405 matches
-
fost atrași de perspectiva unei vieți idilice pe insula Tahiti din Pacific și au fost indignați de presupusa cruzime a căpitanului lor. Optsprezece răsculați l-au izgonit pe căpitanul Bligh și pe majoritatea celor loiali lui pe o ambarcațiune mică. Răsculații s-au stabilit apoi în 1789, unii în Tahiti în 1789 alții pe insula Pitcairn, împreună cu băștinașii cu care se împrieteniseră. Vasul "Bounty" a fost ars pentru a evita detectarea și a preveni dezertarea. Descendenții unora dintre răsculați încă mai
Revolta de pe Bounty () [Corola-website/Science/321492_a_322821]
-
vărsare de sânge și aparent fără opoziție violentă din partea loialiștilor, cu excepția lui Bligh. Din cei 42 de oameni de la bord, în afară de Bligh și Christian, 18 s-au alăturat revoltei, doi au rămas pasivi, iar 22 au rămas loiali lui Bligh. Răsculații i-au pus pe Bligh, pe navigatorul vasului, doi marinari, ajutorul medicului (Ledward) și funcționarul vasului în barcazul lui "Bounty". Alți câțiva au preferat să se alăture lui Bligh în loc să rămână la bord, deoarece știau că cei ce rămâneau la
Revolta de pe Bounty () [Corola-website/Science/321492_a_322821]
-
au deturnat-o. "Pandora" a ajuns în Tahiti la 23 martie 1791. Patru dintre cei de pe "Bounty" au venit la bordul "Pandorei" la scurt timp după sosirea sa, și încă zece au fost arestați în câteva săptămâni. Acești paisprezece, atât răsculații cât și loialiștii sechestrați, au fost închiși într-o celulă improvizată pe puntea vasului "Pandora", pe care au poreclit-o în glumă „Cutia Pandorei”. La 8 mai 1791, "Pandora" a plecat din Tahiti, colindând timp de trei luni insulele de la
Revolta de pe Bounty () [Corola-website/Science/321492_a_322821]
-
improvizată pe puntea vasului "Pandora", pe care au poreclit-o în glumă „Cutia Pandorei”. La 8 mai 1791, "Pandora" a plecat din Tahiti, colindând timp de trei luni insulele de la vest de Tahiti în căutarea vasului "Bounty" și a restului răsculaților, găsind doar resturi plutitoare (inclusiv câteva vergi și o curte pe Insula Palmerston). Deplasându-se spre vest prin strâmtoarea Torres, "Pandora" a naufragiat pe un recif de corali (parte a Marii Bariere de Corali) la 29 august 1791. Vasul s-
Revolta de pe Bounty () [Corola-website/Science/321492_a_322821]
-
au lăsat la mal șaisprezece oameni în Tahiti în septembrie 1789, Fletcher Christian, opt alți marinari, șase tahitieni și 11 femei, dintre care una cu un copil mic, au plecat cu "Bounty" în speranța de a scăpa de Marina Regală. Răsculații au trecut prin insulele Fiji și Cook, dar s-au temut că vor fi găsiți acolo. În căutarea unui loc sigur, la 15 ianuarie 1790 au redescoperit Insula Pitcairn, care figura într-o poziție greșită pe hărțile Marinei. După ce s-
Revolta de pe Bounty () [Corola-website/Science/321492_a_322821]
-
a murit soția lui Jack Williams și acestuia i s-a „dat” o consoartă polineziană drept „înlocuitor”. În pofida eforturilor lui Fletcher Christian de a păstra pacea, polinezienii s-au revoltat. În 1793, a izbucnit un conflict pe Insula Pitcairn între răsculații de pe Bounty și tahitienii care i-au însoțit. Patru dintre răsculați (Jack Williams, Isaac Martin, John Mills și William Brown) precum și Fletcher Christian au fost uciși de tahitieni. Toți cei șase tahitieni au murit în luptele sporadice, unii de mâna
Revolta de pe Bounty () [Corola-website/Science/321492_a_322821]
-
Bounty și tahitienii care i-au însoțit. Patru dintre răsculați (Jack Williams, Isaac Martin, John Mills și William Brown) precum și Fletcher Christian au fost uciși de tahitieni. Toți cei șase tahitieni au murit în luptele sporadice, unii de mâna văduvelor răsculaților uciși și alții din cauza tovarășilor lor. Fletcher Christian a lăsat-o în urmă pe soția sa Maimiti și pe copilul lor Thursday October Christian (denumit uneori „Friday October Christian”). Au circulat zvonuri cum că Christian ar fi plecat de pe insulă
Revolta de pe Bounty () [Corola-website/Science/321492_a_322821]
-
în viață, Ned Young și John Adams (denumit și Alexander Smith), au preluat conducerea și a urmat o perioadă de liniște, până când William McCoy a înființat o distilerie și a inceput să fabrice o băutură alcoolică dintr-o plantă locală. Răsculații au început să bea în exces și au făcut viața grea femeilor. Femeile s-au revoltat de mai multe ori — bărbații „grațiindu-le” permanent (amenințând de fiecare dată cu execuția conducătoarelor următoarei revolte) — și unele dintre femei au acceptat să
Revolta de pe Bounty () [Corola-website/Science/321492_a_322821]
-
rapid și fără luptă controlul în Adapazari și Sabanca. Pe 26 mai, Ethem a intrat în Düzce, unde a dat ordin ca doi dintre liderii rebelilor căzuți prizonieri, (Berzeg) Safer și (Maan) Koc să fie executați. Un alt lider al răsculaților, (Maan) Ali, a reușit însă să fugă. După izbucnirea revoltei din Duzce, guvernul loialist a anunțat crearea unei noi armate, care să distrugă așa-numitele „Forțe Naționale”, ostile guvernului de la Constantinopol și loiale Marii Adunări naționale și lui Mustafa Kemal
Revolta lui Ahmet Anzavur () [Corola-website/Science/327015_a_328344]
-
în 1917, au scufundat USS Housatonic, iar SUA, aflată în izolaționism și neutralitate, a declarat război Germaniei. În 1917, în Rusia, economia se îndreptă spre colaps, iar orășenii sufereau de foame. Au izbucnit răscoale, iar armata a trecut de partea răsculaților. Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei a abdicat, iar bolșevicii conduși de Vladimir Ilici Lenin, au preluat puterea. După războiul civil dintre bolșevici și menșevici și după execuția familiei țariste, Rusia și-a schimbat numele în Uniunea Republicilor Sovietice
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
prezidențiale. Perioada tradițională în politica rusească postsovietică a luat astfele sfârșit. O nouă constituiție a fost aprobată prin referendum în decembrie 1993, care transforma Rusia într-o republică prezidențială. Reformele radicale au continuat în ritm susținut. Deși foștii lideri ai răsculaților din parlament au fost eliberați pe 26 februarie 1994, ei nu vor mai juca un rol politic activ în Rusia din acel moment. Deși parlamentul nou ales avea să se mai confrunte deschis cu guvernul, puterile legislativului fuseseră puternic limitate
Istoria Rusiei postsovietice () [Corola-website/Science/304023_a_305352]
-
fiscalitatea prea mare, revoltă condusă de Callatis susținută de traci, geți și sciți. Garnizoanele lui Lisimah au fost alungate, iar cetățile au încheiat un tratat de alianță. Lisimah îi învinge pe traci și sciți și asediază orașul Callatis. De partea răsculaților se află rivalul său, Antigonos, care se erija într-un protector al autonomiei cetăților grecești și trimitea o oaste pe uscat și o flotă. Callatis este înfrânt iar la întoarcere, Lisimah este atacat de odrisi în trecătorile din Balcani. În
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
izbucnirii răscoalei lui Shimon Bar Kokhba sau ea a fost o măsură de represalii după înăbușirea revoltei. O altă chestiune care îi preocupă pe cercetători este în ce măsură a avut succese această revoltă înainte de a fi reprimată de romani. Au reușit răsculații evrei să controleze Ierusalimul pentru o bucată de vreme, și dacă da, au izbutit să treacă la restaurarea Templului? Majoritatea cercetătorilor tind să creadă că rebelii nu au reușit să ajungă la Ierusalim, dar sunt și unii care sunt de
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
și dacă da, au izbutit să treacă la restaurarea Templului? Majoritatea cercetătorilor tind să creadă că rebelii nu au reușit să ajungă la Ierusalim, dar sunt și unii care sunt de opinia contrară, și unii care chiar sunt convinși că răsculații au restaurat templul, sau cel puțin altarul templului și au reluat acolo aducerea de jertfe. După reprimarea răscoalei lui Bar Kohba, autoritățile romane au interzis evreilor să se așeze la Ierusalim. Odată cu ordinul de la Milano (313) de proclamare a creștinismului
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
general de infanterie în 1783, la încheierea misiunii sale în zonă. Din 1787 până în 1791 a luptat într-un nou război ruso-turc (1787-1792), în cursul căruia a câștigat un șir de victorii. Suvorov a condus ofensiva victorioasă rusă împotriva lui răsculaților lui Kościuszko. Ecaterina cea Mare a murit în 1796, urmându-i pe tron (1796-1801) fiul ei Paul. Politica sa externă a împins Rusia într-o coaliție împotriva Franței în 1798, iar mai apoi într-o neutralitate armată împotriva Regatului Unit
Istoria militară a Imperiului Rus () [Corola-website/Science/307333_a_308662]
-
-i concedieze și să îi trimită din țară pe mercenarii în mare parte sârbi. Întreaga familie Brâncoveanu, împreună cu marele logofăt se afla la casele din București. În răscoală a murit Papa Brâncoveanu. Marele logofăt s-a putut salva plătindu-le răsculaților o mare sumă de bani, iar Constantin a fost salvat de slugi, care l-au substituit cu un copil de țigan. Un alt eveniment care a zguduit familia a avut loc în timpul domniei lui Mihnea al III-lea, care s-
Familia Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332425_a_333754]
-
ce urmau să fie parașutate. O singură comună va trece la acțiune: Bârsești. Un grup de țărani înarmați va reuși să îi oprească pe milițieni și pe activiștii comuniști. Dându-și seama de alerta falsă (din cauza inerției tuturor celorlalte sate), răsculații se vor refugia în pădure. Majoritatea vor fi prinși de Securitate, judecați și închiși. În septembrie 1950, în Munții Vrancei se ascundeau peste 100 de partizani. Gheorghe Corneliu se va sinucide în 1951, pentru a scăpa de următorii comuniști, iar
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
majore ale sale (cealaltă fiind bătălia de la Rignano), în fața contelui Rainulf al II-lea de Alife. În 1132, contele rebel Rainulf a adunat o puternică forță armată alături de aliatul său, principele Robert al II-lea de Capua din familia Drengot. Răsculații s-au grupat în dreptul orașului Benevento, care, deși credincios față de regele Roger al II-lea, s-a predat imediat. Roger, surprins de acest atac, și-a retras armata întorcându-se pentru a ataca Nocera, cel mai fortificat oraș din Principatul
Bătălia de la Nocera () [Corola-website/Science/328192_a_329521]
-
de Capua după Capua însăși. Retragerea peste Munții Apenini a fost surprinzător de rapidă, însă rebelii s-au mișcat cu aceeași viteză, pentru a intercepta armata regală la Nocera. Roger a reușit să distrugă unicul pod de deasupra râului Sarno. Răsculații, cu o rapiditate la fel de miraculoasă, au reușit să construiască un pod temporar și s-au deplasat pentru a preîntâmpina asediul Nocerei. Roger a fost nevoit să ridice asediul la sosirea armatei rebele, iar Rainulf de Alife a trimis 250 de
Bătălia de la Nocera () [Corola-website/Science/328192_a_329521]
-
primite una după alta." Roger însuși a încercat să le însuflețească, însă ele se aflau deja în retragere, fuga primelor două diviziuni creând panică asupra celorlalte. Regele a scăpat cu greu către Salerno, fiind păzit de numai patru cavaleri. Victoria răsculaților era astfel categorică. 700 de cavaleri au fost capturați, ca și 24 de baroni din trupele regale, alături de tabăra regală. Infanteria regală a suferit pierderi grele în deruta creată. Prada a fost imensă, potrivit atât simpatizantului cauzei rebelilor Falco de
Bătălia de la Nocera () [Corola-website/Science/328192_a_329521]
-
antecesorul lui Ioan în Comitatul Olanda), se afla în luptă împotriva flamanzilor pentru stăpânirea asupra Zeelandei. Ca urmare, el a solicitat sprijin din partea Franței împotriva flamanzilor. Trupele franceze i-au înfrânt pe flamanzi în 1300 și 1301. De asemenea, și răsculații din Zeelanda au fost înfrânți. Fratele lui Ioan, Guy d'Avesnes, a devenit episcop de Utrecht. Ca urmare, toți principalii adversari ai lui Ioan erau eliminați. Mersul evenimentelor s-a modificat dramatic după o răscoală a flamanzilor și înfrângerea armatei
Ioan al II-lea de Hainaut () [Corola-website/Science/328483_a_329812]
-
legales comites"” („juzi de drept”). Ultimele mențiuni despre ei sunt din anul 1467, când greavul Petrus a fost executat la Sibiu pentru acuzația de conspirație împotriva lui Matia Corvin. Greavii din Ocna Sibiului apar în documente ca și conducători ai răsculaților din anul 1277 care au asediat și distrus catedrala din Alba Iulia. Conform cercetărilor lui Oliver Velescu, acesta consideră că greavii din Ocna Sibiului își disputau de fapt supremația asupra aservirii mai multor localități din apropierea Sebeșului cu episcopul Transilvaniei. Mișcarea
Greav () [Corola-website/Science/314829_a_316158]
-
-se ca o fantomă. În confuzia creată ca urmare a superstiției marinarilor, Peters și Augustus, ajutați de Tiger, vor prelua din nou controlul asupra navei. Totul merge conform planului, iar în curând cei trei bărbați devin stăpânii navei "Grampus": toți răsculații sunt uciși sau aruncați peste bord cu excepția unuia, Richard Parker, pe care îl cruță pentru a-i ajuta să manevreze nava. Furtuna crește în intensitate, rupând catargul, sfâșiind velele și inundând cala. Toți patru reușesc să supraviețuiască prin legarea lor
Aventurile lui Arthur Gordon Pym () [Corola-website/Science/325705_a_327034]
-
sectorului evreiesc. În octombrie 1936 s-a încheiat prima fază a revoltei arabilor palestinieni, când la cererea în taină a lui al-Husseini, regii arabi au apelat la răsculați să înceteze actele de violență și să dea o șansă eforturilor diplomatice. Răsculații „au consimțit” să asculte de acest apel. La începutul lui noiembrie 1936 a sosit în Palestina Comisia Peel care, până la publicarea concluziilor ei în legătura cu chestiunea Palestinei, a ascultat mărturii de pe tot cuprinsul țării.Principalul purtător de cuvânt arab
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
Melus, care s-a răspândit rapid în alte orașe. Curcuas nu a trăit destul pentru a fi martorul deznodământului final al acestor tulburări, anume instituirea dominației normanzilor asupra întregului sud al Italiei. El a fost ucis într-o bătălie împotriva răsculaților de la sfârșitul anului 1009 sau începutul lui 1010.
Ioan Curcuas (catepan) () [Corola-website/Science/324453_a_325782]