543 matches
-
mă duce la anii copilăriei mele fericite. Am să-l parafrazez pe Dimitrie, spunând: Locul meu de vecie este Ismail, pentru că mie mi-au spus alții dinaintea mea ca acolo și numai acolo este Paradisul, locul copilăriei mele fericite. Ismailul răpit rămâne pentru mine parte din România Mare. Emilia Țuțuianu: Cum vezi, cum îți dorești viitorul României? Boris David: Îngrozit, uneori. Dacă baleiez amintirile celor petrecute pe parcursul a 85 de ani, foarte bune, catastrofale, acceptabile din punctul de vedere al supraviețuirii
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
exactitatea aproape matematică, cu care interlocutorul meu nu doar răspunde la întrebările primite, ci și inserează mesaje care ar trebui să fie evident prezente în revista presei electronice, de la Palatele Cotroceni și Victoria. Spre luare aminte... GURĂ DE RAI - CEDATĂ, RĂPITĂ ȘI ÎNSTRĂINATĂ - Din anul 1999 sunteți redactorul-șef al ziarului românilor din Ucraina, intitulat Zorile Bucovinei. Care ar fi reușitele redacției acestei publicații? - Nicolae Toma: În perioada celor 72 de ani de apariție, cu regularitate, „ZORILE BUCOVINEI” a fost și
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
zilnică, cu care se confruntă populația, indiferent de vârstă, îndeletnicire și situație socială. Ziarul a respirat la unison cu idealurile și speranțele românilor bucovineni, chiar și în anii dictaturii comunismului, când noi, urmașii daco-romanilor, de pe această gură de rai, cedată, răpită și înstrăinată de Patria noastră istorică, nu aveam voie să rostim cuvintele „România”, „român”, „românesc”, publicând materiale pe tematică istorică, oglindind tradițiile culturale și moștenirea literară a înaintașilor - uneori fiind nevoiți s-o facă prin intermediul limbii lui Esop. „ZORILE BUCOVINEI
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
ia de la început în două rânduri... Într-o primă etapă, pe când Eparhia Dunării de Jos avea sediul la Ismail, cu jurisdicție asupra județelor Ismail, Bolgrad, fostul județ Covurlui, actualul Galați, și Brăila. ”Că dându-ni-se trei județe din Basarabia răpită, trebuia aici om cu bune însușiri”, care să știe bine a îndruma treburile administrative, dar și cele din ”viața școlărească”. Neobositul Melchisedec Ștefănescu, spre sfârșitul anului 1878 - prin ocuparea Basarabiei de Sud de către ruși și pierderea județelor Ismail și Bolgrad
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
din Iași), a recuperat libertatea de cult a ortodoxismului în Polonia catolică, a obținut recunoașterea mitropoliei ortodoxe a Kievului într-o Ucraină ocupată de polonezii catolici, a recuperat catedrala ortodoxă Sfânta Sofia din Kiev de la uniați dar și celelalte biserici răpite anterior de aceștia, este autorul unui Molitfelnic de 1500 pagini și care conține 126 slujbe, a dat la lumină circa 50 de tiparituri, o parte din ele lucrate chiar de mitropolitul Petru Movilă, a semnat declarațiile Sinodului Eclesiastic de la Kiev
SF. IERARH PETRU MOVILĂ, MITROPOLITUL KIEVULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383149_a_384478]
-
în folosul comunității, într-un mod cât mai adecvat societății de azi, ... XXIX. INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU:O VIAȚĂ DE OM ȘI UN NUME: BORIS DAVID (III), de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 1515 din 23 februarie 2015. ,,Ismailul răpit rămâne pentru mine parte din România Mare” Emilia Țuțuianu: Din scrierile tale am observat că persoane de notorietate din țară au fost în preajma ta. Ce personalități și oameni de valoare ai cunoscut... ce rol au jucat în devenirea ta, vorbește
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
facultate m-au, ne-au adus pe orbita unor nume sonore, precum academician Coriolan Drăgulescu, profesor universitar Vasile Cocheci, profesor universitar Gheorghe Facsko. Prezența lor apreciativă m-a ajutat, mi-a indus încrederea. Alături de aceste nume ... Citește mai mult ,,Ismailul răpit rămâne pentru mine parte din România Mare”Emilia Țuțuianu: Din scrierile tale am observat că persoane de notorietate din țară au fost în preajma ta. Ce personalități și oameni de valoare ai cunoscut... ce rol au jucat în devenirea ta, vorbește
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
lor apreciativă m-a ajutat, mi-a indus încrederea. Alături de aceste nume ... XXX. INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU:O VIAȚĂ DE OM ȘI UN NUME: BORIS DAVID (II), de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 1513 din 21 februarie 2015. ,,Ismailul răpit rămâne pentru mine parte din România Mare” Emilia Țuțuianu: Legile iubirii au puterea să rupă nu numai pe cele ale prieteniei dar și pe cele divine... Așa ai cunoscut-o pe soția ta? Boris David: Într-un moment în care
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
eminent profesor de chimie și fizică, inginer chimist la bază, care ne considera ,,băieții lui”, ne amuzam, destul de gălăgios, ca să mai ascundem din emoțiile care ne stăpâneau. Pe o bancă singuratică, retrasă vreau să spun, colega ... Citește mai mult ,,Ismailul răpit rămâne pentru mine parte din România Mare”Emilia Țuțuianu: Legile iubirii au puterea să rupă nu numai pe cele ale prieteniei dar și pe cele divine... Așa ai cunoscut-o pe soția ta?Boris David: Într-un moment în care
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
care ne stăpâneau. Pe o bancă singuratică, retrasă vreau să spun, colega ... XXXI. O VIAȚĂ DE OM ȘI UN NUME: BORIS DAVID (I) - INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 1511 din 19 februarie 2015. ,,Ismailul răpit rămâne pentru mine parte din România Mare” Născut în anul 1929 (10 mai) în orașul de pe malul Dunării, Ismail, din România Mare, Boris David (Daris Basarab, pseudonim literar) este invitatul meu în a ne destăinui fapte, întâmplări, realizări, dintr-o
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
1944 odată cu spargerea frontului pe Nistru, la nici 15 ani împliniți: Călărași, Râmnicu Sărat, Beiuș, se încheie în Cetatea Episcopală a orașului de pe Crișul Repede, unde, sub protecția, încă influentă a episcopului de Oradea, familia este ... Citește mai mult ,,Ismailul răpit rămâne pentru mine parte din România Mare”Născut în anul 1929 (10 mai) în orașul de pe malul Dunării, Ismail, din România Mare, Boris David (Daris Basarab, pseudonim literar) este invitatul meu în a ne destăinui fapte, întâmplări, realizări, dintr-o
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
frunte. Am răsuflat ușurat când individul s-a ridicat În picioare: - Înainte de a merge la culcare, last but non least, vorba lui Shakespeare: Încercați să vă Înfrângeți resentimentele și să aveți Încredere În mine. În noi... Ușor de spus: Încredere... Răpit, trambalat de colo colo cu mașina, cu avionul, cu trotineta, acuzat de conspirație Împotriva ordinii mondiale sau așa ceva, amenințat cu un glonte În țeastă, azvârlit Într-un nebulos nobodyland, Dumnezeu știe În ce colț al Pământului, de catre niște necunoscuți demenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
răutate gratuită. Mă rog, gratuită ca gratuită, dar răutate cât cuprinde, și asta probabil pentru că mi se părea că am spatele asigurat: eu nu venisem aici de bună voie și nici la adăpostul cine știe căror explicații ezoterice; fusesem adus, răpit, sechestrat, nu-mi ceruse nimeni părerea, cu atât mai puțin acceptul, și fusesem azvârlit brutal Într-un joc necunoscut și primejdios. Lucru perfect adevărat, cel puțin până la un punct, fiindcă, cinstit vorbind, nu mă obliga nimeni să marșez la - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de sărbătoare, în cerdacă putea sta o masă cu scaune sau bănci, tot acolo gazda își întâmpina oaspeții. Alte elemente ale casei cărora li s-au atribuit funcții magico-mitice sunt, pragul casei (ritualuri legate de naștere și căsătorie), fereastra laterală (răpitul fetelor), vatra și hornul, locuri distincte, legate de vrăji, naștere, blesteme și prin horn se perindau în imaginația oamenilor vechi, vrăjitoarele, zburătorii, demonii și tot pe horn se stabilea legătura cu cerul. Vatra și hornul erau legate indisolubil de o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
umplut de păsărele, Monsieur Roquefort optă pentru a le strecura romanul lui Carax, sub pretextul că era o poveste de dragoste din acelea care te făceau să plîngi cu smiorcăituri, ceea ce era pe jumătate adevărat. 4 — Niciodată nu mă simțisem răpită, sedusă și Învăluită de o poveste de dragoste precum cea narată În cartea aceea, Îmi zise Clara. PÎnă atunci, pentru mine, lecturile erau o obligație, un soi de amendă plătită Învățătorilor și tutorilor, fără să știu prea bine pentru ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
În spate. Ia te uită, cîtă nerușinare. Ce țară de porci. — Mai bine vorbești În șoaptă, Fermín, l-am sfătuit eu. Fermín Romero de Torres nu mă mai auzea. Era pierdut În suava legănare a acelui decolteu miraculos, cu zîmbetul răpit și cu ochii fermecați de tehnicolor. Mai tîrziu, În timp ce ne Întorceam pe jos pe Paseo de Gracia, am observat că detectivul nostru bibliografic rămăsese În transă. — Cred că dumitale va trebui să-ți căutăm o femeie, am zis eu. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Suntem copii de burghezi, dar nu ne mărginim la asta. Pe dinăuntru suntem măcinați de fapte rele, pe dinafară suntem liceeni. Rainer, care citește Străinul de Camus, spune că ar vrea să lase în urmă ostilitatea lumii. Când ți‑e răpită speranța în mai bine, prezentul se află în sfârșit în mâinile tale. Atunci ești tu însuți realitatea, iar ceilalți sunt figuranți. Când Rainer privește înserarea, spune că această înserare e un armistițiu melancolic în care viața s‑a stins. Profesoara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Ca frunza podidită din creștetul de nuc În pălmi, în pălărie, pe umeri, pe surtuc." O ÎNȘURUPARE ÎN MAELSTRÖM Câștigate pulsuri, câmp de săbii. Tencuirii-sclave garanții, Lege egalând lunula năvii Tâmplelor de apă ce reții; Aule, exalte stări concave Din răpita climă - Edgar Poe. Orgi! Și locuind aceste grabe! Cer induit, străin ca un halou. - Viol aici dar laudă și ordin Întâi, când lacunar un gând născu. O, însăși larva rodului sfânt Odin Prin fluvialul, falsul fosfor "tu". REGRESIV Din văi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a ars cel mai mult și rana care a durut cel mai tare a fost Basarabia! Ei au avut toată viața lor lacrima alipită de obrazul Basarabiei și în mâinile lor pana a plâns torente de versuri pentru acest teritoriu răpit și înstrăinat! În ultima sa noapte, poetul Adrian Păunescu a întins mâna înspre alt destin. Prevăzuse sfârșitul și ultimele sale gânduri au fost îndreptate spre contemporani, de la care și-a luat rămas bun prin ultimele rânduri scrise pe patul de
ADRIAN PĂUNESCU. DUPĂ POET, BASARABIA E MAI SINGURĂ ŞI TRISTĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363854_a_365183]
-
Sfântă Tradiție au aceeași putere pentru credință. Sfanțul Vasile cel Mare - Plăcerea serviciului aduce perfecțiunea muncii. Aristotel - Dacă îți place ceea ce faci, niciodată nu va fi o muncă. Confucius (în sensul de truda) - Oțetul se aseamănă vinului la vedere și răpită e asemenea muștarului. Dar gustarea le deosebește pe cele două. Sfanțul Macarie - Răbdarea nu are măsură dacă este amestecata cu umilință (în sens de smerenie). Sf. Efrem Șirul - Munca este o pedeapsă, numai dacă omul nu se află la locul
CITATE MEMORABILE (59) de ION UNTARU în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363480_a_364809]
-
corp recepționa, prin fiecare celulă, în modul cel mai dureros cu putință, adevărul pe care îl emana. Îmi veniră instantaneu în minte versurile unui poet obscur, necunoscut, dar care îmi plăcură la nebunie: „Am fost și eu la rândul meu Răpit de moarte în turneu; Uitat de vise în coșmar, Rănit de zei ce n-au habar.” O durere atroce de ceafă mă făcu să închid ochii. Amețit, cădeam în golul propriului eu, un vortex uriaș care nu ducea nicăieri. Când
COMPLEXUL „ÎNGERUL MORŢII” de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367979_a_369308]
-
LUNĂ ( glosă ) Luna plină se arată Și în noaptea noastră, clară. Raza lunii, cea curată, Peste chipul tău coboară. Când de dor ți-e fruntea prinsă Și când ești îngândurată, În tăcerea necuprinsă Luna plină se arată. Când, de dragoste, răpită, Inima ți se-nconjoară, Luna vine, pregătită Și în noaptea noastră, clară. Peste lacrimi prinse-n pleoape, Din iubire vinovată, E din nou de tine-aproape Raza lunii cea curată. Pentru dragostea sortită, Luna iarăși te-nfioară Și lumina ei vrăjită Peste
ZECE ZILE, ZECE NOPŢI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368058_a_369387]
-
stelelor căzătoare se revarsă În eternul fluviului cu apele de smoală de sub munții războinici Caron le duce spiritele sfâșiate-n convulsii de harpii cu gheare în lumea lui Hades hapsânul Crux plânge și amenință cu pumnul zenitul așteptându-și copiii răpiți se pregătește regele încoronat cu fir înspinat plătind cu durere și sânge să-i răscumpere să-i aducă acasă aducând la împlinire legea dreptății. Referință Bibliografică: RĂSCUMPĂRAREA / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2008, Anul VI, 30 iunie
RĂSCUMPĂRAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367742_a_369071]
-
stih rânduit pe verticală și stih evadat (nărăvaș!) pe orizontală. Talent fulgurant și Furtună de Vise. Realism și Crivat Reactiv, față de o lume excesiv de proteica și împotriva tendințelor acestei lumi de a se „varsă” plămada alchimica (precum un Ucenic Vrăjito, răpit și sortit pierzaniei, de vârtejul propriilor pătimi - depășit uluitor fiind de Stihii Malefice!), pește marginile trasate de divinitate - spre jalnică și prepuielnica autosuprimare... O literatura valaha care, dacă va fi cunoscută (și Duhul limbii germane-surori ne poate mult ajutora!), va
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
trecut ,cu sfială, Încurajată de muzica divină Mă unesc fără să vreau,cu ea. Pe sunet de clape calc imagini trecute Și intonăm impreună repertoriu de viață În ton de durere. Auzindu-l ploaia, Ar vrea să mi-l spele! Răpită sunt în taină De calmul ce se-așează În gamă,incep a citi Viața dintr-o partitură. Aleg ca final de seară Un ton nou,al veseliei, Din a lui Beethoven simfonie, -Ce ziceți de:"Oda bucuriei"! Referință Bibliografică: Tonul
TONUL FACE MUZICA ... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348611_a_349940]