2,118 matches
-
orice păcat, că nu va lăsa în Israel nici cea mai mică pată; că ar fi cel mai groaznic păcat și cea mai mare mîrșăvie precum și contradicția cea mai învederată ca DUMNEZEU să fi trimis pe mesia pentru a fi răstignit. " Că poruncile Decalogului fiind desăvîrșite, orice nouă misiune ar fi fost cu totul zadarnică. "Că legea mozaică nu a avut niciodată un înțeles mistic. " Că ar însemna să înșeli oamenii spunîndu-le lucruri ce ar trebui înțelese într-un sens diferit
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
care au transpus pe corzile instrumentului autenticitatea morală a dezgustului și a revoltei sale. Lira n-a tăcut în mijlocul armelor, ci a devenit, în răstimpuri, ea însăși o armă: "Tu ai fost crucea mea/ Înaltă, subțire,/ În stare să mă răstignească/ Grindă pe grindă./ Eu am fost crucea ta/ Copilărească,/ Răsfrîntă-n oglindă" (Două cruci). Ruga poetei a fost în sensul unei solidarizări cu mulțimile năpăstuite: "Ajută-mă să plîng și să mă rog,/ Să îmi privesc destinul inorog/ Cu steaua-n
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
orizonturi noi care puneau în evidență sau care îngăduiau apariția de noi realități spirituale și culturale (...) Lucrul s-a petrecut la fel cu critica aplicată ereziilor 79. Autorii patristici au criticat pe larg și iudaismul, pentru că acesta a osândit și răstignit pe Iisus Hristos, pentru că a respins creștinismul și a interpretat strâmt Legea. Mintea iudeilor era slabă precum ochii Liei80 și răpusă de poftele trupului 81, așa încât deși aveau Legea, ei au atins culmea stupidității renegându L pe Dumnezeu cel adevărat
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
competitiv, inteligența poate deveni dureroasă, precum un mușchi suprasolicitat. * Inteligența conține o trăsătură atletică. * Pentru a da constant impresia de "inteligență", trebuie să te dai, mai mult ori mai puțin, în spectacol. Histrionismul implicat în ceea ce numim imaginea "omului inteligent". * Răstignit pe o glorie falsă. Răstignit pur și simplu pe glorie. * Are o inteligență pe care o percepi la nivelul simțurilor, ca un gust plăcut, ca un parfum. * Aidoma peștilor, temele mari le înghit deseori pe cele mici. * Pascal avea dreptate
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
precum un mușchi suprasolicitat. * Inteligența conține o trăsătură atletică. * Pentru a da constant impresia de "inteligență", trebuie să te dai, mai mult ori mai puțin, în spectacol. Histrionismul implicat în ceea ce numim imaginea "omului inteligent". * Răstignit pe o glorie falsă. Răstignit pur și simplu pe glorie. * Are o inteligență pe care o percepi la nivelul simțurilor, ca un gust plăcut, ca un parfum. * Aidoma peștilor, temele mari le înghit deseori pe cele mici. * Pascal avea dreptate. Dragostea raționează prin dragoste, ura
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
și în pasaje încă mai elocvente: "mașinile de morgă deșertau sacii de plastic pe caldarîmurile reci pe admiterea mea la medicină/ pe zilele lungi pînă seara printre cadavre reactanți/ chimici și modele fiziologice de excitare electrică a picioarelor/ de broască răstignite pe greața insuportabilă/ adevărați actori profesorii de la medicină defulîndu-se/ profesorul de anatomie prin sălile de disecție ca o stafie tragi-comică/ gen Vittorio de Sica". Ori: "bolnavii trebuie să fie cuminți ordonați/ să își aducă medicamente de acasă/ lemne de foc
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
prilejul să citească localnicilor capitole întregi din Sfânta Evanghelie după Ioan. În câteva zile, reuși să citească tot manuscrisul. Cele citite îi captivară mult de tot pe locuitorii cetății, dar cel mai mult îi uimi minunea că Isus, după ce fusese răstignit, înviase a treia zi. Era o veste nemaipomenită pentru ei! - Și ce trebuie să facă un om ca să poată învia după ce moare? întrebau ei. - Trebuie să se pocăiască, să aibă credință în Isus Hristos, cel care a zis „Eu sunt învierea
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382744_a_384073]
-
unii se autoflagelează în numele unui Isus tragic și cosmopolit alții își lovesc frunțile de nu știu ce ziduri ale plângerii crezând că sunt auziți scarabeul rămâne simbolul heraldic al lui Dumnezeu poți crede calendarul mayaș s-a oprit demult ca o pasăre răstignită în zbor noi încă ne mai facem iluzii colorăm cerul cu artificii și desfacem sticlele cu șampanie ne urăm ”la mulți ani” în numele unor ani ipotetici care sunt tot mai puțini of, Doamne întoarce-ne încă o dată în lut sau
AN NOU de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382775_a_384104]
-
pom al vieții, din mijlocul Raiului. Ea definește și caracterizează tot timpul celor 40 de zile și conduce la Sfânta Înviere. Astfel, vremea postului este un timp răstignit care duce la Învierea lui Iisus Hristos. Până ca Mântuitorul să se răstignească pe cinstitul ei lemn, Sfânta Cruce a fost un obiect de tortură. Chiar și după Răstignire și Înviere, cu toate semnificațiile pe care le-a dobândit ulterior în creștinism, Sfânta Cruce rămâne și un obiect material. De ce, atât în rugăciunile
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
închinate Sfintei Cruci, Biserica i se adresează ca unei persoane? Biserica Ortodoxă nu desparte pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos de Crucea Sa, devenită prin Înviere altar de jertfă veșnică, și nici nu desparte raționalist Crucea de Iisus Iisus Hristos cel răstignit pe ea. În lumina Învierii, slava Crucii pătrunde umanitatea și cosmosul. De aceea, Biserica i se adresează ei ca unei persoane. Nu este vorba aici despre un antropomorfism ori personalizarea unui obiect, ci Biserica se roagă, știind că, pentru veșnicie
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
cel răstignit. Acesta este și temeiul expresiilor de genul: "Bucură-te Cruce, păzitoarea creștinilor!", din Acatistul Sfintei Cruci. Crucea cuprinde într-adevăr esența teologică a persoanei umane în unirea ei cu Dumnezeu. Ea este verticalitate smerită, orizontalitate extinsă, spațiu cruciform răstignit pe temporalitatea creată, centru al lumii prin jertfa pe ea a Cuvântului lui Dumnezeu. Ea este locul întâlnirii dintre moarte și viață, dintre timp și veșnicie, durere mântuitoare, slavă tainică purtătoare de viață. Prin Cruce, postul se cinstește, înfrânarea strălucește
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
Pentru toți inocenții care suferă, au suferit și vor suferi în timpul vieții lor pământești, răspunsul nu este unul verbal, ci este unul scris cu sânge. Este Crucea lui Iisus Hristos. Oamenii trebuie să-și aducă aminte că Cel care este răstignit și moare pe Crucea Golgotei este Unul din Sfânta Treime, Însuși Fiul lui Dumnezeu. Dumnezeu, prin Iisus Hristos, se unește cu omul în mod integral. Se unește cu el până la moarte, se coboară până la iad, pentru a-l ridica din
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
aceea, la Paști cântăm: "Cu moartea pre moarte călcând". Dumnezeu - Omul răstignit este Același cu Dumnezeu - Omul înviat. Crucea face să irumpă în inima creatului, în inima existenței noastre o forță dumnezeiască, o viață mai puternică decât moartea. Dumnezeu se răstignește pe tot răul lumii pentru a ne deschide căile Învierii. El sfărâmă porțile morții și ale iadului, sfărâmă veșmântul răutății acestei lumi, dăruindu-ne prin Jertfă și Înviere lumina și bucuria vieții celei veșnice. Crucea este, potrivit lui Nichifor Calist, îndulcirea
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
revarsă razele cele luminoase ale Învierii lui Iisus Hristos". Care este relația dintre Cruce și Înviere și cum trebuie să înțelegem această relație, astfel încât să facem din crucea personală drum spre învierea noastră? Sărbătoarea Cinstitului Lemn pe care a fost răstignit Domnul nostru Iisus Hristos, Împăratul veacurilor, este așezată în inima postului, în a treia duminică a Postului Mare, pentru a arăta că această perioadă de înfrânare este o răstignire interioară a Bisericii, pentru a primi slava și lumina Învierii. Sărbătoarea
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
a arăta că această perioadă de înfrânare este o răstignire interioară a Bisericii, pentru a primi slava și lumina Învierii. Sărbătoarea Crucii este un praznic ceresc în care îngerii împreună cu oamenii înconjoară duhovnicește Lemnul cel sfânt pe care s-a răstignit Iisus Hristos. Crucea este ținta și lumina postirii Bisericii, frumusețea jertfelnică a lui Dumnezeu și slava tainică a Învierii. Biserica Mântuitorului Iisus Hristos este Crucea iubirii sale răstignite, extinsă peste spațiu și peste veacuri în așteptarea Învierii universale. Ea este
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
Herod, după cum se spune în Toldos Jeschut și în Talmud. Evangheliile voastre, spunea el, nu au fost scrise la începutul celui de-al doilea secol al vostru, și nu sunt autentice precum Talmudul nostru. Noi n-am putut să-l răstignim pe cel despre care ne vorbiți de pe vremea lui Herod, tetrarhul, deoarece pe atunci nu aveam dreptul paloșului; noi nu puteam să-l răstignim deoarece această pedeapsă nu era în folosința noastră. Talmudul nostru arată că cel ce pierea sub
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
secol al vostru, și nu sunt autentice precum Talmudul nostru. Noi n-am putut să-l răstignim pe cel despre care ne vorbiți de pe vremea lui Herod, tetrarhul, deoarece pe atunci nu aveam dreptul paloșului; noi nu puteam să-l răstignim deoarece această pedeapsă nu era în folosința noastră. Talmudul nostru arată că cel ce pierea sub domnia lui Jane era osîndit să fie ucis cu pietre. Nu putem crede în evangheliile voastre cu atît mai mult decît pretinsele scrisori ale
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
Jurilovca. Morunul, ca nuvelă... fragment... (de roman). Ideea ispășirii păcatelor. cu mîncăruri aduse de lipoveni. Păcatele se iartă în raport cu valoarea darului, - noi îi zicem pomană. Un pescar aduce un morun imens. Cu încă trei inși îl bat în cuie, îl răstignesc de poarta de lemn a bisericii atît de colorată... (Biserica veselă)... Morunul atîrnă cu capul în jos, capul avînd aspectul unei torpile gata să fie expediată. A fost prins mai demult și ținut într-un iaz, anume, în vederea praznicului. Trebuie
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
toate prigoanele... Totul e să fii prigonit, - mai zicea veterinarul cinic și învățat din cauza singurătății în care trăia - adică să ai motiv; că p-ormă credința vine de la sine. Aveam înainte - dacă mai era nevoie - în fața bisericii și a morunului răstignit pe poarta înaltă de lemn, dovada că puritatea, orice fel de puritate, credința definitivă în ceva, mergînd pînă la jertfă, le sprijină totdeauna și le întăresc represiunile... * * Ilvi nu știa carte. Așa că recita pe de rost ce scria în ceaslovul
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
pace, la bună înțelegere, la iubire. Făcând semnul Crucii, ea ne ocrotește de cele rele, alungă duhurile potrivnice și dobândim binecuvântarea lui Dumnezeu. Îndemnul Mântuitorului de a ne lepăda de noi înșine și de ne lua Crucea înseamnă a ne răstigni orice patimă, orice păcat sufletesc și trupesc, ca să-L putem urma pe Hristos. Preot HORIA ȚÂRU loto-prono Lista privind valoarea unitară a câștigurilor la: PRONOSPORT din 23 martie 2003: cat. I (13 rezultate) - 1 var. 25% a 167 773 500
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]
-
Hristos a înviat! Învierea Domnului Hristos a înviat cu același trup cu care a fost răstignit și îngropat, dar devenit acum preamărit și strălucitor, care se putea face văzut și nevăzut, ori, cum spunea Sf. Ioan Damaschin († 749), cu un „trup îndumnezeit“, în înțelesul că nu mai avea nici o trebuință materială, nu mai suferea dureri, nu
Agenda2003-17-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280934_a_282263]
-
Vinerea Mare, cunoscută și sub denumirea de Vinerea Paștilor, Vinerea Seacș sau Vinerea Patimilor, este zi de doliu pentru creștinii din întreaga lume, pentru că în această zi a pătimit și a fost răstignit Iisus Hristos. Denumirea de Vinerea Paștilor este legată de faptul că este ultima zi de vineri înainte de sărbătoarea Învierii; Vinerea Seaca, pentru că foarte mulți creștini aleg să țină post negru în această zi; Vinerea Patimilor pentru că în această zi Iisus
Tradiţii şi superstiţii în Vinerea Mare () [Corola-journal/Journalistic/26642_a_27967]
-
este legată de faptul că este ultima zi de vineri înainte de sărbătoarea Învierii; Vinerea Seaca, pentru că foarte mulți creștini aleg să țină post negru în această zi; Vinerea Patimilor pentru că în această zi Iisus Hristos a pătimit și a fost răstignit pe cruce, iar denumirea de Vinerea Mare se leagă de Săptămâna Mare, ultima săptămână dinaintea sărbătorii pascale. Vinerea Mare, în toate bisericile și riturile creștine din lume, este singură zi în care nu se oficiază slujba Liturghiei, deoarece liturghia însăși înseamnă jertfă
Tradiţii şi superstiţii în Vinerea Mare () [Corola-journal/Journalistic/26642_a_27967]
-
în provinciile cu același statut precum cel al Iudeei. Astfel, încheierea judecății relatată în Evanghelia după Marcu „Și Pilat, vrând să facă pe voia mulțimii, le-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus, biciuindu-L, L-a dat să fie răstignit” (Marcu 15, 15) corespunde unei hotărâri rezultate dintr-o asemenea procedură în care judecătorul trebuia să stabilească în același timp pedepsibilitatea, culpabilitatea și fixarea pedepsei, așa cum evocă și textul evanghelic mai sus citat. Crucificarea Dreptul roman al timpului cunoștea și
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
iar cel al lui Iisus, pare a fi fost primul la ordine, pe lista acelei zile. În arestul pretoriului din Palatul lui Irod se mai aflau depuse cel puțin alte 3 persoane (Baraba și cei doi tâlhari care vor fi răstigniți alături de Iisus). Dintre toate cauzele aflate pe rol însă, cea a lui Iisus avea un caracter special, deopotrivă prin natura acuzațiilor aduse și modul de sesizare a instanței, respectiv de către „căpeteniile iudaice”, fapt care îi acorda întâietate în cercetare și
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]