1,324 matches
-
de a degrada, a schimonosi durerea. Ce distanță axiologică uriașă între Guernica și tabloul lui Mathias Grünewald, Răstignirea de pe Catapeteasma de la Issenheim, muzeul Unterlinden din Colmar! Suferința este o stare cosmică, și nu temă pentru un experiment pictural voit ultramodern. Răstignirea de la Issenheim pe de o parte, zguduie, bulversează ca viziune, iar pe de altă parte, uluiește ca întruchipare artistică a durerii atroce. Și câtă nobilă suferință în tablourile unui iluminat modern, Georges Rouault, începând cu Bătrânul clown și sfârșind cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Siegmund Freud, Sodoma și Gomora lui Marcel Proust, mărturia licențioasă, într-o frază unică pe zeci de pagini, la sfârșitul cărții Ulise a lui James Joyce ș.a.). Iar adorarea lui Iahve, zeu exclusiv al unui singur popor, va culmina cu răstignirea lui Iisus, cel care avea să proclame iubirea universală, replică la otrăvirea de către Greci a lui Socrate, cel ce instaurase rațiunea universală. Simbolul imposibilității de a evita jertfirea umană culminează pe muntele Ghetsemani, moment tragic condamnat de diverși poeți, precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a unei tendințe, a unei mode. Dă impresia că scrie ca să-și facă sieși o plăcere - și cred că și-o face. îl interesează prea puțin dacă textele lui se vor solda cu o baie de elogii sau cu o răstignire. L-a scărmănat X? Peu importe! L-a lăudat Y? La même chose. Dan Alexe scrie în temeiul unei înzestrări formidabile, al unei culturi aspirate pe toate canalele și al unei pofte năvalnice, aproape car nale, de-a face literatură
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
lumea ta, prăfuit, ciufulit, te trezești sprijinit de un copac, cu șevaletul alături, în cazul meu, iar pe pânză se vede Golgota și n-ai cum să le spui celor care trec pe lângă tine că a fost cutremur mare după răstignire și că Matei avea dreptate. N-ai cum, fiindcă nu te crede nimeni. Dacă ți-aș spune că am asistat la răstignirea lui Isus și că Mel Gibson n-a exagerat cu Patimile, ce-ai zice, amice? Te-ai uita
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
și n-ai cum să le spui celor care trec pe lângă tine că a fost cutremur mare după răstignire și că Matei avea dreptate. N-ai cum, fiindcă nu te crede nimeni. Dacă ți-aș spune că am asistat la răstignirea lui Isus și că Mel Gibson n-a exagerat cu Patimile, ce-ai zice, amice? Te-ai uita la mine cruciș, așa cum s-au mai uitat și alții? N-ar fi de mirare... Vru să-i spună aș zice că
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
-și, o luă pe fata de creștin de mâini, o privi În ochi și-i zise: -Adevărat a Înviat! OUĂLE ROȘII (altă variantă) Domnul nostru Iisus Hristos a spus tuturor că după ce va bea cupa cea amară a patimilor, după răstignirea cea cumplită, va Învia din morți În cea de a treia zi.De aceea, oamenii cei răi, care nu-l iubeau, au pus o pază la sfântul mormânt, câțiva soldați romani, ca nu cumva să-L fure careva și să
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Ca două spaime împietrite, Nici porțile-nchisorii, când În urmă-i s-au închis cumplite, Nici mâinile atât de reci, Nici norii, plutitoare turmă, Nici pașii lui, pierind pe veci, Și nici cuvântu-i de pe urmă.... 4 mai, 1940 X RĂSTIGNIREA Nu mă boci, maică, Cum zacu-mi în raclă. 1 Ceas nalt slăvit-au îngerii cei repezi, Și prins-au ceru-n foc a-mboboci. El Tatălui i-a spus: "De ce mă lepezi?" : Iar Mumei sale: " O, nu mă boci
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
care, cu doar cîteva zile în urmă, îi pictaseră în atitudini hieratico-marțiale pe demiurgul din Primăverii și pe îngereasa lui azurie, ca în viziunile celeste ale lui Bălașa, s-au trezit robotind din greu la urcușuri pe Golgota și la răstigniri. În aceste condiții, cel care și-a propus declarat salubrizarea acestei zone de aluviunile subculturii, de vulgaritățile oportuniste și dencontinentele gesticulații sterile a fost pictorul Sorin Dumitrescu. Pe fondul și în prelungirea grupului Prolog, el a înființat Fundația Anastasia, în
Cinci decenii de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8949_a_10274]
-
pe furiș") cu "a face cu ochiul" (a clipi pentru a face un semn discret cuiva). Că acesta din urmă a fost sensul avut în vedere o confirmă micul fragment din Jurnalul fericirii, utilizat ca Motto de Adrian Mureșan: "Actul răstignirii a fost atât de serios, de autentic și total, încât până și apostolii și ucenicii erau convinși că spânzuratul de pe lemnul dein mijloc nu va învia. Să le fi făcut Hristos de pe cruce semn cu ochiul alor săi spre a
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
acum, spuneam/ Și strîngem din dinți.// Făclii uriașe ies din catacombe,/ Multe nu vor mai ieși nicicînd./ Noi ziduri amenință zarea,/ Zidurile din noi sînt cumplite.// Aceiași cameleoni, alte culori,/ Lupta se dă pe centimetrul pătrat,/ Pe moleculă, pe neuron;/ Răstignirile de azi, întrec iadul din iad" (Acum, acum). Sînt versuri caracteristice unei sensibilități înfricoșate nu doar de "abandon", ci și de măcar aparenta absență de perspectivă pe care o înfățișează "babilonica cetate". Senzația neantului, structurile moarte de sticlă și beton
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
noi oamenii suntem doar pragul pe care florile pășesc atunci cînd trec de la un cer la altul grîul și macii ca orice poet care se respectă noaptea leagăn grîul și macii pînă ce adorm fericiți sub stele prunci cu vocația răstignirii imaginați-vă imaginați-vă o zi în care între oameni și flori va fi în sfîrșit pace urme de pași sunt urme de pași în Ocean și pe acolo sufletul meu a fost în căutarea ta nici acolo nu te-
Poezie by Ion Maria () [Corola-journal/Journalistic/9389_a_10714]
-
de tulbu rare psihică în economia speciei i se „datorează“, așadar, Divinului, căruia, se pare, i le-am în țe les pe toate pe dos încă de la început, de când bântuiam prin paradis. Altfel nu se explică euforia răstălmăcirii universale a răstignirii lui, de care ne bucurăm și astăzi. N-am fi fost mai aproape de adevăr dacă l-am fi răstignit pe Napoleon? * Iată produsul ultimilor două sute de ani de cultură scrisă: intelectualul. Prin el totul poate căpăta o justificare, toate ororile
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
de la evidența că multe edituri cu firme serioase publică de la o vreme, în colecții speciale sau amestecate în raftul cu ficțiuni contemporane, "titluri cu subiecte sexuale" considerate în principiu rentabile, jurnalista vîră în această categorie și Lolita lui Nabokov, trilogia Răstignire trandafirie a lui Henry Miller sau Complexul lui Portnoy de Philip Roth și pe anonimii făcători ai jurnalelor unor prostituate (neapărat "de lux"). Sub genericul oarecum pudic "literatură erotică" se înghesuie și reportaje de acuplări, în toate variantele și cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9485_a_10810]
-
Evangheliile lui Matei, Luca, Marcu și Ioan nu sunt ale nici unuia. De acum încolo pudorile nu-și mai au rostul și cutia Pandorei poate fi deschisă: aflăm că inscripția INRI (Iisus din Nazaret, regele iudeilor) nu a existat niciodată, că răstignirea nu a avut loc pe o cruce, ci pe o bucată amărîtă de lemn, că fecioara Maria nu a fost fecioară nici înainte și nici după nașterea lui Hristos, că doctrina imaculatei concepții se susține prin chiar enormitatea absurdă a
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
sfrijit al malaezianului, labele ca de urs ale docherului hamburghez, ca și pieptul tatuat al cine știe cărei călăuze de pe canalele lacului Albert, pe gâtul său de lujer se imprimase, ca o pecete a frăției universale Între oameni, și crucea malteză, și răstignirea, și steaua lui Solomon, și icoana rusă, și colțul rechinului, și talismanul din rădăcină de mandragoră, iar Între coapsele‑i delicate se scursese râul fierbinte al spermei și se vărsase În vaginul ei cald ca Într‑un port‑matcă al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
1991 "Vitralii", memorialistică evocări despre personalitați culturale românești în Rusia; 1994 "Statui la Măgura", versuri' 1994 " Firul subțire al amintirii', versuri (titlul sugerat de poetul Marin Sorescu); 1997 "La marginea cerului", versuri; 2000 "Clopotele Athos-ului, note de călătorie"; 2001 "Răstigniri", versuri în colecția "Scriitori buzoieni"; În pregătire: "Tristețe târzie", volum de versuri cu ocazia împlinirii a 70 de ani; 2005 reeditarea volumului "Clopotele Athos-ului"; 2007 "Spovedania unui colecționar de artă"; 2007 "Danie", Joc și buna-voie", Cuvinte de folos", " Gânduri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a încâlci câteva zboruri pe o suveică scăpată din mâna Tatălui pe când țesea cărări pentru îngeri. Coboară! Suflete, pulbere în patru vânturi, mângâierea șarpelui odată cu răsăritul soarelui, îmbrățișarea crucii în noaptea de Buna Vestire, sărutul lui Iuda în podul palmelor, răstignire! Suflete, tu porți semnul! Era după lume, sinele pată de cerneală imprimată neglijent peste un certificat A5. Era încă tânăr. 33 de ani, după unii, floarea vârstei: omul bine copt, omul bine împlinit, omul bine înrădăcinat. De-acum să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
plantelor, te risipești până și-n rădăcina de brusture, în spinii salcâmului, în puful păpădiei; Dumnezeul meu din plafar, nu ești bun nici măcar în siropul de tuse. În jurul unei tulpini, doi copii și-au împreunat mâinile mai mult decât o răstignire. Iubirea ispitirea adâncului; la început izvor, apoi fântână, apoi nemărginire: Coboară Petre, coboară până te vei găsi în propria sete! Primul pas în dragoste: setea ei, la o însetare de setea ta. Ce cauți?... Sunteți chemați de o singură apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cobora pe un fir de mătase, vroia să lege în câteva noduri cerul de pământ, între două puncte își trecea firul prin clavicula lumii. La mijlocul întunericului, el a prins-o de mână, ea s-a oprit. Întâmpinare. Apoi, naștere, botez, răstignire, adormire, înviere, înălțare într-un singur sărut. Doi ani s-au văzut, s-au visat, s-au ascultat în taină, se știau pe de rost. Se știau dinainte de a se naște și, chiar dacă nu s-ar fi născut, tot s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
crește în palmă, împreunează trei degete. Adam și Eva leagă nod linia vieții; fă semnul crucii ca și cum ai pune ordine în cuvine, spunea părintele Tatu. Petru ținea pumnii strânși; treimea, deasupra păcatului, adâncește semnul cuielor: Doamne, dacă viața este o răstignire continuă, pe cine crezi că sperie pauza dintre două bătăi de inimă, și următoarea bătaie câtor naivi le-o promiți ca o desăvârșire? În 15 minute, aritmetic, se moare de aproximativ 1200 de ori (o viață, fiecare bătaie de inimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nu cruce. Cineva mi-a schimbat-o, era atât de ușoară, o purtam în penar, printre creioanele mele colorate. Acum îmi stă înțepenită pe umeri. Doamne, ai fost pironit când ți-ai sfârșit drumul, în sângele meu de ce se lăbărțează răstignirea înainte de a-mi arăta calea? O să mă ierte! Povestea asta despre viață nu a încăput niciodată într-un contur de șotron, iar când în poveste nu mai este loc, iluzia sapă galerii în inimă, precum caria în scândura sicriului. Petru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cenușa nu lasă nici măcar o dâră de cretă în oglindă. Privesc! Privesc cu ochii din buricele degetelor, cu podul palmei, cu dosul pleoapelor; desculț, cu talpa piciorului privesc firul de iarbă până în rădăcina mormântului; umerii contemplă îmbrățișarea ca pe o răstignire paralelă; sufletul, precum un aparat de radiografiat vise, scanează iluziile. Privesc prin mii de oglinzi deodată. Degeaba! Nimicul se răsfrânge în ele, nimicul se percepe, nimicul se redă sub mii de chipuri. Port dioptrii pentru cules nisipul. La ce-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
uscate. Trupurile sfinților erau stafidite în tempera; focul a sărutat diferite nuanțe de sânge, dar nu a găsit butucul de vie. Catapeteasmă, o graniță de cenușă între nimic și nimic; în iconostasul din dreapta, Mântuitorul îmbrățișa pământul. (Așa se întâmplă prima răstignire a omului în apa botezului, așa se așterne omul sub cruce în ultima zi însemnele călugărești le-a primit tot ca pe o descompunere a nimicului.) În iconostasul din stânga, născătoarea de Dumnezeu și om îmbrățișa înaltul. Dintr-un pumn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în detenția sinelui. Nu a fost decât foarte puțin din ceea ce a visat să fie, nu mai era nimic din toate cele așteptate. Viața, o evidență a înstrăinărilor. Inutil este, Doamne, să numeri Golgotele altora, când în sânge îți cresc răstignirile mereu mai multe, mereu mai înalte, mereu mai adânci. Cu ochii închiși sau cu ochii deschiși, realitatea, precum o curvă ieșită de la pârnaie, își fâțâia curul pe la capetele gândurilor. "Da" sau "nu" doi plozi neînțărcați, îmbrăcați în scutece identice, plozii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
șoareci; și păsările cerului au buzunare; croitorii își dimensionează ambalajele după mărimea obsesiilor, și nu după nesațul inimilor. Salivă de îngeri flămânzi sub cer. I-a fost foame. Setea de jumătatea plină, setea de cealaltă jumătate, nicio diferență atâta timp cât după răstignirea Omului se moare ca după tipar. Putrezeau paparudele în nepăsarea lui Dumnezeu, cerul prindea coajă de apă, apa coajă de cer, pântecele norilor pline cu pietre de râu. Nici o diferență între o cochile goală de melc și o cumpănă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]