608 matches
-
tocmai se suiseră-n tramvai Își amintea oare vremea, precum poate ochii, De vre-un iubit pierdut, de vre-un regret adînc, de vreo bucurie infinită? Uneori nici norii nu mai pot să-ndure Atâtea milioane de-apăsări. Simt cum rărunchii parcă li se rup, Și parcă nu mai au nimica de pierdut. Se tot revarsă-atunci pe câmp, pe streșini, Și-ii vezi curgând pe caldarâm, pe oameni. Nimeni nu zice „Ce-au și norii ăștia? Ce i-a apucat? De ce
POEME BILINGVE (3) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_bilingual_po_daniel_ionita_1368701035.html [Corola-blog/BlogPost/370987_a_372316]
-
mă Ionică? Vino-ncoa, că te-oi răci și-apoi oi vede` ce curele ți-oi da! Parcă n-ai ave` alte încălțări, taman teneșii ăia rupți i-ai găsât? se auzi o voce spartă de femeie, răcnind din toți rărunchii, de pe pragul ușii. Băiețelul care tocmai avusese curajul să se aventureze pe covorul catifelat al iernii nu păru să se sinchisească de amenințările mamei. Se apucă tacticos să-și confecționeze, cu mâinile goale, câțiva bulgări. Îi piti cu grijă după
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1492772757.html [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
Chira Publicat în: Ediția nr. 2021 din 13 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Clubul Pensionarilor „la MAJORAT” Mușcă din pizza cu proteza, bătrâne, Dar nu pipăi pe sub masă genunchii, Vecinei din dreapta, căci urma rămâne, Și-o dor și genunchi, și rărunchii! Mușcă cu poftă din pizza, mamaie! Parizerul, deși e de mult expirat, E moale, că-n fainoșag îl înmoaie. Cu Ketchup și E-uri e bun de mâncat. Iar de cumva un dinte se-ndoaie, Cu trei pensii, îți faci
CLUBUL PENSIONARILOR LA MAJORAT de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1468432334.html [Corola-blog/BlogPost/380987_a_382316]
-
deschide în niciun moment al zilei Facebook-ul și să nu-ți sară în ochi, urechi și mai ales pe creier zecile de citate și poze cu oameni care se postează în chip și fel, și care parcă țipă din toți rărunchii să le oferi atenție și așteptatul „îmi place”. În tot mai multe contexte reale sau din online, acuzațiile de narcisism sunt la ordinea zilei: „Cu toții se cred atât de speciali...”; „Nu-și mai cunosc lungul nasului...”; „Cred că totul este
Narcisistul de pe Facebook e, de fapt, un om căruia îi lipsește prețuirea de sine by https://republica.ro/znarcisicul-de-pe-facebook-e-de-fapt-un-om-caruia-ii-lipseste-pretuirea-de-sine [Corola-blog/BlogPost/338405_a_339734]
-
naști, trăiești și mori? Singur aici, ascuns de creste, Nu am iubire, soare, sărbători. Peretele din spate Este prea înalt. Haina de blană Nu-mi mai ține cald. Și barba mi se-ncurcă cu genunchii. De ieri, parcă,... Mă ard rărunchii?! Peretele pictat cu semne astrale, Bune pentru durere, Frică ș-alte boale, S-a ruinat de tot. Și prin el, Vântul Îmi povestește tot mai des Cum e Pământul... O, Cogainon, casă dragă, Mansarda mea de calciu și iluzii, Tu
ZAMOLXIS de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Zamolxis.html [Corola-blog/BlogPost/366710_a_368039]
-
pui de stâncă. Locuitorii cavernelor spaniole, vestiții troglodiți, dispun de locuințe departe de luxul celor din Lanzarote, dar dotate cu tot confortul necesar, comode și igienice, nelipsindu-le apa, telefonul sau televiziunea prin satelit. De încălzire nu duc lipsă, temperatura din rărunchii pământului fiind aproape constantă, în jur de 20 de grade, ca-n pântecul unei mame supradimensionale, sau, dacă vreți, în sânul lui Aavram. Cu ochi sclipitori și cu gesturi largi, înviorat de un entuziasm molipsitor, chelnerul unui restaurant din apropiere
SPANIA SUBTERANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_1402332870.html [Corola-blog/BlogPost/365460_a_366789]
-
l-a înfășat într-un pled alb imaculat și l-a așezat pe fotoliul din piele de căprioară. Apoi, s-a așezat obosit pe același fotoliu. - Aoleeeooo! Domnul doftor, sculați-vă! V-ați așezat pe copil, a strigat din toți rărunchii moașa. Doctorul, speriat, s-a ridicat, luând copilul în brațe și punân-du-l pe mâinile întinse ale tatălui. - Să vă trăiască, domnule Macedonski! Să aveți noroc de el! - Mulțumesc, domnule Stavarache! Mulțumesc, Maria! Aplecându-se apoi asupra femeii ce zăcea, epuizată
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
ei au pornit, S-aducă jaf pădurii tutelare, Arînd c-un plug de fier nenorocit Întreaga verde-a munților splendoare. Cînd te lovește fieru-n miez de trunchi, Eu simt la mine-n oase lovitura, Și mi se taie vlaga din rărunchi, Și capul meu parcă o ia de-a dura. Căci tu mi-ești ... Citește mai mult Cum stai, copac bătrîn, copac frumos,Înalt, pe-o coamă verde, solitară,Nu știi că undeva, puțin mai jos,Se pun la cale mari
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
ei au pornit,S-aducă jaf pădurii tutelare,Arînd c-un plug de fier nenorocit întreaga verde-a munților splendoare.Cînd te lovește fieru-n miez de trunchi,Eu simt la mine-n oase lovitura,Și mi se taie vlaga din rărunchi,Și capul meu parcă o ia de-a dura.Căci tu mi-ești ... XIX. FIȘA DE CADASTRU, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2295 din 13 aprilie 2017. Cînd va duhni și sila ca varza în butoaie și-or
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
proces al convertirii și ne dezvoltăm de la răutate spre neprihănire pentru că profetul Ieremia ne spune cum este inima noastră: ,, Inima este nespus de înșelătoare și de desnădăjduit de rea; cine poate să o cunoască? Eu, Domnul, cercetez inima, și cerc rărunchii ca să răsplătesc fiecăruia după purtarea lui, după rodul faptelor lui.” ( Ieremia 17-9,10 ) De aceea am dorit să subliniez contrastul dintre slăbiciunea lui Iisus și cea a noastră. La vârsta de treizeci de ani simte chemarea divină de a lăsa
RĂSTIGNIT PRIN SLĂBICIUNE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1454349980.html [Corola-blog/BlogPost/377485_a_378814]
-
aprinsă Miros de-nmormântare trona-n ulița mare Mă așteptau în negru zeci de admiratoare Nebunul din comună striga la primărie Că nu mai au la școală cerneală și hârtie Arar un trecător venea cu-o lumânare Jelea din toți rărunchii un grup de bocitoare. Când am ajuns acasă ușa era-ncuiată Și apa din fântână demult era secată Pe ulița pustie eu păream o stafie Din crânguri dispăruse cântul de ciocârlie BLESTEMUL SINGURĂTĂȚII Conviețuind cu singurătatea Îi ascult poveștile despre viață
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1389209657.html [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
necesare momentului, unde obstinentul rulaj financiar desfășurat la fluierul scurt al conducătorilor lumii își realizează fără pic de moralitate hazardantul joc economic global (indiferent de numele importante doar din punct de vedete statistic al managerilor politici efemeri, stăpâniți până în adâncul rărunchilor, din nefericire, de duhul inexpresiv și închis la culoare al lipsei de bune intenții și al minciunii). În acest nou lagăr terestru cu gust amar de perfidie postmodernă, trebuie spus că se moare, la fel ca și în anii '40
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_paralela_45_1_magdalena_albu_1377340782.html [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
o văd! Îl privesc îngăduitor. Știu, așa am simțit de când l-am primit la Secție, că-i mai atipic. Încerc să-l calmez, dar el nu se lasă. Cum să spun că nu este?! Este! O văd! strigă din toți rărunchii. Speriat că mintea i-a luat-o razna, o dau pe glumă. Dar el nu și nu, c-o vede și odată începe să miște silnic brațele, dovedind mare caznă. Apoi lăsându-le în jos, dă semne c-ar fi
GRAFFITI (FINAL) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1474179440.html [Corola-blog/BlogPost/373927_a_375256]
-
ceară, Cu tălpile spălate de mironosițe, Cu inima plină de iubire, Cu capul încoronat cu spinii lumii. Tu, Cruce, redă-ne apa vieții, Fă din rău bine, Din piatră lemn, din amar dulceață, Pentru ca prin bolovanii neadaptării Să strigăm din rărunchii bolnavi: Vrednic este! Abia atunci Când colbul de pe uliță dispare, Când olul de lut nu mai aduce apă, Când Crucea din turlă se va apleca, Atunci, abia atunci... Dacă oamenii nu se vor mai saluta, Dacă iarba nu va mai
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Poezii_de_menut_maximinian_al_florin_tene_1344745282.html [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
unul: - Măi, de ce porți arma în mână, când pierzi mistreții-n cătare ? - Lăcomia, cum e vorba, nu-i niciodată bună! - Acum vă înțeleg; tăria voastră de țintași azi ați lăsat-o în carmangerie, dar cei de-acasă așteaptă pulpa și rărunchii; voi ca la circ: o vedem, o pipăim și nu e. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: VÂNĂTOAREA / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1666, Anul V, 24 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion I. Părăianu : Toate
VÂNĂTOAREA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1437713033.html [Corola-blog/BlogPost/344026_a_345355]
-
bine, atunci se apuca de cântat de răsuna tot satul. - Ce-ai, măi, ai căpiat? îl întreba de fiecare dată curcanul, nervos. Cocoșul nu-l lua în seamă și, ca o placă stricată, repeta de mai multe ori, din toți rărunchii, cântecul său știut și răsștiut de toată lumea. După ce cocoșul înceta din cântat, bietul curcan se dădea de ceasul morții să adoarmă. Găinile erau de părere că stă cam rău cu nervii. Se foia pe leațul din poiată două-trei ore. Când
COCOȘUL ȘI CURCANUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417249383.html [Corola-blog/BlogPost/371990_a_373319]
-
care unii dintre noi nu-l prea aveau la inimă. Delicioasa moagănă poate crea dependență. Îmi amintesc că unul dintre copiii din vecini, stabilit la oraș, când venea acasă de Sărbători începea să strige încă din capul satului, din toți rărunchii: „Mumă, îi gata moagăna? Moagănă, tulai mumă, ado-ncoace!”. Am întrebat peste tot, dar numai în satul bunicilor dinspre partea tatălui există acest fel de mâncare. Abia târziu i-am dat de cap misterului: e o rețetă preluată de la sași, o
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1417953842.html [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
te văd, ispită, iadul o să mă înghită; dar ce rumeni, obrăjorii! parcă sunt bobocii florii! de gânduri mă cam rușinez, deși sunt treaz încă visez: buzele mele, hapsâne, cum aleargă peste tine! sărutând, cu foc, genunchii, să oftezi din toți rărunchii, să-ți mușc lobul la ureche, sunt nebun, lovit de streche! gâtul să-l mângâi, agale, subsuoare, inghinale, să-ți văd sânii cum se-nfoaie, brațele cum ți se-ndoaie, cum te-ntinzi, te răsucești, ba nu vrei, ba te
UITE, AI CRESCUT, LUCICA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Uite_ai_crescut_lucica_george_safir_1352882694.html [Corola-blog/BlogPost/345209_a_346538]
-
printre galeriile săpate, Lasă viață și regret, vise și gânduri în spate, Răspândind melancolie printre florile de mină, Ce aduc un pic de viață, strălucire și lumină. Liniștea mai doarme un pic, când încep să cânte munții, De tăierea în rărunchii Terrei sub Lacrima frunții, Tot săpăm în taine adânci și golim sfera de miez, Noi avem respect pentru Terra, pentru al vieții Crez. Acest ,,eseu” îl dăruiesc poetului Mihai LEONTE, ca un omagiu adus domniei sale pentru anii petrecuți în adâncul
ESEU DESPRE MINĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1458883144.html [Corola-blog/BlogPost/368209_a_369538]
-
neanunțat, incertitudinea își făcu apariția: ”Pruncul?”... Da, da, băiatul, Geani!... Geani arde, ajutooor!” - își aminti. Frântura de rațiune a umplut paharul și teama de foc s-a revărsat cuprinzând-o într-un tremur spasmodic. Dorul o măcina. Haotic, părticele din rărunchi deveneau invizibile. Golul se mărea copleșitor. Necunoscutul îi dădea târcoale ca o jivină înfometată: ”Mîrrr, Ana lu’ Manole, a mea ești!”. N-a apucat să explice că ea este, de fapt, o altă Ană. Haț! mîrșav îi înfipse colții-n
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_suciu_1438610553.html [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
visînd la ce-l mai aștepta în magazia de efecte, acum, că va avea curînd cămila lui. „Au!”, icni cînd pachetul îl lovi în ochi. Luă o țigară, o bătu ușor de perete pînă cînd se aprinse, apoi trase pînă-n rărunchi fumul refrișant. „Încă nu pot să cred”, mormăi cu țigara în gură. „Cu toate astea e destul de adevărat, pe Mrddl”, zîmbi Jax, „Sîntem absolvenți. Aruncă-mi pachetul înapoi”. Oțel se conformă, dar cu atîta entuziasm încît pachetul se lovi de
Șobolanii Spațiului by https://republica.ro/c-obolanii-spac-iului [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
cum îi știu, așa, alintați! Dar nu este chip, nu sunt nici semne Să mi se împlinească dorința; Dar privind la grămada de lemne Mă bucur și-mi tresare ființa! Mă aplec să ridic trei surcele Și mă rog din rărunchi la Preasfântul Să îndrepte picioarele mele, Iar în sobă să moțăie vântul! Și de-o fi să-mi audă cuvântul Chiar și acei ce-au plecat de năluci, De va fi să mă țina pământul, Mi-au mai rămas pentru
CA O ZI DE BRUMAR! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1476459481.html [Corola-blog/BlogPost/380040_a_381369]
-
Tu mă ținuși să nu plec de-acasă, că dacă nu mă găsea codana asta de Didina... cine știe ce mare nenorocire se putea întâmpla cu mătăluță. Conașule, conașule!... swe vede că Dumnezeu are grijă de matale, și scoase un oftat din rărunchi, de jurai că, așa cum zice cotoroanța, Pandelică nu ar apuca ziua de mâine, numai că „trubadurul” nostru zâmbea în sinea lui. „A dracului mai e băbuța, că-ncep s-o cred și eu ce spune, când știu prea bine că
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359792286.html [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
mai puțin sintetic, gândurile autorulu iau toate, un miez, o substanță inefabilă, ca o cremă dulce și parfumată într-o prăjitură cu coajă tare (care e viața, îndeobște!) Cât trebuie să sapi, să ciocănești, să înlături, ca să ajungi în miezul rărunchiului! Sunt înfierate aici, invidia confraților față de succesele tale, răutatea lor de a nu putea ajunge acolo unde tu ai ajuns: “Mierea înghițită de viespi se transformă totdeauna în venin. Fără un ideal înviață omul este o busolă fără ac”; Lenea
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493971216.html [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
cenușii. Tac... tac și tot tac; Mă supun negrăit verdictului cosmic Dat încă din pântece - Încătușare meschină a propriului ciolan: Otravă puturoasă ce mă-năbușă Și mă veștejește fără oprire. Legea și Datina mereu sunt treze, Gata să-mi mănânce rărunchii... În loc să-mpuște brazi găunoși, Nimeresc fără teamă tot un biet meteor luminos, Care stă-mpietrificat în scaunul predestinării, Consternat de plumbul ce găurește neîncetat. Stelele-s uimite, ochi nebuni și-nfometați După ale durerii zări, care nu se mai sting Și
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]