186 matches
-
ciuperca rezistă pe semințe sub formă de spori, iar în sol, sub formă de miceliu și organe de rezistență. Gravitatea atacului este mărită de reacția acidă a solului, de umiditatea între 30-40 % a acestuia și de temperaturile nefavorabile germinării și răsăririi rapide a plantulelor. În solurile alcaline dezvoltarea ciupercii este împiedicată mai ales dacă temperaturile sunt sub 10șC sau peste 28șC. Umiditatea atmosferică ridicată și temperaturile de 20-26șC favorizează atacul fuzariozei pe spice și în acest caz, pierderile pot fi foarte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1-4 zile iar în spice o parte din flori rămân sterile. Semințele care se formează au un procent de germinație redus cu 11-15 %, însă conțin virusul și din ele vor rezulta plantule debile, decolorate, ce vor pieri în timpul încolțirii și răsăririi. Plante gazdă. Virusul se găsește în natură pe orz, grâu și odos. Transmitere-răspândire. Virusul infectează embrionul și se transmite de la un an agricol la altul foarte ușor prin semințe. Transmiterea virusului de la plantele bolnave la cele sănătoase se face prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și știuleților, produsă de Gibbetella zeae (C. Henegar, 1987). Simptome. Boala se poate manifesta în toate fazele de vegetație a porumbului, pagubele fiind cu atât mai mari cu cât infecțiile au loc mai devreme. Plantele infectate de timpuriu putrezesc în timpul răsăririi, sau chiar înainte de răsărire datorită faptului că ciupercă încetinește creșterea rădăcinilor. La plantele mai dezvoltate, atacul este localizat la baza tulpinii și pe rădăcini unde se observă un mucegai roz, sub care țesuturile putrezesc. Atacul caracteristic este cel de pe știuleți
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Gibbetella zeae (C. Henegar, 1987). Simptome. Boala se poate manifesta în toate fazele de vegetație a porumbului, pagubele fiind cu atât mai mari cu cât infecțiile au loc mai devreme. Plantele infectate de timpuriu putrezesc în timpul răsăririi, sau chiar înainte de răsărire datorită faptului că ciupercă încetinește creșterea rădăcinilor. La plantele mai dezvoltate, atacul este localizat la baza tulpinii și pe rădăcini unde se observă un mucegai roz, sub care țesuturile putrezesc. Atacul caracteristic este cel de pe știuleți unde în urma atacului boabele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cerealelor( Sitotroga cerealella). Prevenire și combatere. Soiurile sau hibrizii de porumb cu seminte cu tegumentul subțire sunt mai sensibile la atacul acestei fuzarioze. Ca măsuri de prevenire a atacului se recomandă semănarea la epoca optimă, pentru a se asigura o răsărire rapidă a plantelor, evitarea rănilor mecanice și a celor produse de dăunători care oferă “porți de intrare” pentru ciupercă. Combaterea moliei porumbului, a sfredelitorului precum și aplicarea îngrășămintelor cu fosfor, limitează atacul. Sămânța trebuie să provină din lanuri unde boala nu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu toamne ploioase. Simptome. Semințele de porumb introduse în sol fără a fi tratate, formează plantule ce pot fi invadate de miceliul din sol, sau de miceliul provenit din germinația sporilor ce se găsesc pe boabe. Tinerele plantule mor înainte de răsărire și în culturi se observă scăderea desimii normale. În perioada mătăsiriifecundării, boala se observă pe rădăcini și pe partea bazală a tulpinii. Rădăcinile infectate se înroșesc, putrezesc și plantele se pot smulge ușor din sol. Partea bazală a tulpinii atacate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este foarte răspândită în toate zonele unde se cultivă fasolea, producând însemnate pagube cantitative și calitative, înregistrându-se uneori chiar compromiterea întregii culturi (V. Severin și col., 1985). Simptome. Boala se manifestă în tot cursul perioadei de vegetație, începând cu răsărirea fasolei, pe care se observă pete circulare sau neregulate ca formă, brunegălbui, cu aspect apos, pe vreme umedă. Pe frunze apar pete mici, de 2-3 mm, colțuroase, delimitate de nervuri, transparente, verzigălbui, acoperite cu exudat bacterian galben-vâscos, vizibil pe fața
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la această boală. Prevenire și combatere. Măsurile preventive obligatorii sunt: rotația de 4 ani, adunarea resturilor de plante infectate, urmată de arături adânci și folosirea de sămânță sănătoasă. La culturile de consum se vor aplica două tratamente, primul imediat după răsărire și unul înainte de înflorire iar în loturile semincere se mai fac două tratamente, la sfârșitul înfloritului și un tratament la formarea păstăilor. Se va folosi alternativ produse din grupele: Gr. C: Tiuram 75 PU-0,2 % (timp de pauză 10 zile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
păstăi se instalează mai devreme, cu atât pagubele sunt mai mari și chiar dacă se formează boabe, acestea au tegumentul zbârcit, cu pete galbene sau cafenii și prezintă o germinație scăzută. Plantele apărute din boabele infectate pier în scurt timp după răsărire sau rămân debile. Antracnoza este favorizată de umiditatea ridicată (peste 90 %), de temperaturile cuprinse între 25-30șC și se manifestă puternic pe plantele cultivate în terenuri îngrășate prea puternic cu azot. Soiurile omologate în 2003Perla de Mai și Jubileu manifestă o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în frunza ce devine tare și sfărâmicioasă. Plantele virotice vor forma în pământ tuberculi de dimensiuni mai mici, din care în anul următor apar plante de înălțime mică, cu internoduri scurte și cu frunze puternic răsucite la scurt timp de la răsărire (fig. 45). Soiurile omologate au o rezistență variată față de acest virus(vezi tab 1,pag.85). Transmitere-răspândire. Acest virus este transmis de afide care după o perioadă de hrănire de 45-95 minute rămân infecțioase toată viața lor. În afara acestor 3
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a sfeclei pentru zahărPseudomonas syringae Boala a fost observată în 1908 de Townsend în SUA, studiată apoi de Brown și Jamieson în 1913 și din 1978 depistată și descrisă de V. Severin în România. Simptome. Pe plantele tinere, imediat după răsărire, se observă pete neregulate circulare, brune, înconjurate de un inel întunecat. Pe frunzele mari apar pete de 1-6 mm în diametru, de culoare brună-negricioasă, în dreptul cărora pe timp ploios, apar picături de gomă bacteriană. Uneori frunzele se răsucesc și se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la altul rezistă sub formă de spori , micelii și microscleroți, spori de rezistență sau fructificații de rezistență. Prevenire și combatere. Sfecla va trebui semănată la epoca optimă, în ternuri echilibrat fertilizate, aerate pentru ca să se scurteze perioada de la germinare și până la răsărire, perioadă în care se instalează agenții patogeni ai acestei boli. Întrucât o parte dintre acești agenți patogeni pot fi aduși odată cu sămânța, aceasta se va trata cu: Dithane 75 WG-8 kg/t săm.; Dithane M 45 8 kg/t săm
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sub numele de pătarea brună a frunzelor, este una dintre cele mai frecvente boli ale sfeclei semnalată de Tr. Săvulescu (19441953) și de I. Comes (1959, 1961, 1972), ca producând pagube însemnate15-40 % din recoltă. Simptome. Ciuperca atacă tinerele plantule până la răsărire, unde în complex cu alte ciuperci, poate produce putrezirea acestora. În timpul verii pe frunze apar pete de decolorare, mari, circulare, de 0,5-2 cm în diametru. Țesuturile din dreptul petelor se brunifică și pe ele se observă cercuri concentrice, alcătuite
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fost cazuri când datorită secetei din sol, plantulele nu au putut sparge și străbate pelicula de drajare, fiind necesară o reînsămânțare. Drajarea se face cu o pastă în care intră și substanțe fungicide, ce vor asigura protecția tinerei plantule până la răsărire. Semințele nepolizate se tratează cu: Dithane 75 WG -8 kg/t săm.; Dithane M 45-8 kg/t săm.; Vondozeb-8 kg/t săm.; Vondozeb 75 DG-8 kg/t săm.; Tiradin 70 PUS-8 kg/t săm.; Tachigaren 70 WP-6 kg/t săm
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tulpini cu internoduri scurte, cu mugurii laterali la subsuoara frunzelor situate sub vârful uscat. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în cursul anului prin sporii care sunt duși de apa din sol. Durata infecțiilor este însă limitată deoarece la 2 săptămâni de la răsărirea plantelor, rădăcinile sunt destul de întărite și nu mai pot fi infectate. De la un an la altul, ciuperca rezistă sub formă de spori de rezistență. De remarcat este faptul că, ciuperca are un cerc larg de plante gazdă între care, lucerna
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantulelor de in Pythium de Baryanum Inul poate fi atacat în anii ploioși de o serie de ciuperci de sol între care și Pythium de Baryanum care a fost cunoscut în România încă din 1937. Simptome. La scurt timp după răsărire, pe baza tulpinii infectate se observă pete brune, mici, alungite care se pot uni și înconjura tulpina. În vetrele de atac, tinerele plantule se culcă la pământ și putrezesc. Dacă vremea se menține umedă, vetrele de atac își vor lărgi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
A p ron XL 350 ES-1 l/t săm.; Captadin 50 PU-4 g/kg; Mancoben 60 PTS-4 kg/t; Royal FLO 42 S-3 l/t; Super Homai 70 PM 5 g/kg; Tiramet 60 PTS-4 kg/t săm. După răsărirea plantulelor se va executa un prim tratament cu unul din produsele: Previcur 607 SL-0,15 %; Proplant 72,2 SL 0,150,25 % (3-5 l/ha/m2); Folpan 50 WP-0,2 % (răsad 4-5 l/m2); Merpan 80 WDG-0,15 % (1-5 l
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
4.6. Putregaiul plăntuțelor și fructelor de cucurbitacee Pythium de Baryanum, P. ultimum, P. aphanidermatum Boala este cunoscută în toate țările cultivatoare, unde sunt îndeplinite condițiile de temperatură și umiditate necesare infecțiilor, în primele stadii de vegetație. Simptome. Imediat după răsărirea plantulelor, pe baza tulpinii apar pete mici, de culoare verde-închis a căror suprafețe se extind repede. Zona atacată se brunifică, tulpinița se subțiază și după câteva zile plantele se ofilesc, cad pe sol și putrezesc. Chiar și rădăcinile se brunifică
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
andive sau anghinare și nu se va practica irigarea prin aspersiune ci, prin brazde. Se va avea grijă ca să existe o bună aerisire a plantelor și la începerea atacului, plantele se vor rări. Tratamentele chimice se pot aplica imediat după răsărirea plantelor și la interval de 7 zile cu Dithane M 45-0,2 %. Pentru culturile semincere recomandăm: Vondozeb-0,2 %; Vondozeb 75 DG-0,2 %; Bravo 500 SC 1,5-2 l/ha (timp de pauză 14 zile); Acrobat MZ 90/600 WP-2 kg
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Ion cotește la dreapta, spre casa Ioanei) part. cotit, -ă nom. cotirea, cotitul A RĂMÂNE Ion rămâne acasă, pentru că nu a fost cuminte part. rămas, -ă nom. rămânerea, rămasul A RĂSĂRI Soarele răsare la est part. răsărit, -ă nom. răsăritul, răsărirea A STA Ion stă acasă part. stat, -ă; stătut, -ă nom. statul, starea A STAȚIONA Vehiculul staționează pe trecerea de pietoni part. staționat, -ă nom. staționarea, staționatul A TRĂI Ion trăiește la țară part. trăit, -ă nom. trăirea, trăitul (c
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
valabilitate: datorită dominației judicative, însă. Numai că aici nu mai este vorba despre ceva strict formal, așa cum este vorba, preeminent, în orizontul dictaturii judicativului, ci despre altceva: eveniment, act, survenire, ivire (din neant!), surprindere, cruzime (frăgezime), hybris generator de "nou", răsărire etc. Timpul reprezintă toate acestea la un loc: de aceea el este determinat, apărând ca o ființare anume, care de fiecare dată este ea însăși și nu altceva. Ființarea căreia îi este proprie revelarea ființei Celuilalt în propria-i ființă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
drept cuvânt "individualitate" fiecărei ființări, în felul acesta, ființarea devenind ceva anume; desigur, fiind toate cele mai sus enumerate, ființarea în cauză se află deja într-o "lume". Deși este "această" ființare, timpul vine dinspre ceea-ce-este și transmite, prin eveniment, ..., răsărire etc., "structura" acestuia către ființare; dar este vorba despre un timp al ei, al unei ființări care este de fiecare dată ea însăși și nu altceva, diferit de toate celelalte dimensionate temporal, constituite în propria lor durată. Prin aceasta, fiecare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin acest act? Ce se ivește? Unde se ivește? Când se ivește? etc. Toate aceste întrebări sunt legitime. Răspunsurile, însă, chiar dacă iau forma discursivității, formal identice cu aceea proprie judicativului constitutiv, nu pot, în propriul lor, decât să semnaleze "evenimente", "răsăriri", fiecare eveniment sau răsărire constituind un fapt propriu unei ființări. Potrivit dictaturii judicativului, evenimentul (luat ca generic pentru toate "întâmplările ne-formale", încărcate non-judicativ) este propriu ființei înseși; poate deschiderii sale către Dasein, cum spune Heidegger, poate și acestuia în măsura în care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se ivește? Unde se ivește? Când se ivește? etc. Toate aceste întrebări sunt legitime. Răspunsurile, însă, chiar dacă iau forma discursivității, formal identice cu aceea proprie judicativului constitutiv, nu pot, în propriul lor, decât să semnaleze "evenimente", "răsăriri", fiecare eveniment sau răsărire constituind un fapt propriu unei ființări. Potrivit dictaturii judicativului, evenimentul (luat ca generic pentru toate "întâmplările ne-formale", încărcate non-judicativ) este propriu ființei înseși; poate deschiderii sale către Dasein, cum spune Heidegger, poate și acestuia în măsura în care ajunge el însuși în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicative). Dar cum mai este posibilă lumea, odată suspendată dictatura judicativului? Ar putea întreba cineva, simțind, pe bună dreptate, că totul se năruie, atâta vreme cât este subminată stabilitatea "lucrurilor", condiția substratului și altele. Nu este posibilă lumea altfel decât ca eveniment ... răsărire etc., ceea ce înseamnă: a) timp, el însuși "această" ființare; b) spațiu, corelativ judicativ al timpului, dar întărit prin fenomenul prezentuirii timpului, propriu celei de-a doua timporizări. Actul, ca eveniment, răsărire, nu mai are un suport, o ființare-simplu-prezentă timporizată care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]