233 matches
-
Richard Stites, Revolutionary Dreams: Utopian Visions and Experimental Life in the Russian Revolution, Oxford University Press, New York, 1989. Bibliografia bogată a acestei cărți pare să cuprindă cea mai mare parte a lucrărilor disponibile. Această interferență, se știe, nu este o răstălmăcire a doctrinelor liberalismului. J.S. Mill, al cărui statut de urmaș liberal al Iluminismului este indiscutabil, considera că Înapoierea este o justificare suficientă pentru a Încredința puteri autoritare unui modernizator. Vezi Ernest Gellner, „The Struggle to Catch Up”, Times Literary Supplement
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
văzut nevoiți să revină cu explicații asupra afirmațiilor formulate la 10 decembrie. Patru zile mai târziu, „Dreptatea“ publică un nou articol intitulat tot Reforma agrară și pâinea orașelor, arătând că prezentarea problemei în numărul din 10 decembrie dăduse naștere la răstălmăciri, care impuneau o serie de precizări. Azi producția grâului • scria autorul - nu este nicidecum amenințată de crearea micii proprietăți țărănești. Ea nu depinde decât de politica pe care o va promova statul pentru încurajarea acestei culturi și de posibilitățile ce
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
formării unor largi cercuri de cititori și nu unor persoane foarte cultivate. Pe lângă marele număr de date sigure, el ne oferă însă și tot soiul de curiozități, amestecă lucruri importante cu altele nesemnificative, informații false cu informații adevărate. Nu lipsesc răstălmăcirile și denaturările unor fapte datorate unei accentuate pigmentări cu întâmplări palpitante; însă există aici și informații interesante privitoare la Asia Mică și în special la Antiohia. Limbajul e destul de apropiat de vorbirea populară, analog cu cel folosit de contemporanul lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
publicație apărută la Paris în noiembrie 1948 și în mai 1949. Caseta redacțională lipsește, dar animatorii revistei sunt, conform mai multor mărturii, N. I. Herescu, Mircea Eliade și Virgil Ierunca (secretar de redacție). Editată pe fondul unei grave crize care vizează „răstălmăcirea tradiției noastre istorice, ponegrirea graiului, credințelor și culturii, nimicirea spiritualității noastre autentice”, într-un moment de „sincopă a literaturii și culturii românești”, revista se adresează românilor de peste granițe, pe care îi îndeamnă să păstreze vie legătura cu limba și cultura
LUCEAFARUL-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287874_a_289203]
-
informării unor largi cercuri de cititori și nu unor persoane foarte cultivate. Pe lîngă un mare număr de date sigure, el ne oferă tot soiul de curiozități, amestecă lucruri importante cu altele nesemnificative, informații false cu informații adevărate. Nu lipsesc răstălmăcirile și denaturările unor fapte, datorate unei accentuate pigmentări cu întîmplări palpitante; există însă și informații interesante privitoare la Asia Mică și în special la Antiohia. Limbajul e destul de apropiat de vorbirea populară, analog cu cel folosit de contemporanul lui Ioan
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
românilor în lucrarea Respundere desgurzătoare la cârtirea cea în Halle în anul 1823 sub titula Erweiss dass die Walachen nicht römischer Abkunft sind (1828), ce reia, cu unele detalieri și modificări retorico-stilistice, o versiune latinească din 1827. Pentru a combate răstălmăcirile cu substrat politic ale adversarului Sava Tököly, care susținea originea slavă a românilor, pledează cu argumente logice și temeinice informații istorice, etnografice și filologice, în favoarea romanității (pure, consideră el) și a continuității poporului român. Lucrările lui istoriografice, ce se inspiră
BOJINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
câștigătorii concursului de debut al Editurii Cartea Românească, manuscrisul premiat fiind publicat în 1981, sub titlul Înfrângerea somnului. Va fi urmat de alte volume de poezie - Soarele-Lup (1984), Ființa de vis (1989), Agenția de eufemisme (1995), Sinucigași de lux (1996), Răstălmăcirea jocului (1998) ș.a., dar și de romane - trilogia alcătuită din Pelerinul de cenușă (2000), Conspirația vagabonzilor (2001) și din Crematoriul de suflete (2003), ori de proză scurtă - Cantina cu cearcăne (2003) ș.a. S. a tradus foarte mult din scrierile unor
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
de l’exil intérieur, Bruxelles, 1994; Agenția de eufemisme, Iași, 1995; Francofonia - o punte a sincerității, Oradea, 1996; Îngerul cu arcadele sparte - L’Ange aux arcades brisées, ed. bilingvă, Oradea, 1996; Sinucigași de lux, Timișoara, 1996; Orbita melancoliei, Timișoara, 1997; Răstălmăcirea jocului, Iași, 1998; Wortwunde, tr. Christian W. Schenk, Kastellaun, 1998; 11 fante, zi-i despre dialogul edenic, Chișinău, 1999; Cu siliconul în bandulieră, Botoșani, 1999; Pelerinul de cenușă, Iași-Chișinău, 2000; Autoportrait avec blasphème - Autoportret cu blestem, ed. bilingvă, Amay (Belgia
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
apare și un personaj - același în aproape toate schițele -, Ahile Bilă (uneori Ahilebilă, Ahile sau Ahile B.), cu numele decalchiat după al lui Bulă, figură populară a bancurilor citadine înainte de 1989. Acesta este un ins mucalit, iubitor de șotii și răstălmăciri ale înțelesurilor vieții, făcând totul cu nonșalanța unei naivități ce lasă impresia imbecilității. U. sancționează astfel moravuri, atitudini, persoane, metehne specifice societății „constructoare a socialismului”. El însuși își expune „programul”, neezitând să se autoridiculizeze în Ce față (în loc de prefață), din
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
pragul polemicii de idei, până la insulte, falsuri și mistificări, îndreptate împotriva unor instituții și personalități din România. Denaturarea realității apare în articole ca Părintele Șaguna, Basme științifice (o ironie ridicolă la adresa Chestionarului istoric al lui Nicolae Densușianu), 1848. Liberalism. Reacționarism (răstălmăcire a trei scrisori expediate de C.A. Rosetti și N. Bălcescu lui Ion Ghica, aflat în exil la Constantinopol, extrase din Amintiri din pribegia după 1848), dar mai ales Țăranul nostru și țăranul mizeriei (scoatere din context tendențioasă și falsificare
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
intelectual preocupat de precizie, disocieri, sinteză, dar și pentru construcție și orizonturi ample. Este originală viziunea filologico-istorică asupra manipulării imaginii lui Vlad Țepeș în lumea germanică - și mai târziu în tot Occidentul - prin versiunea Dracula, într-o lucrare de imagologie: Răstălmăcirea lui Țepeș (1992). Micromonografia Panait Istrati și Kominternul (1994) abordează, cu instrumentele sociologiei literare, o miză interzisă anterior: cauza „morții civile” a lui Panait Istrati, dictată de Komintern. „Adio, domnule Maiorescu!” (1995), la origine lucrare de doctorat, urmărește posteritatea criticii
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
Vocație și aspirație, București, 1973; ed. 2, București, 2002; Pădurea de simboluri, București, 1973; Arhipelag de semne, București, 1975; Lecturi și rocade, București, 1978; Interviuri neconvenționale, București, 1982; Exactitatea admirației, București, 1985; Fiii risipitori. Noi și secolul XIX, București, 1988; Răstălmăcirea lui Țepeș. „Dracula”, un roman politic?, București, 1992; Panait Istrati și Kominternul, Galați, 1994; „Adio, domnule Maiorescu!” (Evoluția criticii socialiste. 1880-1980), București, 1995; Vlad Țepeș Drăculea, București, 1995; Despre Ion Creangă, Craiova, 1996; Scriitorii de la miezul nopții, Galați, 1996; Un
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
pe cale logică: ea se ivește în mijlocul confruntării interumane și în inabilitatea de a întreba: „Ce trebuie făcut pentru ca noi să putem să comunicăm, să gândim și să acționăm pe căile stabilite?”. După Smith, rostul interpretării nu este regresul infinit, autoflagelarea, răstălmăcirea sau relativizarea; dar libertatea umană își găsește, în aceste momente, „lumina”, identitatea, demnitatea etc.; sunt momente în care fiecare își poate povesti necazurile și poate susține că sursa lor este un anumit mod de a vedea lucrurile. „Imaginația hermeneutică” (hermeneutic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Smith, un rol important. Ea poate problematiza hegemonia culturii dominante în termeni de angajare și transformare. După D.G. Smith (1991), discursul fenomenologic conferă hermeneuticii un caracter politic. El sugerează, subtil, că hermeneutica ar putea fi folosită pentru „manipulări benefice” prin răstălmăciri de sensuri și „îndrumări ideologice” ale conștiinței sociale. Fenomenologia este, după Smith, în mod explicit, politică. Aplicarea ei și a hermeneuticii în școală are, de asemenea, mobiluri politice. Cu ajutorul lor, „pedagogia este însărcinată să mobilizeze conștiința socială a studenților pentru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acestor concluzii circumspecte, conducerea Ministerului Educației și Învățământului a luat hotărârea întreruperii contactelor cu N. Stoian. După un an, conducerea superioară de partid a trecut la „valorificarea” în mod propriu a sarcinii de serviciu din ianuarie 1981, recurgând la mistificări, răstălmăciri politico-ideologice, invective grotești și umilitoare. La protestul hotărât al cercetătorilor, care au prezentat documente dovedind că sarcina venise chiar din partea Cancelariei CC, Comitetul Politic Executiv a răspuns cu represalii extreme: printr-o hotărâre în 6 puncte, a desființat Institutul, organizația
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din timpul Războiului de Secesiune: „Nu poți condamna pe cineva la moarte pentru că este laș, tot așa cum nici cocoșatul nu poate fi făcut vinovat de cocoașa pe care o poartă”. Comunismul a provocat frica în primul rând prin sacrificarea „adevărului” - răstălmăcirea percepțiilor prezentului și ale trecutului era tehnica de bază și orice putea fi folosit împotriva ta. Tocmai acest mod de „prelucrare răstălmăcită a trecutului” de atunci trebuie evitat în viitor. Cum nu te poți feri de tot ceea ce te înconjoară
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la o perspectivă infantilă în sesizarea realului - se păstrează și aici: starea de convenționalitate previzibilă în care funcționează adultul, matricea de locuri comune în care el se mișcă nu sunt asimilate ori, dacă sunt, fenomenul se produce ca distorsiune, ca răstălmăcire, ca deviere. Literatura lui P. vine dintr-o conștiință autoprogramată să coboare în acea stare ingenuă a limbajului în care logica se frânge și se reformulează după legi străine ei - legi familiare însă poeziei. În ceea ce privește sursele, o referință elocventă și
POPESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
generației lui Mircea Eliade. Defectul unui astfel de raționament provine din considerarea à la lettre a textelor din Teze și antiteze și îndeosebi a eseului Amintirile colonelului Grigore Lăcusteanu și amărăciunile calofilismului. De altminteri, chiar P. a semnalat confuzia și răstălmăcirea sensului specific al viziunii sale despre autenticitate: „În genere tinerii scriitori care au adoptat-o au asimilat-o cu jurnalul, cu povestirea la persoana întâi, cu acel eu care dă punctul de reper și coordonare momentelor unei povestiri. S-a
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Flacăra”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Rampa”, „Cuvântul femeilor”, „Cuvântul liber” și sporadic la multe altele. Semna (folosind uneori pseudonimul Dim. Șerban) rubrici ca „Poezia”, „Cronica literară”, „Mișcarea literară”, „Cronica teatrală”, „Carnetul meu”, „Însemnări”, „Pentru dumneata scriu, doamnă”, „Răstălmăciri”, publicând sute de texte. Publicistica se remarcă prin libertatea de spirit în abordarea unor subiecte dificile, prin distincție și intelectualitate. Mai importante par a fi cronicile dramatice, adunate parțial în volumul Vreau să trăiesc (1983), în care insistă asupra necesității
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
monastice obsedate de numerologia canoanelor penitențiale. Fără să știe, mulți păstori de suflete au adoptat și în Biserica Răsăriteană psihologia calvinistă a vinei și doctrina augustiniană despre păcatul originar (un concept greu de găsit la Părinții greci), contribuind astfel la răstălmăcirea sensului ontologic al pocăinței. Sufocată de cazuistică și de sentimentul terorii în fața lui Dumnezeu, conștiința morală a atâtor creștini suferă de o veritabilă crucifixație, fără să-și mai amintească de binecuvântările Învierii, în lipsa cărora patima Domnului nu poate fi înțeleasă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
libertatea, începând cu Platon. Pesimismul justificat al lui Popper, care scria Societatea deschisă și dușmanii săi sub impactul regimurilor totalitare (cel puțin ca intenție) de la jumătatea secolului trecut, a dus - astăzi o știm mai bine - la exagerări și chiar ocazionale răstălmăciri ale textelor pe care le acuza de a fi inspirat totalitarismul modern: traducerile propuse de el pentru multe pasaje din Platon sunt tendențioase; pasajul din Legile dat ca exemplu de „proto-totalitarism” la începutul Societății deschise se referă, de fapt, la
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
contemplative, fără contorsiuni agonice. Dominanta eseisticii lui A. o reprezintă teatrul. Pariul teoreticianului, care se lasă uneori pradă unei beții a conceptelor, este acela de a desluși înțelesurile ținând de „gestul spiritual al artei”, care se dovedește în esență o „răstălmăcire a gândului naturei”. În interviuri și în articole, își mărturisește preferința pentru „teatrul creator” și, legat de aceasta, pentru „teatrul sintetic”, blamând „elucubrațiile” avangardei, la fel ca și drama burgheză, străină de „simbol”. A făcut și critică dramatică, de asemenea
ACTERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
află nici el pe primul plan al cărții. (Ă). Iată, deci, că nuvela tov. Preda ne oferă, În ciuda intențiilor autorului, În ciuda orientării tematice juste, În ciuda efortului de cuprindere a realității, o abundență de fapte care reprezintă o falsă oglindire, o răstălmăcire dăunătoare a realității. (Ă). Dar o discuție cu larga participare a criticilor și scriitorilor În jurul acestei cărți Îi va fi de cel mai mare ajutor tov. Preda. Să nu uităm Îndemnul partidului care, În salutul adresat scriitorilor, Îi cheamă să
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la Teatrul Național din București în stagiunea 1944-1945. Într-o textură impregnată de livresc, piesa e construită în jurul unor stări obsesionale. Bun prieten cu Cezar Petrescu, B. semnează împreună cu fecundul prozator înjghebarea dramatică Pârjolul (1954), o evocare, cu îngroșări și răstălmăciri, a răscoalei din 1907. „Poemul dramatic” Cântec pentru partid (1961), preamărind imnic „realizările” regimului comunist, nu-i decât o tristă mostră de conformism. O biografie romanțată este George Vraca (1967). Cu Radu Tudoran, B. traduce, în 1959, Călătoria unui naturalist
BONDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
s-a putut dispensa nimeni până acum. - Da, dar sunt legi; trebuie respectate ca atare; eu vorbesc, însă, de situația în care am fi puși să judecăm în afara legii, mimând existența acesteia, forțând interpretări voite de ei, poate chiar până la răstălmăcire. - Așa ceva nu se poate. - Dar acolo se va ajunge dacă-l scoți pe judecător din locul lui în bătaia vântului; statul devine absolutist, nici un control nu-l mai stânjenește, iar justiția anihilată. Mai mult chiar - și asta e treapta cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]