143 matches
-
și simte o rudenie de neexplicat cu dispărutul. E atît de familiar! Deodată Înțelege: este zîmbetul unuia care l-a Întîlnit și el pe Diavol. Telescu Îi este frate Întru Mefistofel. Cu toții cad de acord că le place mirosul merelor răscoapte. După castroane de borș de varză și piroști cu smîntînă și sos de mere, Tiffany și Milena pleacă la o ședință foto, „coperta și posterul“ unei mari reviste de modă. Wakefield se desparte cu regret de deliciile vii reprezentate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
fi vindecat paralizia, Îl așteptau alte felurite infecții pe care trebuia să le Înfrunte. - Spune‑mi, Chick, tțțț‑ah, cum arăt? - La față? - Fața, capul. Tu ai un ochi ager, Chick. Și nu mă menaja. - Arăți ca un pepene galben răscopt, culcat pe o pernă. A râs. Ochii i s‑au mijit și i‑au scânteiat; Îi plăceau ocolișurile mele mentale. În genul acesta de observație vedea semnul unor facultăți mentale mai Înalte, În plină derulare. Apoi a continuat, În legătură cu mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
privi adânc în ochi. El tăcu o clipă... ochii lui aveau o expresie gravă, tristă, apoi, vorbi rar abia șoptit. ”- Să mi se împlinească un vis...un vis din copilărie ..!” vocea lui era moale și dulce ca miezul de caisă răscoaptă. Ea rămase cu ochii pierduți în adâncimea nesfârșită a nopții, frământând-o doar un gând...” Nimic nu face pe om mai fericit, decât împlinirea dorințelor, viselor, după cum inima și sufletul îi cere.” Vântul adia în falduri perdeaua... Luna, palidă și
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
obișnuia ea, ca să nu-l sperie din somn: ”Gogu... Go-gu... Go-gu!”. Glasul ei moale și dulce, venea de departe... de undeva din neant. Iorgu a tresărit auzindu-i vocea, atât de dragă lui, moale și dulce ca miezul de piersică răscoaptă... In întunericul camerei, luminițele ceasului arătau orele două și cincisprezece minute. A închis ochii s-o mai poată auzi... ”Gogu... Gogu..!”, repeta ecoul prin cameră. Și, alunecă în somn, un somn dulce, dulce, cu ea în gând. Aproape în fiecare
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
chiar în 1988. Se mai îndura de noi, luptîndu-se să ne publice, prin reviste, câteva versuri, distinsa și excepționala poetă Constanța Buzea. La sfârșitul ședințelor literare de la UNIVERSITAS, profanii coborau scările imense, colhoznice, înmuiate în beznă, până în dreptul unei portărese răscoapte și cochete, care, muștruluindu-i că-și depășiseră cota de energie electrică pentru acea seară, se interesa dacă nici un alt idiot nu întîrziase, la coborâre, pe traseu. Nu întîrziase nimeni, o asigurau, intimidați și mândri, profanii. Coborâseră toți. - Să vă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
din flori de ventrilică, de mentă, de picușuri, frunze de băgioară ori de secărică, măcrișul iepurelui, scoarță de gorun cu oțet, rădăcină de arin. Se consumă: mure pădurețe, argilă, bob fiert, brânză de vaci, caș proaspăt, cartofi copți, ouă fierte răscoapte, compot de coarne, măsline, morcovi copți, pâine prăjită ori uscată, rachiu de drojdie, oțet de mentă, mentă cu albuș de ou bătut cu zahăr, rachiu cu rădăcină de pătlagină, muștar fiert cu vin, cheag de miel, de polen, orez fiert
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ar fi pă răsit de oameni și ținut de nimică. Mirii să mănînce, după ce vin de la cununie, amîndoi dintr-un ou, ca să fie amîndoi moi, să se lese unul după altul. La cununie se dă mirelui să mănînce un ou răscopt, ca să fie econom. După cununie, sara la masă, amîndoi mirii mănîncă dintr-un ou ouat de o puică întîi, ca să tră iască amîndoi nedespărțiți pînă la moarte. La Lăsatul Secului se mănîncă un ou la urmă, ca să pară postul ușor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vorbe deșarte. Acu rămâi... e răspunsul femeii la întrebarea retorică a sămădăului, teatrală de altfel, − Nu spuneam că trebuie să plec? Ea are inițiativa coabitării. Cu obrajii aprinși, cu ochii plini de văpaie sălbatică, cu buzele desfăcute ca și caisa răscoaptă, cu trupul înalt, mlădios și fraged, Ana pune stăpânire pe bărbatul sedus de farmecul ei. Dintr-o Rebeca a lui Isaac, femeia se transformă într-o Dalila a lui Samson. Se simțea stăpânit de dânsa și parcă voia dinadins să
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
obosită a cuțitelor și furculițelor inutile. Și un castron mare, ca un iaz verzui, în care plutesc cozile gogoșarilor, capete de castraveți, gogonele cu burțile sfârtecate. Capetele noastre se aliniază, retezate, în careu, pe masă, printre farfurii și furculițe. Dovleacul răscopt și rumen al Balaurului, cu polii aprinși, sângerii. Efigia prelungă a Regizorului, iarba îngălbenită a bărbii lui mătăsoase. Masca de carton mâncat de molii a Studentului, cu dantura cuneiformă. Marmora lustruită a capului farmacistului stă vizavi de profilul unui șoarece
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
muieratic. Gâsculița de Tuți, mereu zăpăcită de toanele lui. În vizită măcar o dată pe lună la familia Mitulescu, primit regește de doamna Ortansa și domnul Mitu. Să aibă grijă de Lena, măcar atât. De n-ar fi ieșit așa împiedicată, răscoaptă și tembelă ! Va trebui să se ocupe de ea, cu orice preț ; lui taică-su, oricum, nu-i pasă. De vreo săptămână pretinde că are, în fiecare seară, lungi consilii de avizare. Vreo nouă secretară sau dactilografă, dracu’ să le
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
altele - a satului Frățileni, cu bălți de pește și cu vad de moară în apa Prutului, fânețe, loc de prisăci și scutirea de dări a 12 poslușnici. Și din nou „supt Codru”. Parcă simt răcoarea și murmurul codrului cu frunze răscoapte și neînchipuit de frumos colorate în plină toamnă, gata să cadă... Cu gândurile zburătăcite către acele vremuri, tropăim pe cărarea ce ne duce spre mănăstirea Cetățuia. Iată-ne în fața porții ce trece pe sub „Turnul Pelerinului”. Ca să ajungem mai repede în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
puse în țepușe și fripte la flacără. Nu credem că are rost să insistăm asupra unui fel de mâncare atât de „elaborat“, la fel precum nu vom polemiza în legătură cu includerea într-o carte despre „bucate românești“ a unicelor, autenticelor „ouă răscoapte“, a căror paternitate ar trebui să și-o fi asumat un personaj din benzile desenate ale copilăriei noastre, preistoricul Rahan, care, într-un episod publicat în revista Pif, uită niște ouă în cenușa fierbinte a focului și, astfel, inventează preparatul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
odată a aceluiași autor. Ele dau măsura capacității de invenție mimetică a stilului lui Caragiale și a talentului său de a caracteriza în maniera idilico-sentimentală specifică sămănătorismului: Fata mamii Ilinchii era bălană, plăviță, cu părul galben-auriu ca spicul grâului copt, răscopt, tocmai cum e bun de secerat, cum e pâinea a bună de mâncat și-i place puiului golaș de pitpalac să-l ciugulească și să-l înghită pe nemestecate în gușa lui îmbrăcată în puf bogat, moale și dulce. Smărăndița
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
toate voile. Bătrânul Toma, în dorul babei lui, Lina și a nurorii lui, Axinia, își concentra toată ființa lui, fetiței bălăioare, cu ochi albaștri ca sineala... Când, din întâmplare, bunicul o supăra... atunci ea își lungea buzele roși ca piersica răscoaptă, și albăstrimea ochilor ei se întuneca. ...Anuca se dezvolta și creștea văzând cu ochii... Era o fetiță de șapte ani, și arăta mai mult de zece... bălaie, înăltuță, subțirică, cu tenul auriu, cu pomeții ușor trandafirii, cu obrajii plinuți, cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
stau tâmplă lângă tâmplă, pun la cale parcă, soarta întregii lumi; cinstesc și se sfătuiesc întruna. Afară, pe toloacă, în bătătura crâșmei, tineretul joacă sârba de rupe pământul. În picioare doi lăutari smoliți, cu buze groase și vinete ca pruna răscoaptă, unul din scripcă și celălalt din cobză, cântă de-i trec sudorile. În jurul lor flăcăii încing o sârbă îndrăcită, de duduie pământul sub ciubotele lor. Fetele au flori de câmp și pamblicuțe colorate în păr, la gât cu șiraguri de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
patru tunuri antiaeriene. Acolo existau mai mulți iepuri decât șobolani cu coadă lungă. În orele libere mă voi fi retras în adânciturile dintre dunele de nisip și, ferit de vânt, voi fi mâzgălit versuri de toamnă în vreun jurnal. Măceșele răscoapte, plictiseala de zi cu zi, scoicile și Weltschmerz-ul, ovăzul culcat de vânt și o cizmă de cauciuc adusă de apă mă inspirau. Când ceața învăluia țărmul, suferința din dragoste era deosebit de ofertantă. Iar după furtuni, printre alge găseai bucăți minuscule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
celor periculoși pentru viața nouă, care înaintează, impetuos, pe făgașul croit de Partidul celor ce muncesc cu sârg, cu dârzenie și necontenit. Pași stingheri răsună sec în prundurile risipiturilor de zidării, de molozuri, de zdrobituri de cărămizi și de tencuieli răscoapte, foșnind uscat, ca niște zurgălăi de ceramică și zvonuri slabe cutreieră, într-o pânză de neliniște. Imaginația hiperactivă a lui Mircea adulmecă involuntar capriciile hazardului și un fior, zgrepțănându-i pe șira spinării, i se urcă în cârcă, pe labe veștede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
am o treabă! Cu o căznită diplomație, față de ambele echipe, apără spărtura din peretele cu tapet de mătase de asalturile bidonului de vopsea, apoi, după un supraelastic sfert de oră de joc, pe terenul cu prundișul acela clinchenitor de ceramică răscoaptă, care-i pudrase uniform hainele în cafeniu, făcându-le la fel cu vestoanele și pantalonii lui Bubă și compania, o rupse la fugă spre asfințit. Străbătu, gonind, un fel de curte interioară cu capace de fontă la gurile de canal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
înjurând cu furie“, împreună cu toată suita; și noi, laolaltă cu el. Să nu-l uităm nici pe Hasdeu, cu duduca lui din 1863; ar fi un sacrilegiu! Naratorul (un pasionat de biliard și fete nevinovate, dar și de mămicile lor răscoapte și ceva mai puțin inocente) pare dependent de leșinuri; un abonat la prăbușirile fizice ale victimelor sale, pe care le cerșește cu vorba și, când nu le obține pe calea naturală a intrigii, le provoacă cu săruri și chimicale. Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nerăbdare să aflu totul, să fiu pregătit. Nu mi-era frică nici de întuneric, nici de găluștile cu prune ale bunicii Aneta (o vreme, le ocolisem și eu, privind cu suspiciune învelișul aspru, poros, din care curgeau aburi, în contrast cu interiorul răscopt: pruna fierbinte, leșinată, parcă molfăită și scuipată la loc, care te păta cu violet pe gură). Apreciam caimacul (conținea calciu, mă dădăcise maică-mea că e bun). Nu renunțam la izmene, mai ales iarna (când te înțeapă prostata, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fin checului și îl face mai puțin sărat), focul slab îl împiedică să crească suficient. Se pot adăuga și lamele de ciuperci proaspete, înăbușite în unt până scad bine. Se pot pune doar 100 g măsline verzi și două ouă răscoapte tăiate de-a lungul în sferturi și așezate în mijlocul compoziției tot lungul formei. Gratin dauphinois INGREDIENTE: * 1kg de cartofi, * 50 grame unt, * 500 ml lapte, * 200 grame cașcaval/mozzarela, * 150 grame margarină (sau unt), * 400 grame smântână * două bucățele usturoi
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
în deschiderea lacomă a pleoapelor, inima ceasornicărea tainic roua în turnul de nervi. Fragedele fraude ale ploii, spolierile exhibate de cochiliile foștilor melci, cișmelele lui Sigmund Freud (picurând delicioase complexe ciobăneilor sosiți, virili, de pe Muntele Athos!), paingii ritoși, magaziile moi, răscoapte (pline de unelte gospodărești, stive de lemne tăiate fin cu briciul, lăzi putrede, doldora de vechi cărți școlare), da... magaziile atârnând în aerul după-amiezii, dovezile de izbândă-n celebrele lupte navale, rumegușuri și lămpi cu fitil, parfumul doagelor scorojite, fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
în obraji că te apuca.. o furnicătură. Avea o fața dulce și luminoasă ca o salcie înflorită primăvara... de ziua Floriilor. Cu părul, de culoarea castanei coapte, împletit într-o coadă groasă, sprâncenele frumos încondeiate, obrazul îmbujorat, buzele ca piersica răscoaptă,.. fata aducea cu dânsa un ușor parfum de primăvară. Atunci, mi-am învins timiditatea și am condus-o un „tur”, pe Lăpușneanu.. apoi la cofetărie.. Mi se părea că toată lumea se uita la noi și numai la noi.. A fost
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
moi..., ca o confirmare a unei fericite conviețuiri. Și În D-ale carnavalului În final se improvizează un supeu „cu butelci, pachete de mezeluri și franzele...”, aici petrecerea consfințind concilierea, consacrând triunghiurile amoroase. Coana Luxița la Moși mănâncă „trei ouă răscoapte, o căpățână de miel cu borș, niște stufat, prune cu carne, friptură la tavă și salată de castraveți, trei cincizecuri cu sifon” și o cafeluță, două litre de bragă, doi mititei, turtă dulce, trei gogoși prăjite În ulei, două limonade
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Îngrozește prin apetitul ei; Înainte de a se Înfățișa la rendez-vous, la berărie, unde o așteaptă „madam Georgescu a lui d. Mitică ceaprazarul și madam Petrescu a lui d. Guță de la minister”, tanti Lucsița „a dejunat așa de ușor: trei ouă răscoapte, o căpățână de miel cu borș, niște stufat, prune cu carne, friptură la tavă, salată de castraveți, trei cinzecuri cu sifon și o cafeluță.”. Însetată, coboară din tramvai și „bea una după alta două litre de bragă”, urcă, după imperiosul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]