7,950 matches
-
sărit gardurile șantierului de la Gdansk, a declanșat greva și a înființat sindicatul Solidarnosc, care a provocat prăbușirea comunismului în Polonia?»“. În proximitate, se află și ștergerea memoriei, producătoare a unor goluri în care se instaurează impostura. În locul personalităților autentice, exponențiale, răsar oameni ai conjuncturii, în locul eroilor sînt montați falși eroi: „Trecem prin fața fostului Spital Parhon. Ne oprim. Întreb portarul a cui este statuia în curs de edificare: «A primului intelectual care a fost președintele României: C. I. Parhon»(...) Parhon are deja
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
omul sub imperiul tuturor oportunităților și obscenităților ce ți le pune În viață destinul sau Cel-de-Sus. Și, peste toate acestea, te captivează cele două povești de dragoste, una dintre un român și o țigăncușă, Nișeta, și alta dintre nepoata acesteia, răsărită peste ani, și un student rus. Dragostea nu are bariere și de aceea are puteri inestimabile. Domnul profesor Ion C. Hiru, prin genurile literare abordate, Își face cunoscute potențialul și valențele sale literare, deschiderea spre a aduce În prim plan
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
să înoate la vale prin valuri să ducă un cînt din ochii mei că din bibliotecă le dăruiam cîte-o carte filă cu filă spălată de părul meu de scorțișoară și uscată la vînt înainte ca soarele ucigaș din păduri să răsară. O misiune ce-a îndemnat primarii celor două urbe să mă răsplătească la concursul de fidelitate față de orașul lor dar făcînd chipuri ursuze să mîrîie-n tencuială să urle ziarele să mă lamentez chiar eu că lanțul nu se va-ntrerupe
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
867. Ce ne-am face fără păcat originar și biserici, fără preoți și curve, am fi mai puri? 868. Fiecare ne ducem Destinul pe Golgota aleasă de acesta și nu de noi. 869. Oare câte stele nu există fără să răsară vreodată pe bolta sufletului nostru Într-o mare iubire pierdută de noi și fiecare stea În parte? 870. Oricât de hotărât ai fi În ceea ce faci decizia o va lua tot Destinul tău. 871. Lasă-ți steaua Iluziei Vieții să
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
pe bolta sufletului nostru Într-o mare iubire pierdută de noi și fiecare stea În parte? 870. Oricât de hotărât ai fi În ceea ce faci decizia o va lua tot Destinul tău. 871. Lasă-ți steaua Iluziei Vieții să-ți răsară peste toate suspinele acestei lumi fiindcă În curând va urma răsăritul morții pe bolta căreia va străluci. 872. De ce să-ți fie teamă dacă tot ce ți se Întâmplă este dat dinainte de a fi aici. 873. Lumea este oglinda a
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
de pian la conservator) o femeie firavă, scundacă, dar energică foc, spre deosebire de soțul ei care era un om molcom și calm, mereu cu un zâmbet timid În colțul buzelor, parcă nevrând să deranjete cu prezența lui pe nimeni care abia răsărind din dosul catedrei, ne ținea atractive cursuri de sociologie. Îmi reamintesc cu ce clară viziune ne vorbea despre viitorul omenirii, noi crezând că sunt simple devagații, dar ale cărei preziceri, cel puțin În parte, aveau să se adeverească numai după
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
înțelegere Nebun e omul care nu țipă peste el se luminează negrul și toți copacii înghit din culoare nimic nu-i cum a fost odată în oasele noastre urcă promisiunea o înțelegere cu moartea nu avem Desene cu îngeri Când răsare soarele, ești aici lângă mine respiri îți întinzi cearșaful bântui în toate direcțiile fierbi în apa în care tocmai a fiert soarele numele îți este martor al violenței dureroasă provocare/ dureros aluneci în gol vântul mătură jertfele ești aici lângă
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/9490_a_10815]
-
că mai era îndrăgostit de ea, căci îi telefona în fiecare zi. Frumos din partea lui, dar... Tocmai începea vara. O vară mult așteptată. Rodica și Felicia o invitaseră la o plimbare pe faleză. Era o seară în care luna plină răsărea din mare. Și veniseră la întâlnire cu un fost coleg de liceu, inginer piscicol sosit în delegație de la minister. Când, la orizont, o geană roșie se desprinse din mare, tipul recitase câteva versuri în franceză, apoi tradusese. Era vorba de
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
și nici nu știu câtă lumină mai am Am vîzut numai femei uitate Am văzut numai femei uitate necăutate neașteptate nesărutate înșelate încurcate tulburate învolburate secate terminate implicate sfidate insultate torturate somate paralizate decapitate împușcate exterminate înghețate nerăzbunate și doar una singură răsărind strălucind înflorind Mi-au promis cî vor veni ăn dimineața aceea Mi-au promis că vor veni în dimineața aceea nu au venit doar ei mă puteau ajuta așa că am continuat cu disperare să-i aștept zilele și nopțile treceau
Poezii by Rodian Drăgoi () [Corola-journal/Imaginative/9628_a_10953]
-
și pe care fiecare pictor încearcă să-l producă experimentând zilnic . Eram adâncită într-o viziune plastică, mă înclinam în fața asfințitului, de șapte ori cum făcea actorul Orson Welles în fața plină a lunii. Pe neașteptate, la câțiva metri de mine, răsărise ca din pământ, un bărbat tânăr, cam dolofan. Mi se părea cunoscut, mai ales după surâsul ironic, chiar batjocoritor. Purta un costum gri și pe umăr avea o geantă doldora de documente - totul din înfățișarea lui îmi spunea că eu
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
de tînăr / din picioare". Sfîrșitul primei catrene ("ca într-un cort...") este un potrivit subterfugiu de a evita licențiosul în această "iubire înmormîn-tată-n carne" (V.Voiculescu) și a da totodată, prin echivoc, mai multă plasticitate frazei. Cu Lutării, Vasile Nedelciu răsărise, în urmă cu aproape două decenii, ca un angajament încurajator în poezia basarabeană, care însă nu s-a mai realizat. Să fi fost de vină politica, în care căzuse, ca și alți intelectuali de frunte moldoveni, în norocos-fatidicul an 1989
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
să nu dai, cu sufletul și viața ta, de mine, seama Mama, Adorm și azi, în tine, ca o scama Și nu uită sami spui Pe când mă porți în catedrală pântecului tău, prin timp, hai-hui Dormi! Nani, pui! Om să răsari! Om să apui! Dormi, nani, pui! 23 februarie, 2009 Libertatea “Libertatea are chipul lui Dumnezeu” ( Nicolae Dabija ) Dragă mi-e, Doamne, libertatea, În infinitul ei, din mine! Dar toată fiinta-i, si nu partea, E liberă, numai în Tine! Cine
Editura Destine Literare by Liviu Florian Jianu () [Corola-journal/Science/76_a_319]
-
atât mai puțin, poeții români. Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu, prezintă În poezia "Înviere" viziunea cosmică a nespusei bucurii pascale. "Un clopot lung de glasuri vuii de bucurie/ Colo-n altar se uită și preoți și popor/ Cum din mormânt răsare Christos biruitor/ Iar inimile toate s-unesc În armonie/ Cântări și laude-nălțăm/ Noi, Ție, Unuia,/ Primindu-L cu psalmi și ramuri/ Plecați-vă neamuri, cântând Aleluia./ Christos a Înviat din morți/ Cu cetele sfinte/ Cu moartea spre moarte călcând
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
scrierea veche nu numai la Eminescu, dar În mod special la Eminescu. Iată, de pildă, aceste două versuri din basmul eminescian Călin Nebunul: Pe păreți icoane mândre zugrăvite-n umbră par / Cum că chipur'le din ele dintre codri mari răsar. Este vorba tot de lumina lunii care de data aceasta Înălbește pereții exteriori ai unui castel. Am redat textul așa cum Îl au edițiile noastre curente. În manuscrisul eminescian este, Însă, așa: Pe păreți icoane mândre zugrăvite n'umbră par... Poetul
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
PSB, vol. 30, p. 333. footnote>. Faptul că invocarea prin rugăciune se săvârșește înainte de împărtășirea harului, „e mai mult decât o dovadă că ceea ce se săvârșește se și îndeplinește de Însuși Dumnezeu. După cum cei ce se roagă lui Dumnezeu să răsară peste ei soarele (Mt. 5, 45), nu slăbesc cu nimic acest fenomen care are loc orice s-ar întâmpla, dar pentru aceasta nimănui nu-i trece prin cap să spună că râvna rugătorilor n-ar avea rost când, și fără
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
niște pomi adevărați și nu doar simple simboluri, fapt ce nu împiedică însă pe unii Părinți și scriitori bisericești să aibă o vedere alegorică asupra lor. Vorbind despre pomii paradisului, Moise dă relativ puține detalii: Și a făcut Dumnezeu să răsară din pământ tot soiul de pomi, plăcuți la vedere și cu roade bune de mâncat; iar în mijlocul raiului era pomul vieții și pomul cunoștinței binelui și răului (Facere 2,9), determinând apoi poziția raiului pământesc prin numirea râurilor ce ieșeau
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
ultimul strop, ca o ciutură...”). Presărate asemenea unor mărgăritare de preț ori aidoma unor angelice flori de isop și busuioc, în multe dintre paginile volumului Dulce de Suceava. Amar de Cernăuți - semnate fie de Doina Cernica, fie de Maria Toacă - răsar secvențe memorabile despre măicuțele de elită de la Mânăstirea Voroneț: Elena Simionovici și Gabriela Platon, ambele licențiate în teologie, acompaniate totdeauna de binecuvântarea și harul Irinei Pântescu, stareța de la Voroneț. Sub genericul Cu flori de mac, pe verticală -, Maria Toacă îi
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
la biserică pentru a fi sfințite și erau păstrate, apoi, pentru diverse practici magice. Sărbătoarea Sânzienelor care marchează mijlocul verii, era considerată și momentul optim pentru culegerea plantelor de leac. Tot acum se făceau previziuni meteorologice: în funcție de momentul în care răsărea Constelația Găinușei, se determina perioadă prielnica pentru semănatul grâului de toamnă. Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută în popor și sub denumirea de Amuțitul Cucului. Se crede că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, inseamna ca vară va fi secetoasa
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
devenit, până la urmă, „Ruga” următoare... RUGĂ Eminescu, tatăl nostru Pe Tine, nouă redă-ni-te! Sfințit este numele tău De plânsul atâtor fecioare... Facă-se voia ta Cât speranța în tine nu moare... Vie împărăția ta De la Tisa până la soare răsare Pâinea cea întru ființă Dospită de-atâtea lacrimi amare Dă-ne-o nouă astăzi Când plouă cu soare. Și iartă greșelile noastre Că și noi ne-om ierta unul pe altul... Doar Tu prea-înaltul Fii judecătorul faptelor noastre. Domnul nostru
IN MEMORIAM – DOINA şi ION ALDEA TEODOROVICI [Corola-blog/BlogPost/93833_a_95125]
-
ne călăuzește pe cărarea raiului, dacă i-am pătruns înțelesul. Cu cât vom pricepe mai bine semnificația, lumina va pune stăpânire pe sufletul nostrum, înfrumusețându-l. Glasul ierarhului duhovnic reprezintă lumina care ne acoperă cu harul său. Sămânța aruncată va răsări și va supraviețui, dacă vom avea grijă să nu-I tăiem rădăcina - credința. Lumina străbate în întuneric. Vâzând-o, ne entuziasmăm, ne înflăcărăm, dar este necesar să luăm aminte asupra ei, să-I pătrundem înțelesul, semnificația. Cuvintele Înaltpreasfințitului Părinte Ioan - Arhiepiscop
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
dar am o ubicuitate simplă pe care-o măsoară pământul: știi cum îl duc eu pe brațe, cum rănile lui, la războaie, prin mâinile mele trec și fac alte răni sub prea bătutele cuie și, Doamne, nu-i nimeni între Răsărit și Apus decât singură axa de răstignire a Nordului pe care-o duc, părinte, înflorind, pentru mâinile și tălpile tale, până sub tine
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
pînă la os pe Stilist (oh, cum se-ncăpățînează el să producă libri valachici) chiar așa tot mai mult în poemele mele sînt sindicul străduței întortocheate dintr-un oraș cuprins de ciumă fac numărătoarea morților îi somez pe cei vii să răsară-n ferestre văruite încui ușile pun în jgheaburi pîinea și vinul doaor știi că pînă la urmă fiecăruia i se fixează locul între contaminare și pedeapsă (și mai susținem noi că poezia sporește cînd frica și moartea șterg interdicțiile?) Alonzanfan
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
dedică intermitent unui soi de lirism parodic, pe care îl va cultiva și mai tîrziu. Iată, de pildă, un peisaj hibernal, schițat în februarie '52: Crochiu Mai ieri prin preajmă vînturi mari Parfum de ghiocei suflară Și te văzusem cum răsari, Lăstar de nouă primăvară. Dar regizorul suveran, Capricios ca o femeie, A vrut să curme-acest elan Și-un pic de iarnă să ne deie. Și-n noaptea plină de mister Prind candid fulgii a se cerne, Parcă toți îngerii din
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
noi nouții lumea a început cu noi și sunt sigur cu noi se va și sfârși de mai multe ori o dată cu fiecare o dată pentru fiecare oricât de puțin ne-am uita înapoi chiar cu ochii mereu înainte tot o să ne răsară în față crucile și mormintele inexplicabile alfabetul cimitirelor se învață greu în câteva zeci de ani buni răi ați spus? fie răi acum știu să citesc dar nu-mi prea folosește la nimic nu mai e mult și am să
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/12621_a_13946]
-
mai întrerupea. Nu numai vorbirea precipitată stârnea perplexitate. Pe umeri îi atârna o canadiană, în jurul gâtului era înfășurat un fular, de mâini fluturau, agățate, mănuși mari, negre, obișnuite la cei care conduc aceste vehicule zgomotoase. Dintr-unul din buzunarele canadianei răsărea la intervale botișorul unui pisic, singurul însoțitor tolerat în escapade de excentricul personaj. Omul nu putea fi lesne recunoscut, căci evita, cum am spus, sălile aglomerate, nu dădea interviuri, ducea un trai de mizantrop, de lup singuratec. Totuși, pentru inițiați
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]