acel loc și văzând, a trecut pe alături. Iar un samarinean, mergând
Pilda Samarineanului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82370_a_83695]
-
cerșeau, iar ochii-i nu păreau să se odihnească. Femeia ținea în brațe trupul chircit, acoperit de zdrențe, al unui copilandru. Putea fi fiul ei, putea fi un copil al străzii. Părea lipsit de cunoștință, poate era grav bolnav, poate rănit sau poate chiar mort. Pe cine anume reprezenta și ce era cu el n-aș fi putut spune, dar în trăsăturile turnate în bronz ale femeii se citea “atâta jale”, vorba poetului ardelean, încât mi-a fost limpede că mă
Jalea de bronz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82382_a_83707]
-
ajutorul sau, pur și simplu, ne vorbește despre problemele sale. Aceste destăinuiri întorc pe dos aritmetică de care vorbeam mai înainte: slăbiciunile celorlalți ne aduc aminte ca și noi suntem vulnerabili. Privind cicatricile celorlalți, simțim că și noi putem fi răniți. Iar cand răspundem, îndepărtând, la rândul nostru, una dintre măștile puterii noastre, când ne descoperim celuilalt în slăbiciunile - omenești, mult prea omenești - care ne definesc, abia atunci, cred eu, se naște o prietenie adevărată. Mi-a fost greu să nu
Prietenia ca o corvoadă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82383_a_83708]
-
la oameni există diversitate de la individ la individ. Cum poate fi periculos un maidanez care la vârsta adultă nu depășește 30 cm și are 2 -3 kg. Nu toți trăiesc în hâite, nu toți sunt agresivi. Statistic, numărul de oameni răniți de câini este infim mai mic decât numărul de oameni răniți de alți oameni. Apelez la discernământ, la rațiune: pedepsiți doar pe cei vinovați sau pe cei cu potențial (câini de talie mare și agresivi), pentru că s-ar putea, ca
Eutanasierea câinilor și demnitatea omului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82388_a_83713]
-
periculos un maidanez care la vârsta adultă nu depășește 30 cm și are 2 -3 kg. Nu toți trăiesc în hâite, nu toți sunt agresivi. Statistic, numărul de oameni răniți de câini este infim mai mic decât numărul de oameni răniți de alți oameni. Apelez la discernământ, la rațiune: pedepsiți doar pe cei vinovați sau pe cei cu potențial (câini de talie mare și agresivi), pentru că s-ar putea, ca într-o zi, să fiți condamnați doar pentru faptul că sunteți
Eutanasierea câinilor și demnitatea omului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82388_a_83713]
-
Dragoș Bucurenci Un text atât de bine scris, încât ți-ai dori să fie ficțiune. Din păcate, nu e: Doamnisoara Pavel m-a bătut. Cu nuiaua și cu bâtul până îmi rupea “maioul de picior” și îmi provoca răni. M-a tras de păr și m-a îmbrâncit. Domnișoara Pavel m-a înjurat. Se distra copios batandu-ma în ritmul muzicii cantate la pian. Domnișoara Pavel intra dimineață în sală, se uită la mine și spunea niște cuvinte pe
Şcoala de balet by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82626_a_83951]
-
ei de banane foarte reale țăranca bătrînă deghizată în florăreasă care își comentează fiecare gest cu un singur cuvînt ferigi ferigi ferigi ferigi ferigi 12/5/05 Hotel Eidolon cîndva și undeva Geraldine spune că nu e geloasă că e rănită de cînd privisem fotografia prințesei Ileana la optsprezece ani în studioul Julietta te-ai îndrăgostit în cap - îmi spune Geraldine te-ai îndrăgostit în cap ca poeții în cap ca Na! - poeții - de cum ai zărit-o nu știu de ce prințesa
Poezie by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/11452_a_12777]
-
iubesc în care răbdătoare mă îngădui mobila tace tablouri veghează în nefaptele lor în nescrise încă destine singurătatea porii-și deschide până la roșu culoarea sângelui și-o dispută și puiul de leandru geamănul meu atinge-mă purpură dar nu mă răni Zori Cum dimineața își încarcă văpaia forme încă nelămurite alunecă în casă un univers cu imperceptibile riduri întunericul părului meu îl înghite ziua de azi va fi la fel ca zilele viitoare o dinamică suportabilă de sentimente asemeni unui nor
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
n-ar trebui să ne dăm mari cu asta... Unde ești? Unde mai rulează poantele tale năucitoare? Am auzit că a murit taică-tu și toate orele noastre s-au răsucit în ochii mei ca un film mut. Te-am rănit de multe ori. M-ai rănit și tu. N-am putut să-mi aduc aminte de ce și pentru cine. Ești cumva departe înfășurat într-un halou de fum și dragoste. Ionuț, zîmbetul tău e numai amintire și mersul tău de
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
mari cu asta... Unde ești? Unde mai rulează poantele tale năucitoare? Am auzit că a murit taică-tu și toate orele noastre s-au răsucit în ochii mei ca un film mut. Te-am rănit de multe ori. M-ai rănit și tu. N-am putut să-mi aduc aminte de ce și pentru cine. Ești cumva departe înfășurat într-un halou de fum și dragoste. Ionuț, zîmbetul tău e numai amintire și mersul tău de girafă grăbită e numai amintire. Ștrumfii
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
marea. 331 Cîțiva bătrîni urcă în autobuz cu sacoșe pline cu amintiri Oamenii bătrîni cumpără amintiri și miros cum miroase trecutul. Stau în fața prăvăliei cu flori cu un ghiveci cu mușcată în mînă. Să îl ofer unei femei care încă rănește? Să îl așez pe locul de lîngă mine și să-i povestesc ceva complet tîmpit, dezmățat? Faptele de vitejie din birturi? Gloria răvășită în pat? Între bătrîni, într-o dimineață nepotrivită. Atîrnat. Carnea proaspătă a poeziei Ce s-a întîmplat
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
Dumnezeu" iscălind cu mîndrie pe carnea albă a cărților: celui mai mare prieten el a venit la mine în toate cele trei locuri la beiuș în armată la fundu herța și apoi la săbăreni viile apei și baia mare sînt răni încă nevindecate vînzătorul de lozuri mușcîndu-mi degetele de durere în noaptea cea sfîntă apoi liniștit împăcat murind pe cîmpul de bătaie alături de iubitul meu camarad inima mea este grea în crucea nopții acesteia inima mea este grea și ochii uscați
Poezie by Dorin Ploscaru () [Corola-journal/Imaginative/11967_a_13292]
-
cu forma, ardere peste ardere. Vraja femeii ideale presupune însoțirea braț la braț cu perspectiva separării, spectru amenințător. Din negura istoriei, puternice viziuni generează neprețuite tablouri atașante: ,, Suntem frați/ Încă din antice vremuri:/ Mereu atacați,/ Mereu înșelați,/ Mereu jefuiți și răniți/ Mamele noastre-ntocmesc/ Zi de zi un dicționar traco-tragic/ Cu ierburi de leac,/ În vreme ce eu/ Cu mine însumi vorbesc/ Despre democrația miresmelor/ Și cetăți scufundate.” (Ars Poetica). Există tentația evadării din timp, într-o lumină paradisiacă. Extazul panteist ne va
OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380634_a_381963]
-
căzut în brânci: rugăciuni - podoaba scârnei - vomitate-n zori cruci de ipocrită soartă ies de sub urdori pân' și rău-i gol de rosturi și scârbit de farduri: „bine” - bărbierit de raze și-mpuțit de narduri... histrionii duc solia Minciunii Supreme ...rănit Criste - simți în coasta-Ți alifii și creme... ...mi-a-nghețat și verbu-n frază - delicată ciumă molime-n imperiul morții hotărăsc cutumă sacadat mi-aud la poluri inima-mi cum bate mi-a rămas suflet de-o glumă - dar și-aceea-n rate... CONSTATARE
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
în teatru, mă gândesc Cât de nedreaptă este viața... VIS SAU REALITATE L-am întâlnit atunci, când mai puțin îl așteptam Nicicând nu i-am spus, după el muream Uimită priveam iar ochii lui nu mă credeau Să nu mă rănească privirile mă temeam. Îl simțeam pe cel căruia-i tremura tot corpul Greu simțeam răsuflarea, genunchii se muiau Nu crezi nimic, doar cum să-l îmbrățișezi, Și așa împreună să pornim spre veșnicie. Ce ne trebuie acum veșnicia, Când această
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VALMIRA B. SEJDIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380660_a_381989]
-
zilele corolă pe lujerul inimii ars de apus să mă regăsesc într-un mâine incert apatică trăire doar amintirile înfrunzesc în partea aceea nevăzută a lumii au încă în ochi candoarea primăverilor uitate zborul necoaptelor iubiri uitătura blândă a ciutei rănite de verde estompat în frunze arse chemarea ta pasare alba fluidă lumină curgea prin porți ce le-am crezut închise la capăt de toamnă cu umbre rispite ... Citește mai mult Ai revenit pasăre albăîn trupul cu nervuri de toamnăceasul bate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
cerulCu lacrimi de gheață.... X. SUB PLEOAPE-NGENUNCHEATE, de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 1042 din 07 noiembrie 2013. E-a doua oară când te naști timid sub pleoapele mele îngenuncheate în fața nopții tulburătoare și tristă, mută ca privirea zeilor, rănită de timp și nemurire. Abia acum simt cum îmi cuprinzi în taină amintirile cu toate brațele pe care ți le-am dăruit de ziua nenașterii tale din dor. Izvor de neliniști curge de la sânul tău hrănind suflete ce-și doresc
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
-mă ploaie, Cu picurii tăi, Simte-mi bucuria, Când alerg prin ei! Privește-mă mamă, Ce mult am crescut, Nu mai sunt micuță, Acum sunt adult! Priveste-mă tată, Cât mă străduiesc, Să fii mândru de mine, Să nu te rănesc! Vino azi bunico, Vino pe la mine, Să mă înveți bunico, Cum să trăiesc bine! Tu ce citești acuma, Această poezie, Tu îmi ești prieten, Eu îți sunt solie! Cu recunoștința, Mă înclin acum, Că ți-ai făcut timp, Să mă
PRIVEȘTE-MĂ…DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380702_a_382031]
-
note Treceam legată la ochi1 prin sângele tău ce mă ardea. Părul meu era prea roșu, înnodat în jurul gâtului tău. O renegam pe femeia din mine pe care tu ai trezit-o pentru prima dată și-o alungam cu pietre, rănindu-te pe tine. Încă mai sunt pe acel peron privind plecarea ta: un accident consemnat sec într-un editorial 2. 1 Doar când iubim ni se pare iluzorie sentința de condamnare la moarte ce ni s-a dat când ne-
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]